ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1129/2025

Cererea de chemare în judecată Prin acțiunea formulată reclamanții A. și B. au formulat contestație împotriva Deciziei nr. 9/c din 01.03.2022, prin care a fost respinsă contestația împotriva procesului-verbal de inspecție nr. x/29.09.2021, emis de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Craiova, Activitatea de Inspecție Fiscală, Serviciul de Inspecție Economico-Financiară, Biroul de Inspecție Economico-Financiară Vâlcea-Olt, Compartiment Vâlcea.

Soluția instanței de fond Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 154/F-CONT din 16 noiembrie 2023, a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții A. și B., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, intervenientă fiind Direcția Generală a Finanțelor Publice Craiova și a anulat Decizia nr. 9/01.03.2023 și, totodată, a anulat în parte procesul-verbal de inspecție nr. x/29.09.2021 emis de DGRFP Craiova cu privire la reținerea ca persoană responsabilă a reclamantei B. pentru cheltuielile efectuate la pct. A2 -lucrări de construire canal betonat aval de zidul de sprijin și 3 podețe transversale, punct sub coastă la Roșca, precum și cu privire la reținerea ca persoană responsabilă a reclamantului A. la pct. B pentru nedecontarea de la bugetul Fondului Național Unic de asigurări sociale de sănătate a indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă, menținând în rest prevederile procesului-verbal de inspecție nr. x/29.09.2021.

Calea de atac exercitată Împotriva hotărârii instanței de fond reclamantul A., pârâtul Ministerul Finanțelor reprezentat de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Argeș și intervenienta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Craiova au declarat recurs. 3.1. Pârâtul Ministerul Finanțelor reprezentat de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Argeș, ca prim motiv de recurs, invocă dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 din Noul C. proc. civ., în sensul că hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază Astfel, cu privire la anularea Deciziei nr. 9/01.03.2023 privind soluționarea plângerii prealabile formulată de reclamanți, emisă de Ministerul Finanțelor-Serviciul de soluționare a plângerilor prealabile și a contestațiilor, recurentul apreciază că în considerente nu se arată motivul pentru care s-a ajuns la concluzia că trebuie anulată în întregime, considerentele pentru care instanța de judecată și-a format convingerea că această decizie nu este legal emisă și conformă cu realitatea. Totodată, având în vedere că procesul-verbal de inspecție nr. x din data de 29.09.2021 emis de D.G.R.F.P. Craiova a fost menținut ca legal, înlăturându-se din acesta doar prevederile cu privire la reținerea ca persoană responsabilă a reclamantei B. pentru cheltuielile efectuate la pct. A2-lucrari de construire canal betonat aval de zidul de sprijin și 3 podețe transversal, punct sub coastă la Roșea, precum și cu privire la reținerea ca persoană responsabilă a reclamantului A. la pct. B pentru nedecontarea de la bugetul Fondului Național Unic de asigurări sociale de sănătate a indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă, menținând în rest prevederile procesului-verbal, recurentul apreciază că Decizia de soluționare a plângerii prealabile trebuia menținută ca legal emisă, având în vedere că se bazează pe constatările inspecției financiare, înscrisurile și dovezile prezentate de părți pentru emiterea acesteia, având ca bază de pornire Procesul-verbal de inspecție. Totodată, atâta timp cât instanța de fond nu și-a exprimat părerea, nu s-a referit asupra conținutului deciziei de soluționare a plângerii prealabile, nu a arătat în considerente motivele pe care le-a avut în vedere când a decis anularea în tot a Deciziei de soluționare a plângerii prealabile, recurentul apreciază că se impune casarea hotărârii. În ceea ce privește cel de-al doilea motiv de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din Noul C. proc. civ., recurentul consideră că instanța de fond a reținut în considerente în mod corect faptul ca acțiunea a fost introdusă de reclamanții A. și B., persoane reținute în procesul-verbal de inspecție contestat drept persoane responsabile pentru unele abateri de la legalitate și regularitate, motiv pentru care a analizat actele contestate doar cu privire la aspectele care îi vizează pe reclamanți, respectiv legalitatea desemnării lor ca persoane responsabile, fără a analiza legalitatea măsurilor dispuse în sarcina instituției publice verificate, în lipsa contestației acesteia. Din analiza documentelor privind "Lucrări de construire canat betonat aval de zidul de sprijin și 3 podețe transversal dalate, punct sub coastă la Roșea, sat Tomșani, comuna Tomșani", echipa de inspecție a constatat următoarele: - Comuna Tomșani nu deține Hotărârea Consiliului Local de aprobare a acestei investiții și a indicatorilor tehnico-economici ai acestui obiectiv; - s-au angajat cheltuieli fără existența prevederilor bugetare; - contractul nr x/09.09.2020 nu poartă viza controlului financiar preventiv; - lucrările s-au efectuat pe terenuri proprietate privată a unor persoane fizice, ele nu sunt efectuate pe domeniul (public/privat) al comunei; - pentru lucrările suplimentare de construire canal propuse/contractate/executate/facturate/achitate Primăria Comunei Tomșani nu a emis autorizație de construire. Se mai arată că B., angajată a Comunei Tomșani, responsabil cu achizițiile publice, responsabil cu viza controlului financiar preventiv și membru în Comisia de recepție a lucrărilor, nu numai că nu avea atribuții în verificarea respectării prevederilor Legii nr. 273/2006, legea finanțelor publice locale, ci avea obligația expresă de a verifica legalitatea plăților efectuate de Comuna Tomșani. De asemenea, contractul de execuție "Lucrări de construire canal betonat aval de zidul de sprijin și 3 podețe transversale dalate" încheiat nu poartă viza controlului financiar preventiv. Operațiunea de control financiar preventiv se exercită asupra tuturor operațiunilor care afectează fondurile publice locale vizând verificarea acestora privind respectarea întru totul a cerințelor de legalitate, regularitate și încadrare în limitele creditelor bugetare sau creditelor de angajament aprobate, după caz, care poarta viza de control financiar preventiv propriu. Angajarea, lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor din fonduri publice locale se efectuează numai cu viza prealabilă de control financiar preventiv propriu. Așadar, nu puteau fi angajate cheltuieli în baza contractului de execuție lucrări, fără ca acesta să poarte viza de control financiar preventiv, iar fără angajarea acestora nu putea fi efectuată plata, decât în condițiile asumării răspunderii ordonatorului de credite, în conformitate cu prevederile art. 21 alin. (5) din O.G. nr. 119/1999, potrivit cărora: "(5)Documentele privind proiectele de operațiuni supuse controlului financiar preventiv, care nu au fost vizate, nu pot fi aprobate decât cu asumarea răspunderii ordonatorului de credite," Pentru suma 169.244 RON, reprezentând plăți efectuate de Comuna Tomșani fără respectarea prevederilor legale pentru obiectivul de investiții "Lucrări de construire canal betonat aval de zidul de sprijin și 3 podețe transversale datate", echipa de inspecție a calculat dobânzi și penalități de întârziere, până la data de 06.09.2021, în sumă de 17.667 RON în conformitate cu prevederile O.G. nr. 207/2015, privind Codul de procedură fiscală și Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice. Din analiza documentelor aflate la dosarul cauzei, rezultă că între Comuna Tomșani, în calitate de achizitor și societatea C. S.R.L., în calitate de executant s-a încheiat Contractul de lucrări nr. x/09.09.2020, având ca obiect: "Lucrări de construire canal betonat aval de zidul de sprijin și 3 podețe transversale dalate" cu o valoare totală de 165.743,89 RON, din care 26.463,31 RON TVA. Totodată, Comuna Tomșani, în calitate de achizitor, a încheiat cu societatea D. S.R.L, contractul de prestări servicii nr. x/10.09.2020 în valoare de 3.500 RON, având ca obiect: "servicii de dirigenție șantier pentru obiectivul de investiții - Lucrări de construire canal betonat aval de zidul de sprijin și 3 podețe transversale dalate, punct sub coastă la Roșea, sat Tomșani, comuna Tomșani". Recurentul precizează că toate operațiunile care afectează fondurile publice locale se supun controlului financiar preventiv, angajarea, lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor din fonduri publice locale se aprobă de ordonatorul de credite. Totodată, angajarea și ordonanțarea cheltuielilor se efectuează numai cu viza prealabilă de control financiar preventiv propriu, iar ordonatorul de credite aprobă numai proiectele de operațiuni care respectă întru totul cerințele de legalitate, și care poartă viza de control financiar preventiv propriu. În acest context, în lipsa vizei de control financiar preventiv, plățile aferente contractelor pentru realizarea lucrărilor la obiectivul "Lucrări de construire canal betonat aval de zidul de sprijin și 3 podețe transversale dalate, punct sub coasta la Roșea, sat Tomsani, comuna Tomsani" au fost efectuate cu încălcarea dispozițiilor legale în materie referitoare la viza de control financiar preventiv. Mai mult, astfel cum susține și Comuna Tomșani, pentru obiectivul de investiții, instituția publică nu deține autorizație de construire și nici hotărârea Consiliului Local de aprobare a indicatorilor tehnico-economici. Cheltuielile pentru investiții publice și alte cheltuieli de investiții finanțate din fonduri publice locale se cuprind în proiectele de buget și se aprobă de autoritățile deliberative, cu condiția ca obiectivele de investiții să aibă asigurate integral surse de finanțare prin proiectul de buget multianual. Totodată, cheltuielile bugetare au destinație precisă și nu pot fi angajate și efectuate cheltuieli din aceste bugete dacă nu exista bază legală. De asemenea, cheltuielile din fondurile publice locale nu pot fi angajate, ordonanțate și plătite dacă nu sunt aprobate, potrivit legii, și dacă nu au prevederi bugetare și surse de finanțare. Prin Dispoziția primarului Comunei Tomșani nr. 144/28.091020 a fost constituită Comisia de recepție la terminarea lucrărilor la obiectivul "Lucrări de construire canal betonat aval de zidul de sprijin și 3 podețe transversal dalate, punct sub coastă la Roșea, sat Tomșani, comuna Tomșani" în care a fost nominalizată ca membru B., comisie care a recepționat lucrările în baza Procesului-verbal de recepție nr. x/01.10.2020. Prin actul constatator s-a reținut responsabilitatea consilierului contabil al primăriei comunei Tomșani care nu a procedat la transmiterea în termenele legale către Casa de Asigurări Sănătate Vâlcea a cererilor de recuperare din Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate a indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli, în perioada septembrie 2019 - iulie 2020, potrivit prevederilor O.U.G. nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, iar pentru A. s-a reținut răspunderea în temeiul art. 10 din Legea contabilității nr. 82/1991 pentru organizarea și conducerea contabilității. Astfel, instanța de fond constată că potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. 82/1991, revine răspunderea ordonatorului de credite pentru organizarea și conducerea contabilității. În speță, nu s-a reținut abaterea legată de organizarea și conducerea contabilității, ci s-a reținut aplicarea necorespunzătoare a reglementărilor contabile prin nesolicitarea recuperării indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli din Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate. În consecință, în mod eronat s-a reținut în procesul-verbal de inspecție nr. x/29.09.2021, emis de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Craiova ca persoană responsabilă A. la pct. B pentru nedecontarea de la bugetul Fondului Național Unic de asigurări sociale de sănătate a indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă. În contabilitatea Comunei nu sunt evidențiate sumele nerecuperate din Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate reprezentând indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli. Din bugetul local, în perioada octombrie 2019- august 2020, au fost achitate către angajații proprii indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli, în sumă de 107.044 RON, care puteau fi recuperate din Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate. Echipa de inspecție a nominalizat, în cuprinsul Procesului-verbal de inspecție nr. CRR-AIF 1881/29.09.2021, persoanele responsabile de încălcarea legislației incidente situațiilor apărute în gestionarea fondurilor publice, dispunându-se ca măsură în sarcina consiliului local al Comunei "stabilirea persoanei/persoanelor vinovate și recuperarea de la aceasta/acestea" a sumelor care au afectat bugetul local. Echipa de inspecție a stabilit valoarea sumelor cu care a fost prejudiciat bugetul local, iar Consiliul local al Comunei Tomșani nu este îngrădit în nici un fel de stabilirea persoanelor direct vinovate de gestionarea defectuoasă a fondurilor publice. Solicitarea de anulare a respectivei constatări nu este opozabilă Ministerului de Finanțe- Direcției Generale a Finanțelor Publice Craiova, motivele invocate sunt opozabile în relația cu UATC Tomșani, bugetul local fiind direct afectat, conform constatărilor prezentate care au avut la bază documentele și informațiile furnizate de reprezentații legali ai Comunei Tomșani. Pentru toate aceste argumente recurentul apreciază că reținerile instanței de fond în considerente sunt inexacte și eronate, fără a argumenta suficient soluția adoptată în cauză, fapt pentru care consideră nelegală soluția pronunțată de instanța de fond, nemotivată cu privire la anularea Deciziei nr. 9 din 01 martie 2023 privind soluționarea plângerii prealabile emisă de Ministerul Finanțelor-Serviciul de soluționare a plângerilor prealabile și a contestațiilor, iar organul de inspecție financiară în mod corect a constatat sumele suplimentare de plată pentru reclamanții din această cauză. 3.2. Intervenienta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Craiova, în susținerea motivului de casare reglementat de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., (când hotărârea a fost dată cu încălcarea competenței de ordine publică a altei instanțe), susține că sentința a fost dată cu interpretarea și aplicarea greșită a dispozițiilor art. 130 alin. (2), art. 131 C. proc. civ., art. 10 alin. (1) din Legea 554/2004, art. 28 alin. (1) din H.G. nr. 101/2012, instanța de fond apreciind în mod greșit că față de prevederile art. 130 alin. (2) C. proc. civ., potrivit cărora necompetența materială trebuie invocată la primul termen la care părțile sunt legal citate, respectiv 13.12.2022 și având în vedere că DGRFP Craiova -intervenienta forțată a fost introdusă în proces ulterior acestui termen, nu mai poate fi invocată excepția necompetenței de către intervenienta care preia procedura în stadiul în care se află la momentul introducerii sale în proces. Contrar alegațiilor instanței de fond, recurenta apreciază că a formulat în termen excepția necompetenței materiale, respectiv până la primul termen la care a fost citată prin întâmpinarea formulată. În susținerea excepției, a arătat ca obiectul cererii deduse judecății vizează anularea Deciziei nr. 9/C/01.03.2022 privind soluționarea plângerii prealabile emisă de Ministerul Finanțelor și a Procesului-verbal de inspecție nr. CRR-AIF 1881/29.09.2021, emis de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Craiova, astfel că instanța competentă de a soluționa acțiunea formulată de A. și B. este Tribunalul Vâlcea. În susținerea motivului de casare reglementat de dispozițiile art. 488 alin. 1 pct. 6, C. proc. civ. (hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază), recurenta consideră că instanța de fond nu a analizat legalitatea deciziei. Obligația instanței de a-si motiva hotărârea adoptată este consacrată legislativ în dispozițiile art. 425 C. proc. civ., astfel că în mod necesar, o hotărâre judecătoreasca trebuie să cuprindă în motivarea argumentele pro și contra care au format, în fapt și în drept, convingerea instanței cu privire la soluția pronunțată, argumente care, în mod necesar, trebuie să se raporteze, pe de o parte, la actele contestate, iar, pe de altă parte, apărările părților și la dispozițiile legale aplicabile raportului juridic dedus judecății, în caz contrar fiind lipsită de suport probator și legal și pronunțată cu nerespectarea prevederilor legale. Recurenta critică sentința primei instanțe, în sensul ca nu a făcut o corecta aplicare și interpretare a normelor de drept material incidente în cauza, în raport de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., sentința fiind data cu interpretarea și aplicarea greșita a dispozițiilor art. art. 21 alin. (5) din O.G. nr. 119/1999, H.G. nr. 273/1994-arf. 15 alin. (3), art. 5 și art. 17, art. 5, (1) din O.G. nr. 119/1999 -republicată privind controlul intern/managerial și controlul financiar preventive, art. 14 alin. (3) și alin. (4) din Legea nr. 273 din 29 iunie 2006 privind finanțele publice locale, art. 10 alin. (1) din Legii contabilității nr. 82/1991 republicată, O.G. nr. 158/2005 Operațiunea de control financiar preventiv se exercită asupra tuturor operațiunilor care afectează fondurile publice locale vizând verificarea acestora privind respectarea întru totul a cerințelor de legalitate, regularitate și încadrare în limitele creditelor bugetare sau creditelor de angajament aprobate, după caz, care poarta viza de control financiar preventiv propriu. Angajarea, lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor din fonduri publice locale se efectuează numai cu viza prealabilă de control financiar preventiv propriu. Așadar, nu puteau fi angajate cheltuieli în baza contractului de execuție lucrări, fără ca acesta să poarte viza de control financiar preventiv, iar fără angajarea acestora nu putea fi efectuata plata, decât în condițiile asumării răspunderii ordonatorului de credite, în conformitate cu prevederile art. 21 alin. (5) din O.G. nr. 119/1999. Printre persoanele responsabile privind efectuarea unor cheltuieli, au fost nominalizați și membrii comisiei de recepție, respectiv E.-președinte comisie, B.-membru și F.-membru, care au procedat la recepția unor lucrări suplimentare, pentru care nu exista bază legală (Hotărâre Consiliu local, prevederi bugetare, proiect de execuție și autorizație de construcție), nerespectându-se prevederile Legii nr. 273 din 29 iunie 2006 privind finanțele publice locale Comisia de recepție nu și-a îndeplinit nici atribuțiile stabilite de H.G. nr. 273/1994, reținute de Curtea de Apel Pitești, creând premisele angajării unor plăți efectuate de către Comună fără bază legală. În condițiile lipsei documentelor prevăzute de legislație (autorizația de construire, documentația de proiectare, etc), comisia de recepție avea posibilitatea stopării cheltuieli efectuate fără bază legală, în condițiile respectării Legii nr. 273 din 29 iunie 2006 privind finanțele publice locale. De altfel, Procesul-verbal de recepție nr. x/01.10.2020 întocmit de Comisia de recepție, nu identifică nici numărul cadastral/numărul topografic al amplasamentului investiției, care s-a efectuat pe o proprietate privată conform adresei nr. x/03.09.2021, prin care Comuna Tomșani a comunicat:"-pentru această lucrare de investiție nu deținem Hotărârea Consiliului Local de aprobare a indicatorilor tehnico-economici și nici autorizație de construire; - privitor la situația juridică a terenului pe care s-au efectuat investiția de mai sus, precizăm că Primăria Comunei Tomșani a inițiat demersurile privind obținerea dreptului de proprietate asupra acestuia, întocmind măsurătorile cadastrale. În acest sens s-a obținut acordul scris al proprietarilor de teren în vederea trecerii terenului în proprietate publică prin donație. Anexăm planurile de amplasament și delimitare a terenului pe care este construi canalul și declarația (olografă) numitului G. privind promisiunea de donație," În aceste condiții, nu se poate efectua nici înscrierea dreptului de proprietate a Comunei asupra construcției edificate, în cartea funciară în sensul Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Având în vedere atribuțiile de serviciu în sarcina reclamantei B., angajată a Comunei Tomșani, responsabil cu achizițiile publice, responsabil cu exercitarea vizei de control financiar preventiv și membru în Comisia de recepție a lucrărilor și inacțiunea dânsei în scopul realizării unei bune gestiuni financiare și protejării patrimoniului Comunei Tomșani, echipa de inspecție a apreciat corect responsabilitatea sa directă privind nerespectarea prevederilor Legii nr. 273 din 29 iunie 2006 privind finanțele publice locale. Referitor la anularea în parte a Procesului-verbal de inspecție nr. CRR-AIF1881/29.09.2021 cu privire la reținerea ca persoană responsabilă a reclamantului A. pentru cheltuielile efectuate descrise la pct. B (nedecontarea de la bugetul Fondului Național Unic de asigurări sociale de sănătate a indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă), echipa de inspecție a constatat că pentru perioada septembrie 2019- iunie 2020, Comuna nu a solicitat recuperarea din Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate a indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli. În perioada octombrie 2019- august 2020, au fost achitate din bugetul local indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli, în sumă de 107.044 RON, care puteau fi recuperate din Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate. Ca persoană responsabilă a fost desemnat și ordonatorul principal de credite, respectiv A. în calitate de primar al comunei Tomșani. În organigrama UAT Comuna Tomșani nu există funcția de contabil șef sau director economic, astfel, contrar alegațiilor instanței de fond, responsabilitatea organizării compartimentului ii revine direct ordonatorului de credite, respectiv domnului primar A., în aceste condiții verificarea îndeplinirii atribuțiilor stabilite prin fișa postului, respectiv atribuțiile privind întocmirea adreselor de solicitare a decontării indemnizațiilor de asigurări sociale plătite din salariaților proprii, care se suportă din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate potrivit O.G. nr. 158/2005, trebuiau verificate de ordonatorului de credite. 3.3. Reclamantul A., arată că hotărârea este nelegală în parte, fiind dată cu interpretarea și aplicarea greșită a normelor de drept material. Pentru a se pronunța în sensul respingerii în parte a contestației, instanța a reținut incidența prevederilor art. 44 alin. (1) din Legea nr. 273/2006 pricind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, prevederile art. 45 alin. (1) din același act normativ, prevederile art. 41 alin. (|) și (2) din Legea nr. 273/2006, art. 14 alin. (2), (3) și (4) din același act normativ, art. 24 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, prevederile art. 6 alin. (1) din O.G. nr. 119/1999 privind controlul intern/managerial și controlul financiar preventiv, republicată, cu modificările și completările ulterioare, art. 13 din O.G. nr. 119/1999, prevederile art. 21 alin. (5) din O.G. nr. 119/1999. Aceste rețineri sunt greșite în condițiile în care potrivit organului fiscal dar și instanței de fond, principalele argumente sunt acelea ca se impune recuperarea acestei sume întrucât este plătită necuvenit ca urmare a inexistentei vizei de control financiar preventiv pe contractul de lucrări, a inexistentei autorizației de construcție și a unei hotărâri de consiliu local care sa aprobe alocarea acestei sume cu aceasta destinație. Reținerile sunt contrare dispozițiilor legale, respectiv a prevederilor art. 27 din O.G. nr. 119/1999 coroborate cu cele ale art. 54 alin. (6) și art. 78, alin. (1), lit. b) din Legea nr. 273/2006. Din coroborarea acestor dispoziții, raportat la actele administrative contestate și la probatoriul administrat în cauză, rezulta faptul că în lipsa aplicării vizei de control financiar preventiv, sancțiunea impusă nu constă în recuperarea sumelor considerându-se că sunt plătite necuvenit ci, eventual, dacă se aprecia că normele în domeniu nu au fost respectate, sancțiunea este una de natură contravențională. Așadar, greșit a reținut instanța de fond faptul că nu se impune anularea constatărilor și măsurilor din actele administrative în condițiile în care, pe de o parte, consecința constatărilor nu putea fi decât aplicarea unei sancțiuni contravenționale, iar pe de alta parte, greșit a reținut instanța faptul că nu a existat o hotărâre de consiliu local contrar probelor administratei (înscrisuri și raport de expertiza) din care rezultă existența acestora, respectiv Hotărârea Consiliului Local nr. 66 din 2018 prin care s-au aprobat indicatorii tehnico economici pentru obiectivul "Lucrări de consolidare și punere în siguranța a platformei drumului comunal DC 133 Chiceni - Darvaresti - Valea Modarcii - Pietrarii de Sus, punct Sub Coasta la Rosca, sat Tomsani". Executarea lucrărilor a fost realizată în urma efectuării unei achiziții publice directe, fiind încheiat un contract de execuție lucrări în acest sens. Acest contract de execuție lucrări încheiat în anul 2020, semnat de reprezentanții entității, reprezintă un angajament bugetar, încheiat potrivit prevederilor legale în vigoare, existând prevederi bugetare în vederea achitării contravalorii acestuia. Este interzis ordonatorilor de credite aprobarea unor angajamente legale fără asigurarea că au fost rezervate și fondurile publice necesare plății acestora în exercițiul bugetar, cu excepția acțiunilor multianuale. Valoarea angajamentelor legale nu poate depăși valoarea angajamentelor bugetare și, respectiv, a creditelor bugetare aprobate, cu excepția angajamentelor legale aferente acțiunilor multianuale care nu pot depăși creditele de angajament aprobate în buget. Angajarea cheltuielilor trebuie să se facă întotdeauna în limita disponibilului de credite bugetare și, respectiv, în limita disponibilului de credite de angajament pentru acțiuni multianuale. Mai mult, lucrările executate au fost menționate în facturile emise, însoțite de devize situații de lucrări, semnate și certificate de către beneficiarii lucrărilor- respectiv reprezentanții Primăriei Tomsani, lucrări pentru| care a fost întocmit proces-verbal de recepție a acestora, fiind ulterior înregistrate în evidența financiar contabilă în conturile de imobilizări corporale. Pentru lucrările respective a existat sursa de finanțare, respectiv sumele primite conform H.G. nr. 563/2018, fiind întocmit și aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 66 din 2019 studiul tehnico economic. Contravaloarea acestora a fost prevăzută în bugetul anului 2020 conform Hotărârii Consiliului Local nr. 27 din 18.08.2020 - prin care a fost rectificat bugetului anului 2020, la capitolul 84 "Transporturi". Destinația sumelor primite a fost pentru efectuarea lucrărilor de remediere a alunecărilor de teren la obiectivele stabilite prin Nota de constatare întocmită de Comisia Județeană pentru Situații de Urgență. Referitor la inexistenta unei hotărâri de Consiliu Local de aprobare a exercițiului financiar bugetar pentru perioada la care se referă constatările, recurentul arată că prin HCL nr. 21 din 24.03.2021, Consiliul Local al Comunei Tomsani a aprobat contul de încheiere a exercițiului bugetar pe anul 2020. Potrivit anexelor la hotărâre, valoarea cheltuielilor de capital la capitolul 84 "Transporturi" a fost de 3.789.100 RON, aceasta incluzând inclusiv cheltuielile privind obiectivul "Lucrări de consolidare și punere în siguranță a platformei drumului comunal DC 133 Chiceni - Darvaresti - Valea Modarcii - Pietrarii de Sus, punct Sub Coasta la Rosca, sat Tomsani". Așadar, greșit a reținut instanța incidența art. 41 din Legea nr. 273/2006 apreciind ca aceasta investiție nu a fost aprobata de către Consiliul Local. În cazul obiectivului de la punctul A3, al procesului-verbal de inspecție chiar daca se poate admite existenta unor erori sau omisiuni de întocmire a documentației la momentul întocmirii acesteia, însă nu poate fi vorba de un prejudiciu adus bugetului local sau unității administrativ teritoriale, lucrarea fiind executata, erorile datorându-se eventual caracterului urgent al lucrărilor, cheltuiala cu efectuarea acestora fiind aprobată odată cu încheierea contului de execuție bugetara pentru anul financiar 2020. În speță, valoarea pentru studiul efectuat în punctul " Valea Modarcii " în cuantum de 1.785 RON a fost înregistrata în contabilitate și aprobata prin hotărârea consiliului local pentru aprobarea contului de execuție bugetara pe anul 2019, astfel cum rezulta din hotărârea nr. 11 din 19.02.2020 a Consiliului Local Tomsani. În concret, prin aceasta hotărâre, la art. 1 s-a aprobat contul de încheiere a exercițiului bugetar pe anul 2019 atât la partea de venituri cat și la cea de cheltuieli, excedentul rezultat fiind reportat pentru anul 2020, activul bilanțier fiind egal cu pasivul corespunzător. În speță nu exista un prejudiciu, lucrarea respectivă, constând în studiul geotehnic executat pentru un obiectiv aprobat de CL Tomsani prin Hotărârea nr. 66/2019, data fiind starea de calamitate ce a generat realizarea acestui obiectiv - ce includea evident și realizarea unui studiu geotehnic - fiind astfel absolut necesar a fi efectuat. Referitor la constatările din capitolul III - punctul C, recurentul susține că nu avea obligația de a gestiona cantitățile de carburant și consumul. Din fisa postului contabilului primăriei, respectiv a domnului E., rezulta fără dubiu ca acesta "urmărește și asigură efectuarea obligațiilor de plată conform prevederilor legale"; Compartimentul financiar contabilitate a fost direct subordonat viceprimarului, actual primar, respectiv dl. H., în perioada 2016 - 2020 și nu recurentului, care a îndeplinit funcția de primar al comunei Tomsani, până la încetarea mandatului. Nu în ultimul rând, prin procesul-verbal de inspecție nr. x din 29.09.2021, a fost identificat ca persoană responsabilă și pentru lunile când nu a mai deținut funcția de primar al comunei Tomsani și anume luna octombrie parțial, noiembrie și decembrie 2020 soluția atacată fiind contradictorie sub acest aspect. Prin urmare, recurentul consideră că în cazul obiectivului de la punctul C, al procesului-verbal de inspecție nu poate fi vorba de vreo vinovăție, în condițiile în care, nu avea nicio atribuție în sensul folosirii și urmăririi modului de folosire al carburantului destinat utilajelor și mijloacelor de transport din dotarea instituției, nu a folosit personal nicio mașina sau utilaj al acesteia, astfel ca în ce îl privește nu poate fi vorba de un prejudiciu adus bugetului local sau unității administrativ teritoriale, eventualele erori sau neprezentarea documentelor justificative, respectiv prezentarea acestora în stare incompletă, nefiind de datoria sa ci a persoanelor abilitate în acest sens, astfel că dispozițiile art. 6 din Legea nr. 82/1991 republicată nu îi pot fi aplicabile cată vreme toate documentele au fost verificate și aprobate de viceprimar potrivit, organigramei și delegării de competență. În susținerea recursurilor sunt indicate și redate texte de lege incidente pricinii și practică judiciară.

Apărările formulate în cauză Ministerul Finanțelor și Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Craiova au formulat întâmpinări prin care au solicitat respingerea recursului formulat de reclamant, ca nefondat.

Soluția instanței de recurs Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurenți, a apărărilor expuse în întâmpinări, Înalta Curte apreciază că recursurile sunt nefondate. Cu toate că au fost formulate motive de recurs distincte, Înalta Curte le va analiza și răspunde prin considerente comune. În ceea ce privește motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ. ("când hotărârea a fost dată cu încălcarea competenței de ordine publică a altei instanțe, invocată în condițiile legii") Înalta Curte apreciază că instanța de fond temeinic și legal a reținut că DGRFP Craiova a fost introdusă în cauză în temeiul art. 16 1 din Legea 554/2004 coroborat cu art. 78 alin. (2) C. proc. civ. prin încheierea din 21.03.2023, iar potrivit art. 79 alin. (2) C. proc. civ., cel introdus în proces va lua procedura în starea în care se află în momentul introducerii în proces. Astfel, față de prevederile art. 130 alin. (2) C. proc. civ., potrivit cărora necompetența materială trebuie invocată la primul termen la care părțile sunt legal citate, respectiv 13.12.2022 și având în vedere că intervenienta forțată a fost introdusă în proces ulterior acestui termen, instanța de fond a apreciat că nu mai poate fi invocată excepția necompetenței de către intervenientă care preia procedura în stadiul în care se află la momentul introducerii sale în proces. Prin urmare, Înalta Curte constată că în mod corect a fost respinsă excepția necompetenței materiale a instanței. În ceea ce privește motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. ("când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei") Înalta Curte reține că potrivit art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., în considerentele hotărârii "se vor arăta obiectul cererii și susținerile pe scurt ale părților, expunerea situației de fapt reținută de instanță pe baza probelor administrate, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților." Verificând conținutul sentinței atacate, instanța de control judiciar constată că aceasta îndeplinește exigențele menționate, întrucât judecătorul fondului a expus în mod clar și logic argumentele care au fundamentat soluția adoptată. Motivul de recurs analizat nu are în vedere fiecare dintre argumentele de fapt și de drept folosite de reclamant în cererea de chemare în judecată, instanța având posibilitatea să le grupeze și să le structureze în funcție de problemele de drept deduse judecății, putând să le răspundă prin considerente comune. Cu alte cuvinte, chiar dacă în motivarea hotărârii judecătorești nu se regăsesc literal toate susținerile invocate de partea reclamantă, sentința nu este susceptibilă de a fi reformată prin prisma motivului de recurs cercetat. Prin urmare, verificând conținutul sentinței atacate, instanța de control judiciar reține că aceasta îndeplinește exigențele art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., întrucât judecătorul fondului a expus în mod clar și logic argumentele care au fundamentat soluția adoptată. De asemenea, în cuprinsul hotărârii judecătorești analizate, nu se regăsesc considerente contradictorii, instanța de fond înfățișând într-o manieră clară și coerentă argumentele avute în vedere în adoptarea soluției asupra cererii de chemare în judecată. Aceasta deoarece, din analiza considerentelor sentinței recurate, rezultă indubitabil că, în prezenta cauză, instanța de fond a indicat ce reprezintă, în opinia sa, indicii temeinice, respectiv argumentele care au stat la baza raționamentului său logico-juridic concretizat în dispozitivul sentinței, astfel că nu se poate susține, cu suficient temei, că hotărârea atacată în prezenta cauză ar fi nemotivată, sau că, prin prisma considerentelor sale, nu ar fi posibilă exercitarea controlului judiciar prin intermediul căii de atac a recursului. Doctrina și jurisprudența au afirmat constant că o motivare clară și cuprinzătoare a unei hotărâri judecătorești nu presupune analizarea tuturor afirmațiilor părților, ci doar a acelora cu caracter esențial, chiar și acestea din urmă putând fi tratate în mod global. Este obligatoriu ca judecătorul să analizeze, în mod real și păstrându-și echilibrul dar și obiectivitatea, susținerile ambelor părți cu interese contrare în proces, dar doar acele susțineri care au legătură cu obiectul cauzei, cu fundamentul pretențiilor deduse judecății și cu soluția ce urmează a se dispune, din perspectiva acestei soluții, urmând a fi filtrate și cenzurate respectivele susțineri, fie în sensul reținerii, fie în cel al înlăturării lor. Astfel fiind, Înalta Curte apreciază că acest motiv de recurs nu este întemeiat. În ceea ce privește motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. ("când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material") Din actele și lucrările dosarului rezultă că prin cererea formulată, reclamanții A. și B. au formulat contestație împotriva Deciziei nr. 9/c din 01.03.2022, prin care a fost respinsă contestația împotriva procesului-verbal de inspecție nr. x/29.09.2021, emis de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Craiova, Activitatea de Inspecție Fiscală, Serviciul de Inspecție Economico-Financiară, Biroul de Inspecție Economico-Financiară Vâlcea-Olt, Compartiment Vâlcea și împotriva procesului-verbal de inspecție nr. x/29.09.2021, emis de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Craiova și implicit a măsurilor dispuse prin acesta. Prin procesul-verbal de inspecție nr. x/29.09.2021, emis de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Craiova s-au reținut abaterile de la legalitate și regularitate constatate, precum și persoanele responsabile și funcțiile acestora, dispunându-se măsuri în sarcina Conducerii Comunei Tomșani de a întreprinde demersuri pentru stabilirea persoanei/persoanelor vinovate pentru efectuarea unor cheltuieli fără bază legală. Reclamanții au susținut că din analiza procesului-verbal de inspecție nr. x/29.09.2022 rezultă că verificarea s-a efectuat în baza art. 22 din O.G. nr. 119/1999 privind controlul intern/managerial și controlul financiar preventiv și a H.G. nr. 1257/2012 privind organizarea inspecțiilor și stabilirea atribuțiilor generale în efectuarea acestora în vederea aplicării Ordonanței Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern/managerial și controlul financiar preventiv, iar scopul inspecției fiscale realizată a fost acela de a se verifica legalitatea și regularitatea operațiunilor cu efect financiar pe seama fondurilor, motiv pentru care au invocat art. 2 lit. c) și lit. d) și art. 8 din O.G. nr. 119/1999. Recurenții-reclamanți au contestat procesul-verbal de control cu privire la reținerea ca persoane responsabile pentru cheltuielile efectuate la punctul A2 lucrări de construire canal betonat aval de zidul de sprijin și 3 podețe transversale punct sub coasta la Roșca. Prin H.G. nr. 563/24.07.2018 privind alocarea unei sume din Fondul de intervenție la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2018, pentru unele unități administrativ-teritoriale afectate de calamități naturale s-a alocat Comunei suma de 640 mii RON pentru "Lucrări de consolidare și punere în siguranță a platformei drumului comunal DC 133 Chiceni-Dărvărești-Valea Modârcii-Pietrarii de sus pct. Sub Coastă la Roșca, sat Tomșani". Comuna Tomșani a încasat în data de 06.08.2018 suma de 640 mii RON din Fondul de intervenție la dispoziția Guvernului. Prin HCL nr. 66/29.11.2019 pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul "Lucrările de consolidare și punere în siguranță a platformei drumului comunal DC 133, punct Sub Coastă la Roșea, sat Tomșani" s-a aprobat suma totală de 404.269,18 RON (TVA inclus) pentru realizarea acestui obiectiv-din care 258.247,29 RON (TVA inclus) lucrări de construcții-montaj. Prin Nota de șantier întocmită în data de 27.08.2020 cu ocazia vizitei pe șantier la obiectivul de investiții "Lucrări de consolidare și punere în siguranță a platformei drumului comunal DC 133, punct sub coastă la Roșea, sat Tomșani", proiectantul recomandă executarea unui podeț dalat și a unui canal de evacuare a apelor pluviale. Atribuirea lucrării a fost finalizată prin achiziție directă inițiată din catalogul electronic pentru lucrări de construire canal și podețe datate pentru obiectivul de investiții: "Lucrări de construire canal betonat aval de zidul de sprijin și 3 podețe transversale dalate" - fiind acceptată oferta depusă de C. S.R.L. pentru valoarea de 139.280,58 RON (fără TVA) încheindu-se contractul nr. x/09.09.2020. Executantul a emis factura nr. x/22.09.2020 în valoare de 165.743,89 RON reprezentând "contravaloare lucrări executate la obiectivul-Lucrări de construire canal betonat aval de zidul de sprijin și 3 podețe transversal dalate, punct sub coastă ta Roșea, sat Tomșani, comună Tomșani", însoțită de situații de lucrări. Beneficiarul-comuna Tomșani, a achitat cu OP 572/23.09.2020 suma de 152.502,89 RON și cu OP 573/23.09.2020 suma de 13.241 RON, contravaloarea acestor lucrări. Pentru acest obiectiv de investiții a mai fost utilizată suma de 3.500 RON(OP 580/25.09.2020), pentru plata facturii nr. x/24.09.2020, emisă de D. SRL-reprezentând contravaloare servicii dirigenție de șantier. Prin Dispoziția nr 144/28.09.2020 a primarului Comunei Tomșani s-a constituit Comisia de recepție la terminarea lucrărilor la obiectivul "Lucrări de construire canal betonat aval de zidul de sprijin și 3 podețe transversal dalate, punct sub coastă la Roșea, sat Tomșani, comună Tomșani" în componența căreia a intrat și reclamanta B. -responsabil urbanism. Prin procesul-verbal de recepție nr. x/01.10.2020, comisia de recepție formată, numai din 3 membrii (E., consilier contabilitate - președinte, B., responsabil urbanism - membru și F., inginer specialist - membru) au procedat la recepția acestui obiectiv de investiție, constatând că lucrările au fost executate în baza Autorizației de construire - nu este cazul; capacități fizice realizate: canal betonat și 3 podețe transversale dalate și valoarea finală a lucrărilor executate este de 139.280,58 RON, la care se adaugă TVA în valoare de 26.463,31 RON. Cu privire la obiectivul "Lucrări de construire canal betonat aval de zidul de sprijin și 3 podețe transversal dalate, punct sub coastă la Roșea, sat Tomșani", reprezentanții Comunei Tomșani, prin adresa nr. x/03.09.2021, au comunicat echipei de inspecție economico-financiară: "Pentru această lucrare de investiție nu se deține Hotărârea Consiliului Local de aprobare a indicatorilor tehnico-economici și nici autorizație de construire. Privitor la situația juridică a terenului pe care s-a efectuat investiția de mai sus, s-a precizat că Primăria Comunei Tomșani a inițiat demersurile privind obținerea dreptului de proprietate asupra acestuia, întocmind măsurătorile cadastrale. În acest sens s-a obținut acordul scris al proprietarilor de teren în vederea trecerii terenului în proprietate publică prin donație. S-au anexat planurile de amplasament și delimitare a terenului pe care este construi canalul și declarația (olografă) a numitului G. privind promisiunea de donație." În acord cu aspectele semnalate în procesul-verbal de control contestat, instanța de fond a reținut că pentru "Lucrări de construire canal betonat aval de zidul de sprijin și 3 podețe transversal dalate, punct sub coastă la Roșea, sat Tomșani, comună Tomșani", Comuna Tomșani nu deține Hotărârea Consiliului Local de aprobare a acestei investiții și a indicatorilor tehnico-economici ai acestui obiectiv, s-au angajat cheltuieli fără existența prevederilor bugetare, contractul nr x/09.09.2020 nu poartă viza controlului financiar preventiv, lucrările s-au efectuat pe terenuri proprietate privată a unor persoane fizice, ele nu sunt efectuate pe domeniul (public/privat) al comunei, precum și faptul că pentru lucrările suplimentare de construire canal propuse/contractate/executate/facturate/achitate, Primăria Comunei Tomșani nu a emis autorizație de construire. În ceea ce privește constatarea potrivit căreia contractul de execuție "Lucrări de construire canal betonat aval de zidul de sprijin și 3 podețe transversale dalate" încheiat nu poartă viza controlului financiar preventiv, s-a reținut că nu puteau fi angajate cheltuieli în baza contractului de execuție lucrări, fără ca acesta să poarte viză de control financiar preventiv, iar fără angajarea acestora nu putea fi efectuată plata, decât în condițiile asumării răspunderii ordonatorului de credite, în conformitate cu prevederile art. 21 alin. (5) din O.G. nr. 119/1999. De asemenea, în ceea ce privește responsabilitatea reclamantului A., s-a constatat că aceasta derivă din prevederile legale, răspunderea pentru angajarea cheltuielilor fără bază legală revenind ordonatorului principal de credite, respectiv reclamantului care deținea calitatea de primar al comunei Tomșani. Cu privire la responsabilitatea reclamantei B., în calitate de membru al Comisiei de recepție, s-a reținut că aceasta desfășoară activitatea în baza unei Dispoziții emise de Primar și are atribuțiile reglementate de art. 15 din H.G. nr. 273/1994, respectiv examinarea fizică a lucrărilor efectuate și a documentelor menționate: devize, procese-verbale, cartea tehnică, etc. În consecință, s-a reținut că reclamanta B. în calitate de membru al comisiei de recepție are atribuțiile de mai sus și nu are atribuția de a verifica respectarea art. 14 din Legea nr. 273/2006, legea finanțelor publice locale, cu modificările și completările ulterioare cum a reținut în mod greșit inspecția în procesul-verbal de inspecție nr. x/29.09.2022, motiv pentru care s-a constatat că este nelegală desemnarea ca persoană responsabilă a reclamantei B. pentru cheltuielile efectuate la pct. A2 -lucrări de construire canal betonat aval de zidul de sprijin și 3 podețe transversale, punct sub coastă la Roșca. Prin actul constatator s-a reținut responsabilitatea consilierului contabil al primăriei comunei Tomșani care nu a procedat la transmiterea în termenele legale către Casa de Asigurări Sănătate Vâlcea a cererilor de recuperare din Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate a indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli, în perioada septembrie 2019 - iulie 2020, potrivit prevederilor O.U.G. nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, iar pentru reclamantul A. s-a reținut răspunderea în temeiul art. 10 din Legea contabilității nr. 82/1991 pentru organizarea și conducerea contabilității. Înalta Curte are în vedere dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 82/1991, potrivit cărora revine răspunderea ordonatorului de credite pentru organizarea și conducerea contabilității. În speță, nu s-a reținut abaterea legată de organizarea și conducerea contabilității, ci s-a reținut aplicarea necorespunzătoare a reglementărilor contabile prin nesolicitarea recuperării indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli din Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate. În consecință, în mod greșit s-a reținut în procesul-verbal de inspecție nr. x/29.09.2021, emis de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Craiova ca persoană responsabilă a reclamantului A. la pct. B pentru nedecontarea de la bugetul Fondului Național Unic de asigurări sociale de sănătate a indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă. Prin contestația formulată de reclamantul A. critică constările din capitolul III - punctul C din procesul-verbal de inspecție, menținute prin decizia atacată, cu privire la reținerea sa ca persoană responsabilă pentru consumul de carburanți din anul 2020. Astfel fiind, instanța de fond în mod corect a constatat că în procesul-verbal de inspecție s-a reținut că persoana care s-a ocupat de gestionarea activității mijloacelor de transport și a utilajelor instituției până în luna octombrie 2020 este viceprimarul, însă a stabilit că reclamantul A. este persoana responsabilă în calitate de ordonator de credite, față de prevederile art. 23 din Legea nr. 273 din 29 iunie 2006 privind finanțele publice locale. Înalta Curte apreciază că în mod corect au fost respinse criticile reclamantului cu privire la nelegalitatea stabilirii sale ca persoană responsabilă în calitate de ordonator de credite, pe perioada anului 2020 în care a fost primar al comunei Tomșani, pentru consumurile de carburanți din perioada anul 2020. Prin urmare, Înalta Curte apreciază că instanța de fond în mod corect a admis în parte acțiunea, a anulat Decizia nr. 9/01.03.2023 și în parte procesul-verbal de inspecție nr. x/29.09.2021 emis de DGRFP Craiova cu privire la reținerea ca persoană responsabilă a reclamantei B. pentru cheltuielile efectuate la pct. A2 -lucrări de construire canal betonat aval de zidul de sprijin și 3 podețe transversale, punct sub coastă la Roșca precum și cu privire la reținerea ca persoană responsabilă a reclamantului A. la pct. B pentru nedecontarea de la bugetul Fondului Național Unic de asigurări sociale de sănătate a indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă, menținând în rest prevederile procesului-verbal de inspecție nr. x/29.09.2021 În raport cu cele reținute, Înalta Curte constată că toate criticile sunt nefondate, judecătorul fondului apreciind în mod corect și legal starea de fapt dedusă judecății, hotărârea pronunțată nefiind susceptibilă de criticile formulate, dimpotrivă, aceasta a fost dată cu aplicarea corectă a dispozițiilor legale aplicabile cauzei, după cercetarea atentă a fondului și a probatoriilor administrate. Prin urmare, instanța constată că susținerile și criticile recurentei sunt neîntemeiate și nu pot fi primite, iar instanț