ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 18 septembrie 2025

Deliberând asupra admisibilității în principiu a cererii de recurs în casație formulată de inculpatul A., constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 1070 din data de 08.09.2023, pronunțată în dosarul nr. x/2020, printre altele, Tribunalul București a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa principală rezultantă de 11 ani închisoare, în regim de detenție, și la pedeapsa complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) din C. pen., pe o durata de 5 ani, pentru săvârșirea în formă continuată a infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală, prev. de art. 48 din C. pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Legea 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., comisă în stare de recidivă postcondamnatorie, respectiv în termenul de supraveghere de 9 ani stabilit prin sentința penală nr. 493/10.06.2008 a Judecătoriei Sectorului 1, București, definitivă prin decizia penală nr. 202/06.02.2009 a Curții de Apel București.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., a aplicat inculpatului A. pedeapsa accesorie constând in interzicerea exercitării drepturilor ce intră în conținutul pedepsei complementare.

În baza art. 72 din C. pen., a dedus din pedeapsa aplicată acestuia arestul preventiv de la 17.08.2004 la 27.09.2004, măsură dispusă în dosarul nr. x/2007 al Judecătoriei Sectorului 1 București.

Pe latură penală, a pronunțat soluții de condamnare și cu privire la inculpații B., C. și D..

În temeiul art. 397 alin. (1) din C. proc. pen. corob. Cu art. 19-20 din C. proc. pen. în ref. La art. 1357 din C. civ., a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală și a obligat inculpații în solidar (iar pe inculpații B. și C. în solidar cu părțile responsabile civilmente S.C. E.-CUI x, S.C. E.-CUI x și S.C. F.), la plata sumei de 1.302.216,06 RON, reprezentând prejudiciul cauzat bugetului consolidat al statului, la care se adaugă obligațiile fiscale accesorii (majorări, penalități și dobânzi) conform legislației fiscale, calculate de la data producerii prejudiciului și până la data achitării integrale.

A dispus ca inculpații B., C., A. și D. să achite în solidar prejudiciul cauzat prin intermediul S.C. E. S.R.L., respectiv suma de 400.881,45 RON, precum și să achite în solidar prejudiciul cauzat prin intermediul S.C. E. în sumă de 810.609,27 RON, iar inculpații C., A. și D. să achite prejudiciul cauzat prin intermediul S.C. F., în sumă de 90.725,34 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) din C. proc. pen. rap. la art. 249 din C. proc. pen., art. 11 din Legea nr. 241/2005, a dispus instituirea măsurilor asiguratorii asupra tuturor bunurilor mobile și imobile aflate în proprietatea inculpaților, până la concurența debitului, în vederea recuperării prejudiciului cauzat bugetului de stat si a cheltuielilor judiciare ce urmează să fie suportate de aceștia.

A obligat pe inculpați la plata cheltuielilor judiciare avansate de către stat, onorariile apărătorilor desemnați din oficiu în cauză rămânând în sarcina statului.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel, în termenul legal, Parchetul de pe lângă Tribunalul București și inculpații B., C., D. și A..

Prin decizia penală nr. 86/A din data de 23 ianuarie 2025, pronunțată în dosarul nr. x/2020, Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în baza art. 421 pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., a admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul București și de inculpații B., C., A. și D. împotriva sentinței penale nr. 1070/08.09.2023 a Tribunalului București, a desființat, în parte, sentința apelată și, rejudecând, a constatat că legea penală mai favorabilă inculpaților este Legea nr. 241/2005, în varianta ulterioară modificărilor survenite prin Legea nr. 126/2024.

Cu privire la inculpatul A., a constatat că infracțiunea reținută în sarcina acestuia, faptă prev. de art. 48 din C. pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (în varianta anterioară modificărilor survenite prin Legea nr. 126/2024), are drept corespondent în legea nouă infracțiunea prevăzută de art. 48 din C. pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 cu aplic art. 35 alin. (1) din C. pen. (în varianta ulterioară modificărilor survenite prin Legea nr. 126/2024).

A descontopit pedeapsa rezultantă de 11 ani închisoare în pedepsele componente, pe care le-a repus în individualitatea lor.

În baza art. 48 din C. pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 (în varianta ulterioară modificărilor survenite prin Legea nr. 126/2024) cu aplic art. 35 alin. (1) din C. pen., art. 41 alin. (1) din C. pen., art. 5 din C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b) rap. la art. 76 alin. (1) din C. pen. și art. 19 din Legea nr. 682/2002, a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată.

În baza art. 96 alin. (4) și (5) din C. pen., a revocat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 493/10.06.2008 a Judecătoriei Sectorului 1 București, definitivă prin decizia penală nr. 202/06.02.2009 a Curții de Apel București.

În baza art. 43 alin. (1) din C. pen., a adăugat la pedeapsa de 1 an închisoare aplicată în prezenta cauză pedeapsa de 4 ani închisoare a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere, inculpatul A. urmând să execute pedeapsa principală rezultantă de 5 ani închisoare.

A menținut pedepsele complementare și accesorii aplicate inculpatului.

A menținut măsurile asiguratorii asupra tuturor bunurilor mobile și imobile aflate în proprietatea inculpaților, până la concurența debitului neachitat,

A menținut celelalte dispoziții ale sentinței apelate care nu sunt contrare prezentei hotărâri.

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea apelului, precum și onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul A. au rămas în sarcina statului.

Pentru a decide astfel, curtea de apel a reținut că, în drept, faptele inculpatului A., care:

- în perioada decembrie 2013 - februarie 2015, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a ajutat-o pe inculpata B., în calitate de asociat și administrator al S.C. E. S.R.L., să se sustragă de la îndeplinirea obligațiilor fiscale prin înregistrarea contabilă și declararea fiscală a unor achiziții de bunuri (materiale de construcții, consumabile) și servicii (servicii de publicitate și reclamă, consultanță juridică sau de marketing, distribuție materiale publicitare, administrare site, lucrări de amenajare), ce nu reflectă operațiuni reale, în valoare totală de 1.291.671,82 RON, activitatea de complicitate constând în emiterea - la solicitarea inculpatului C. (care indica conținutul și valorile ce urmau a fi menționate pe facturi) - în numele S.C. G. S.R.L. - CUI x, S.C. H. S.R.L. - CUI x, S.C. I. S.R.L. - CUI x, S.C. J. S.R.L. - CUI x, S.C. K. S.R.L. - CUI x și S.C. L. S.R.L. - CUI x (societăți cu comportament de tip "fantomă" controlate de inculpații A. și D.), a unui număr de 271 facturi în valoare totală de 1.291.671,82 RON, ce atestă achiziții fictive de bunuri (materiale de construcții, consumabile) și servicii (servicii de publicitate și reclamă, consultanță juridică sau de marketing, distribuție materiale publicitare, administrare site, lucrări de amenajare), în favoarea S.C. E. S.R.L. - CUI x, pe care ulterior le-a înmânat inculpatei B., prin intermediul inculpatului C., în vederea înregistrării în evidența contabilă a S.C. E. S.R.L. - CUI x și declarării fiscale, contribuind astfel la prejudicierea de către S.C. E. S.R.L. - CUI x a bugetului de stat cu suma totală de 400.881,45 RON, reprezentând 231.207,45 RON TVA și 169.174 RON impozit pe profit;

- în perioada septembrie 2012 - februarie 2015, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a ajutat-o pe inculpata B., în calitate de administrator al S.C. E., să se sustragă de la îndeplinirea obligațiilor fiscale prin înregistrarea contabilă și declararea fiscală a unor achiziții de bunuri (materiale de construcții, consumabile) și servicii (servicii de publicitate și reclamă, consultanță juridică sau de marketing, distribuție materiale publicitare, administrare site, lucrări de amenajare), ce nu reflectă operațiuni reale, în valoare totală de 2.509.184 RON, activitatea de complicitate constând în emiterea - la solicitarea inculpatului C. (care indica conținutul și valorile ce urmau a fi menționate pe facturi) - în numele S.C. M. S.R.L. - CUI x, S.C. N. S.R.L. - CUI x, S.C. O. S.R.L. - CUI x, S.C. H. S.R.L. - CUI x, S.C. P. S.R.L. - CUI x, S.C. I. S.R.L. - CUI x, S.C. J. S.R.L. - CUI x, S.C. K. S.R.L. - CUI x și S.C. L. S.R.L. - CUI x (societăți cu comportament de tip "fantomă" controlate de inculpații A. și D.), a unui număr de 538 facturi în valoare totală de 2.509.184 RON, ce atestă achiziții fictive de bunuri (materiale de construcții, consumabile) și servicii (servicii de publicitate și reclamă, consultanță juridică sau de marketing, distribuție materiale publicitare, administrare site, lucrări de amenajare), în favoarea S.C. E. - CUI x, pe care ulterior le-a înmânat inculpatei B., prin intermediul inculpatului C., în vederea înregistrării în evidența contabilă a S.C. E. - CUI x și declarării fiscale, contribuind astfel la prejudicierea de către S.C. E. - CUI x a bugetului de stat cu suma totală de 810.609,27 RON, reprezentând 486.535,27 TVA și 324.074 RON impozit pe profit;

- în luna aprilie 2013, în baza aceleiași rezoluții infracționale, l-a ajutat pe inculpatul C., în calitate de administrator al S.C. F. - CUI x, să se sustragă de la îndeplinirea obligațiilor fiscale prin înregistrarea contabilă și declararea fiscală a unor achiziții de bunuri (materiale de construcții) și servicii (servicii de publicitate și reclamă, distribuție materiale publicitare, lucrări de amenajare), ce nu reflectă operațiuni reale, în valoare totală de 281.249,27 RON, activitatea de complicitate constând în emiterea în numele S.C. O. S.R.L. și S.C. P. S.R.L. - societăți cu comportament de tip "fantomă" controlate de inculpații A. și D. a unui număr de 10 facturi în valoare totală de 281.249,27 RON, ce atestă achiziții fictive de bunuri (materiale de construcții) și servicii (servicii de publicitate și reclamă, distribuție materiale publicitare, lucrări de amenajare), pe care le-a înmânat inculpatului C., în vederea înregistrării în evidența contabilă a S.C. F. - CUI x și declarării fiscale, contribuind astfel la prejudicierea de către S.C. F. - CUI x a bugetului de stat cu suma totală de 90.725,34 RON, reprezentând 54.435,34 RON TVA și 36.290 RON impozit pe profit, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată, prev. de art. 48 din C. pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 (în varianta ulterioară modificărilor survenite prin Legea nr. 126/2024) cu aplic art. 35 alin. (1) din C. pen., art. 5 din C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b) rap. la art. 76 alin. (1) din C. pen.

La data de 22 aprilie 2025, recurentul inculpat A., prin apărător ales, a declarat recurs în casație împotriva deciziei penale nr. 86/A din data de 23 ianuarie 2025, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în dosarul nr. x/2020.

În motivarea cererii de recurs în casație, recurentul a apreciat, în esență, că în cauză este incident cazul de recurs în casație prevăzut de 438 alin. (1) pct. 8 din C. proc. pen., astfel cum a fost reconfigurat prin Decizia Curții Constituționale nr. 50 din 18 februarie 2025, cu argumentarea că există un motiv de încetare a procesului penal atât timp cât momentul epuizării ultimului act material al infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală a avut loc în luna februarie 2015, termenul general de prescripție este de 8 ani și acesta s-a împlinit în luna aprilie 2023, cu luarea în considerare și a celor 2 luni în care termenul de prescripție a fost suspendat, anterior pronunțării deciziei contestate.

Astfel, a solicitat admiterea recursului în casație formulat împotriva deciziei penale nr. 86/A/23.01.2025, iar în temeiul art. 448 alin. (1) pct. 2 lit. a) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) din același cod, dispunerea unei soluții de încetare a procesului penal ca urmare a împlinirii termenului de prescripție a răspunderii penale.

În temeiul dispozițiilor art. 441 alin. (1) din C. proc. pen., a solicitat suspendarea în parte a executării hotărârii atacate.

În drept, recurentul a invocat cazul de recurs în casație prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 8 din C. proc. pen.

Cu privire la cererea de recurs în casație formulată de către recurentul A., nu au fost depuse concluzii scrise.

După efectuarea comunicărilor prevăzute de art. 439 din C. proc. pen., dosarul a fost înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție, unde a fost înregistrat, pe rolul secției penale, la data de 30.06.2025, sub nr. x/2025.

Prin referatul din 30.06.2025, judecătorul de filtru a dispus întocmirea raportului de către magistratul asistent desemnat în cauză, în vederea verificării admisibilității cererii, în procedura prevăzută de art. 440 din C. proc. pen., la data de 18 septembrie 2025.

Raportul întocmit de către magistratul asistent desemnat în cauză a fost depus la dosar la data de 20 august 2025.

Examinând admisibilitatea în principiu a cererii de recurs în casație formulată de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 86/A din data de 23 ianuarie 2025, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în dosarul nr. x/2020, din perspectiva dispozițiilor art. 440 din C. proc. pen., Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor alin. (2) al art. 440 din C. proc. pen., care poartă titlul marginal "Admiterea în principiu", dacă cererea de recurs în casație nu este făcută în termenul prevăzut de lege sau dacă nu s-au respectat dispozițiile art. 434, art. 436 alin. (1) și (6), art. 437 și art. 438, instanța respinge, prin încheiere definitivă, cererea de recurs în casație.

Procedând la verificarea îndeplinirii condițiilor de admisibilitate prevăzute de lege, Înalta Curte, judecătorul de filtru, constată, prioritar, că cererea de recurs în casație formulată de recurentul A. nu îndeplinește condiția de admisibilitate prevăzută de art. 435 din C. proc. pen., aceasta fiind introdusă după expirarea termenului legal de 30 de zile de la data comunicării deciziei instanței de apel.

Potrivit dispozițiilor art. 435 din C. proc. pen., "Recursul în casație poate fi introdus de către părți sau procuror în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei instanței de apel.".

În acest sens, Înalta Curte, judecătorul de filtru, reține că din actele dosarului rezultă că decizia instanței de apel a fost comunicată personal inculpatului A. la data de 03 februarie 2025, la Penitenciarul Rahova, dovada de comunicare aflându-se la dosarul Curții de Apel București nr. x/2020/R.

Termenul de declarare a recursului în casație, prev. de art. 435 din C. proc. pen., s-a împlinit la data de 06 martie 2025 pentru recurentul - inculpat A..

Or, prezenta cerere de recurs în casație a fost introdusă de inculpatul A. la data de 22 aprilie 2025, cu depășirea, prin urmare, a termenului de 30 de zile de la data comunicării către parte a deciziei instanței de apel.

În consecință, cererea de recurs în casație formulată de recurent nu îndeplinește condiția de admisibilitate prev. de art. 435 din C. proc. pen.

Constatarea anterioară face neutilă analiza celorlalte condiții de admisibilitate în principiu a cererii de recurs în casație formulată de inculpatul A. sau a cererii de suspendare a executării hotărârii atacate.

Pentru considerentele expuse, constatând că cererea de recurs în casație formulată de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 86/A din data de 23 ianuarie 2025, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în dosarul nr. x/2020, nu îndeplinește condiția de admisibilitate prev. de art. 435 din C. proc. pen., în baza art. 440 alin. (2) din C. proc. pen., Înalta Curte o va respinge, ca inadmisibilă, dispunând obligarea acestuia, conform art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casație formulată de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 86/A din data de 23 ianuarie 2025, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în dosarul nr. x/2020.

Obligă pe recurent la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18 septembrie 2025.