ÎCCJ, Secția penală
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)
Ședința publică din data de 18 decembrie 2024
Deliberând asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 99 din data de 21 noiembrie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în baza art. 166 alin. (6) lit. c) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, s-a respins cererea formulată de autoritățile judiciare din Ungaria, prin intermediul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, privind executarea în România a Sentinței din 22.09.2020 a Instanței Districtuale Siofok (nr. înregistrare 3.8.158/2019/149-II), definitivă la data de 24.06.2021 și a sentinței din 08.11.2021 a Instanței Districtuale Kormed (nr. înregistrare 6. B.25/2021/57), definitivă la data de 17.05.2022 prin care cetățeanul român A., a fost condamnat la pedepsele de 2559 zile, respectiv 1277 închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de furt, respectiv furt calificat, prev. de art. 370 alin. (1) pct. ba), bb) și bc) din alin. (2) și pct. b) al alin. (5), respectiv art. 370 alin. (1) și alin. (2) pct. ba), bb), alin. (4) lit. b) din C. pen. ungar.
În baza art. 275 alin. (3) din C. proc. pen. cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
În baza art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul A., în cuantum de 1108 RON (av. B. - delegație pentru asistență juridică obligatorie nr. 1938/19.06.2024) a rămas în sarcina statului și a fost avansat din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului Suceava.
Pentru a dispune această soluție, prima instanță a reținut că, prin adresa nr. x/31.05.2024, Ministerul Justiției - Direcția Drept Internațional și Cooperare Judiciară - Serviciul Cooperare judiciară internațională în materie penală a transmis Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, în conformitate cu prevederile art. 165 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, cu modificările și completările ulterioare, cererea formulată de autoritățile judiciare din Ungaria, prin care s-a solicitat recunoașterea și punerea în executare în România a hotărârii judecătorești de condamnare pronunțate în Ungaria față de cetățeanul român A., prin care acesta a fost condamnat la pedepsele de 2559 zile închisoare, respectiv 1277 zile închisoare, pentru săvârșirea infracțiunilor furt/furt calificat, prev. de art. 370 alin. (1) subpunctele ba) și bc) din alin. (2) și punctul b) al alin. (5), art. 370 alin. (1), alin. (2) punctele ba) și bc), alin. (4) lit. b) din C. pen. ungar, care nu au fost contopite, acestea urmând să fie executate în termen în datele de 17.12.2025, respectiv 10.01.2029, prin sentințele din 22.09.2020 a Instanței Districtuale Siofok, definitivă la 24.06.2021 și din 08.11.2021 a Instanței Districtuale Kormend, definitivă la 17.05.2022.
Curtea a reținut că obiectul procedurii de față îl constituie, potrivit art. 166 alin. (3) și (4) din Legea nr. 302/2004, republicată, verificarea condițiilor privitoare la art. 167 din Legea nr. 302/2004, republicată, referitoare la condițiile de recunoaștere și executare a hotărârii judecătorești străine.
Potrivit art. 166 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, republicată, obiectul procedurii îl constituie verificarea condițiilor prevăzute la art. 167 și, în cazul în care sunt îndeplinite, punerea în executare a hotărârii judecătorești transmise de statul emitent. Conform alin. (4) al aceluiași articol, în cazul în care persoana a fost condamnată pentru mai multe infracțiuni, verificarea condițiilor se face pentru fiecare infracțiune în parte. Atunci când condițiile sunt îndeplinite doar pentru o parte din infracțiuni, instanța poate dispune recunoașterea parțială a hotărârii judecătorești. În acest caz, anterior pronunțării sentinței prevăzute la alin. (6), instanța solicită statului emitent, direct sau prin intermediul direcției de specialitate din Ministerul Justiției, să precizeze dacă și în ce condiții este de acord cu recunoașterea parțială, precum și dacă își retrage certificatul.
Potrivit art. 167 din Legea nr. 302/2004, republicată, instanța română recunoaște și pune în executare hotărârea judecătorească transmisă de statul emitent dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la lit. a)-e) din lege.
În conformitate cu prevederile art. 167 alin. (1) lit. a), b), c), d) și e) din Legea nr. 302/2004, republicată, instanța română recunoaște și pune în executare hotărârea judecătorească transmisă de statul emitent, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții: hotărârea este definitivă și executorie; fapta pentru care s-a aplicat pedeapsa ar fi constituit, în cazul în care ar fi fost săvârșită pe teritoriul României, o infracțiune și autorul ar fi fost sancționabil. În cazul în care pedeapsa a fost aplicată pentru mai multe infracțiuni, verificarea condiției se face pentru fiecare infracțiune în parte; persoana condamnată are cetățenie română; persoana condamnată este de acord să execute pedeapsa în România. Consimțământul nu este necesar atunci când persoana condamnată este cetățean român și trăiește pe teritoriul României sau, deși nu trăiește pe teritoriul României, va fi expulzată în România. Dacă este necesar, în raport cu vârsta ori cu starea fizică sau mintală a persoanei condamnate, consimțământul poate fi dat de reprezentantul acesteia; nu este incident vreunul din motivele de nerecunoaștere și neexecutare prevăzute la art. 163.
În cauză, prin sentința din 22.09.2020 a Instanței Districtuale Siofok, definitivă la 24.06.2021 A. a fost condamnat la pedeapsa de 2.559 zile (7 ani) închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor furt/furt calificat, prev. de art. 370 alin. (1) subpunctele ba) și bc) din alin. (2) și punctul b) al alin. (5), art. 370 alin. (1), alin. (2) punctele ba) și bc), alin. (4) lit. b) din C. pen. ungar.
Prin sentința din 08.11.2021 a Instanței Districtuale Kormend, definitivă la 17.05.2022 A. a fost condamnat la pedeapsa de 1.277 zile (3 ani și 6 luni) închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor furt sâvârșit în calitate de coautor, prev. de art. 370 alin. (1), alin. (2) punctele ba) și bc), alin. (4) lit. b) din C. pen. ungar.
S-a notat că autoritățile din Ungaria au transmis un singur certificat cuprinzând cele două sentințe menționate, pedepsele fiind prezentate distinct, fără a fi menționată o pedeapsă rezultantă.
Din relațiile înaintate de către autoritățile străine, ca urmare a solicitării exprese a curții, a reieșit că cererea persoanei condamnate A. de includere a pedepselor într-o pedeapsă rezultantă a fost respinsă prin sentința din data de 1 august 2022 a Tribunalului Districtual din Kormend nefiind îndeplinită condiția prevăzută de dispozițiile art. 93 alin. (1) din C. pen. ungar, potrivit cărora în cazul în care un infractor este condamnat la mai multe pedepse cu închisoarea pe durată determinată, pedepsele impuse prin sentința definitivă se cumulează, conform legii, dacă infractorul a săvârșit toate infracțiunile înainte de pronunțarea sentinței în primă instanță. Cum, în speță, A. a comis infracțiunea pe care s-a întemeiat cea din urmă condamnare după sentința de primă instanță a Instanței Districtuale Siofok (22.09.2020) s-a decis respingerea cererii de includere a pedepselor într-o pedeapsă totală.
Curtea a avut în vedere și faptul că, potrivit dispozițiilor art. 166 alin. (6) lit. b) din Legea nr. 302/2004 republicată, instanța examinează hotărârea judecătorească străină, verifică lucrările dosarului și, în baza celor constatate, pronunță una din următoarele soluții:
a) dispune, prin sentință, executarea în România a pedepsei aplicate de instanța statului emitent;
b) în cazul în care natura sau durata pedepsei aplicate de instanța străină nu corespunde cu natura sau durata pedepsei prevăzute de legea penală română pentru infracțiuni similare, adaptează, prin sentință, pedeapsa aplicată de instanța statului emitent, potrivit alin. (8 și (9);
c) dispune, prin sentință, respingerea cererii de executare în România a hotărârii judecătorești transmise de statul emitent.
Totodată, s-a reținut că potrivit art. 166 alin. (8) lit. b) din Legea nr. 302/2004 republicată, în situația concursului de infracțiuni, nu pot fi aplicate dispozițiile legii penale române, pedeapsa rezultantă putând fi adaptată doar dacă "durata acesteia depășește, după caz, limita maximă specială a pedepsei prevăzute de legea penală română pentru aceeași infracțiune sau limita maximă generală a pedepsei închisorii prevăzute de legea penală română ori atunci când durata pedepsei rezultante aplicate în cazul unui concurs de infracțiuni depășește totalul pedepselor stabilite pentru infracțiuni concurente sau limita maximă generală a pedepsei închisorii admisă de legea penală română".
Cum în cazul de față, autoritățile din Ungaria nu au stabilit o pedeapsă rezultantă și dispozițiile legale menționate nu permit instanței române aplicarea regulilor din C. pen. român în situația pluralității de infracțiuni, ci doar adaptarea pedepsei rezultante în situații strict și limitativ prevăzute de legea special, curtea a apreciat că se află în imposibilitatea de a recunoaște sentințele menționate, neputându-se substitui statului emitent, motiv pentru care a respins solicitarea autorităților judiciare din Ungaria.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel, în termenul prevăzut de lege, persoana condamnată A., solicitând admiterea apelului, recunoașterea hotărârilor străine și în consecință transferarea într-un penitenciar din România pentru continuarea executării pedepselor aplicate de autoritățile judiciare din Ungaria. În esență, apelantul a arătat că a executat deja 6 ani 4 luni din pedepsele aplicate, iar în tot acest timp nu și-a văzut familia din cauza distanței și a lipsei resurselor financiare. Totodată a arătat că părinții său sunt în vârstă, are un copil minor în întreținere de care are grijă concubina sa.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți, secția penală la data de 09.12.2024, sub nr. x/2024, fiind fixat termen la data de 18.12.2024 fără citarea apelantului care se află încarcerat într-un penitenciar din Ungaria și cu asigurarea apărării obligatorii pentru acesta.
Concluziile formulate de apărătorul desemnat din oficiu pentru apelantul persoana condamnată și de reprezentantul Ministerului Public au fost consemnate în partea introductivă a prezentei hotărâri, drept pentru care nu vor mai fi reluate.
Examinând actele dosarului și sentința penală apelată sub toate aspectele de fapt și de drept, în conformitate cu dispozițiile art. 417 alin. (2) din C. proc. pen., Înalta Curte apreciază fondat apelul persoanei transferabile, pentru următoarele considerente:
Se constată că cererea dedusă judecății are ca obiect recunoașterea și punerea în executare a hotărârilor judecătorești de condamnare a cetățeanului român A. la pedepse cu închisoarea, pronunțate de instanța din Ungaria, stat membru al Uniunii Europene.
Potrivit art. 162 din Legea nr. 302/2004, republicată hotărârile judecătorești pronunțate de instanțele altor state membre ale Uniunii Europene se recunosc și se execută pe teritoriul României în baza principiului încrederii reciproce și în conformitate cu dispozițiile prezentului capitol, dacă sunt de natură să producă efecte juridice potrivit legii penale române și nu contravin ordinii publice a statului român.
Potrivit art. 166 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, obiectul procedurii judiciare de recunoaștere și punere în executare a hotărârii judecătorești îl constituie verificarea condițiilor prevăzute la art. 167 și, în cazul în care sunt îndeplinite, punerea în executare a hotărârii judecătorești transmise de statul emitent.
Dispozițiile alin. (4) al aceluiași articol din Legea nr. 302/2004 prevăd că în cazul în care persoana a fost condamnată pentru mai multe infracțiuni, verificarea condițiilor se face pentru fiecare infracțiune în parte. Atunci când condițiile sunt îndeplinite doar pentru o parte din infracțiuni, instanța poate dispune recunoașterea parțială a hotărârii judecătorești. În acest caz, anterior pronunțării sentinței prevăzute la alin. (6), instanța solicită statului emitent, direct sau prin intermediul direcției de specialitate din Ministerul Justiției, să precizeze dacă și în ce condiții este de acord cu recunoașterea parțială, precum și dacă își retrage certificatul.
Autoritățile judiciare maghiare au emis la data de 13.02.2024 certificatul prevăzut de art. 4 din Decizia - Cadru nr. 2008/909/JAI a Consiliului din data de 27 noiembrie 2008, referitor la recunoașterea a două sentințe penale care prevăd aplicarea unor pedepse cu detenție pentru fapte săvârșite de cetățeanul român A. pe teritoriul Ungariei.
Pe de o parte, s-a solicitat recunoașterea sentinței penale din data de 22.09.2020 a Instanței Districtuale Siofok (nr. înregistrare 3. B.158/2019/149-II), definitivă la data de 24.06.2021, prin decizia emisă la data de 24.06.2021 de Tribunalul Regional Kaposvarca în dosar nr. x. Bf. 243/2020/69, prin care cetățeanul român A. a fost condamnat la o pedeapsă privativă de libertate de 2.559 zile (7 ani) închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt săvârșită în mod continuu, prev. de art. 370, alin. (1) și alin. (2) punctul ba), bb) și bc), alin. (5) punctul b) din C. pen. maghiar și de instigare la infracțiunea de furt, prev. de art. 370 alin. (1) și alin. (2) punctul ba), bb) și bc), alin. (4) punctul b) din C. pen. maghiar.
În fapt, autoritățile din Ungaria au reținut că inculpatul A. a organizat, în anul 2017, o echipă de 3-4 persoane pentru săvârșirea unor furturi din magazine de tehnică din diferite țări europene, având ca obiect telefoane mobile, tablete și laptopuri de valoare mare, respectiv:
-în data de 21.02.2018, ora 02:10, inculpatul A. împreună cu alți complici (nr. II și III) au pătruns prin efracție în magazinul hardware C. din Oroszlány, Ungaria, de unde au sustras telefoane mobile și notebook-uri, cauzând un prejudiciu de 2.560.161 HUF. Prejudiciul de vandalism a fost de 577.201 HUF;
în data de 28.02.2018, ora 02:33, în localitatea Siófok, inculpatul A. și complicii au pătruns prin efracție în magazinul D., sustrăgând bunuri în valoare de 2.941.900 HUF, prejudiciul prin vandalism fiind de 144.988 HUF. Daunele totale au fost de 1.304.500 HUF, iar victima, E.., s-a constituit parte civilă pentru recuperarea prejudiciului;
în data de 6.03.2018, ora 03:14, inculpații au pătruns în magazinul C. din Nagykanizsa, Ungaria, sustrăgând bunuri în valoare de 6.454.391 HUF și provocând un prejudiciu prin vandalism de 649.071 HUF;
în data de 16.03.2018, ora 01:05, inculpații au pătruns în magazinul C. din Paks, Ungaria, sustrăgând bunuri în valoare de 3.489.020 HUF și provocând un prejudiciu prin vandalism de 226.256 HUF. Din prejudiciul produs prin furt, suma de 1.313.770 HUF a fost compensată prin poprire și predată persoanei vătămate;
în data de 16.03.2018, ora 03:33, inculpații au pătruns în magazinul C. din Mohacs, sustrăgând bunuri în valoare de 2.733.490 HUF și provocând un prejudiciu de 1.046.344 HUF. Din prejudiciul produs prin furt, suma de 2.179.213 HUF a fost compensată prin poprire și predat persoanei vătămate.
De asemenea, s-a solicitat recunoașterea sentinței penale din data de 08.11.2021 a Instanței Districtuale Kormed (nr. înregistrare 6. B.25/2021/57), definitivă la data de 17.05.2022, prin decizia pronunțată la data de 17.05.2022 de Tribunalul din Szombathely nr. 13. Bf. 118/2021/24, prin care cetățeanul român A. a fost condamnat la o pedeapsă privativă de libertate de 1277 zile (3 ani 6 luni) închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt prev. de art. 370 alin. (1) și alin. (2) punctul ba) și bc), alin. (4) punctul b) din C. pen. maghiar.
În fapt, autoritățile din Ungaria au reținut că, în data de 21.11.2021, între orele 01:55 și 01:58, inculpații A. și F. au pătruns prin efracție în magazinul tehnic C. din Körmend, de unde au sustras 24 de telefoane mobile de tip smartphone. În același timp, un alt inculpat (nr. II) a intrat pe ușa din spate a magazinului și a sustras 3 telefoane mobile, care nu au fost recuperate. Prejudiciu total reținut a fost în valoare de 2.217.865 HUF, o parte din acesta fiind recuperat prin confiscarea celor 24 de telefoane mobile găsite asupra inculpaților. Ca urmare a deteriorării ușii de intrare a magazinului și a senzorilor de protecție a mărfurilor, părții civile G.. i s-a produs un prejudiciu de 218.186 HUF, care nu a fost recuperat. În timpul anchetei, reprezentatul G.. s-a constituit parte civilă cu privire la daunele nerambursate de 109.999 HUF.
Procedând la verificarea condițiilor reglementate de art. 167 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, republicată, Înalta Curte constată că acestea îndeplinite pentru ambele hotărâri de condamnare indicate în certificat, după cum urmează:
Astfel cum rezultă din actele dosarului, hotărârile a căror recunoaștere se solicită sunt definitive și executorii, fiind de natură să producă efecte juridice potrivit legii penale române. Astfel, sentința penală din data de 22.09.2020 a Instanței Districtuale Siofok (nr. înregistrare 3. B.158/2019/149-II), a rămas definitivă la data de 24.06.2021, prin decizia emisă la data de 24.06.2021 de Tribunalul Regional Kaposvarca în dosar nr. x. Bf. 243/2020/69 și sentința penală din data de 08.11.2021 a Instanței Districtuale Kormed (nr. înregistrare 6. B.25/2021/57), a rămas definitivă la data de 17.05.2022, prin decizia pronunțată la data de 17.05.2022 de Tribunalul din Szombathely nr. 13. Bf. 118/2021/24, motiv pentru care se apreciază că este îndeplinită condiția prevăzută de art. 167 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 302/2004, republicată.
În raport cu situația de fapt reținută în cuprinsul celor două hotărâri pronunțate de autoritățile maghiare, se constată că și cerința dublei incriminări, prevăzută de art. 167 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 302/2004, republicată, este îndeplinită, faptele pentru care a fost condamnat cetățeanul român A. având corespondent în legislația română, întrunind elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat în formă continuată, prevăzută de art. 35 din C. pen. raportat la art. 228-229 alin. (1) lit. b) și d) din C. pen. și instigare la infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art. 47 din C. pen. raportat la art. 228-229 alin. (1) lit. b) și d) din C. pen. (sentința penală din data de din 22.09.2020 a Instanței Districtuale Siofok - nr. înregistrare 3. B.158/2019/149-II) și ale infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 228-229 alin. (1) lit. b) și d) din C. pen. român (sentința penală din data de 08.11.2021 a Instanței Districtuale Kormed - nr. înregistrare 6. B.25/2021/57).
Persoanei transferabile nu i-a fost aplicată o pedeapsă pe motive de rasă, religie, sex, naționalitate, limbă, opinii politice sau ideologice ori de apartenență la un anumit grup social, iar cu privire la persoana sa nu s-ar putea reține vreun motiv de impunitate în condițiile în care ar fi comis faptele pe teritoriul României.
Sub aspectul sancțiunilor aplicate, din certificatul menționat la art. 4 din Decizia Cadru nr. 2008/909/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008 (aflat la dosar curte), reiese că persoanei transferabile A. i s-a aplicat pedeapsa de 2559 zile (7 ani) închisoare (sentința penală din data de din 22.09.2020 a Instanței Districtuale Siofok - nr. înregistrare 3. B.158/2019/149-II) și pedeapsa de 1277 zile (3 ani 6 luni) închisoare (prin sentința penală din data de 08.11.2021 a Instanței Districtuale Kormed - nr. înregistrare 6. B.25/2021/57).
Pedeapsa de 2559 zile (7 ani) închisoare a fost aplicată pentru săvârșirea unor infracțiuni de furt calificat în formă continuată și instigare la infracțiunea de furt calificat, iar natura și cuantumul acestora sunt conforme cu legislația română, nefiind depășită limita maximă prevăzută de lege. Potrivit art. 229 alin. (1) lit. b) și d) din C. pen. român, infracțiunea de furt calificat se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani. În cazul formei continuate, prevăzute de art. 35 alin. (1) din C. pen. român, aceasta se sancționează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită, al cărei maxim se poate majora cu cel mult 3 ani în cazul pedepsei închisorii.
Pedeapsa de 1277 zile (3 ani 6 luni) închisoare a fost aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, iar natura și cuantumul acesteia este conformă cu legislația română, nefiind depășită limita maximă prevăzută de lege. Potrivit art. art. 229 alin. (1) lit. b) și d) din C. pen. român, infracțiunea de furt calificat se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani.
Sub aspectul caracterului cumulativ al pedepselor, instanța de fond a reținut că autoritățile din Ungaria nu au stabilit o pedeapsă rezultantă și că, în lipsa unui cumul juridic realizat de autoritățile statului emitent, instanța română nu ar putea dispune adaptarea pedepsei conform regulilor interne privind concursul de infracțiuni.
Se constată că din conținut certificatului emis la data de 13.02.2024 de autoritățile judiciare din Ungaria și a adresei nr. XX-NBFO/962 emisă la data de 26.08.2024 de Ministerul Justiției din Ungaria, rezultă că cele două pedepse aplicate persoanei condamnate A. urmează să fie executate succesiv. Prima pedeapsă de 2559 zile (7 ani) închisoare, aplicată prin sentința penală din data de 22.09.2020 a Instanței Districtuale Siofok, a început la data de 25.06.2021 și urmează să se finalizeze la data de 17.12.2025, iar executarea pedepsei de 1277 zile (3 ani 6 luni) închisoare, aplicată prin sentința penală din data de 08.11.2021 a Instanței Districtuale Kormend, va începe la data de 18.12.2025 și se va finaliza la data de 10.01.2029.
În plus, din sentința nr. 6. Bpk. 119/2022/7 din data de 01.08.2022, pronunțată de Tribunalul Districtual din Körmend, definitivă prin decizia nr. Bpk. 286/2022/10 din data de 05.12.2022 a Tribunalului Districtual din Kormend, reiese că instanța maghiară a respins cererea de contopire a pedepselor pe motiv că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 93 alin. (1) din C. pen. ungar. În concret, instanța din Körmend a reținut că A. a comis infracțiunea care a stat la baza celei de-a doua condamnări după ce prima hotărâre de condamnare a rămas definitivă (22 septembrie 2020), astfel încât nu sunt întrunite cerințele pentru stabilirea unei pedepse unice.
Prin urmare, chiar dacă instanța maghiară nu a dispus contopirea pedepselor, ci doar a confirmat executarea succesivă a acestora, rezultă în mod implicit aplicarea unui cumul aritmetic al pedepselor. Această interpretare este confirmată de conținutul certificatului emis de autoritățile judiciare maghiare, care stabilește în mod clar că pedepsele urmează să fie executate succesiv, în ordine cronologică.
În acest context, Înalta Curte constată că autoritățile judiciare străine au stabilit cuantumul pedepsei rezultante prin cumul aritmetic al pedepselor individual stabilite.
Această concluzie este susținută și de faptul că sistemele de drept ale statelor membre UE pot avea metode diferite de stabilire a pedepsei în caz de concurs de infracțiuni, însă recunoașterea hotărârilor străine se realizează cu respectarea principiului cooperării judiciare internaționale, atâta timp cât pedepsele stabilite nu contravin limitelor prevăzute de legea penală română.
Astfel, pedeapsa totală de 3836 zile (10 ani 6 luni) închisoare în regim de detenție, stabilită prin însumarea pedepselor individuale [2559 zile (7 ani) închisoare, 1277 zile (3 ani 6 luni) închisoare], nu depășește limita maximă generală a pedepsei închisorii admise de legea penală română, care este de 30 de ani, conform art. 60 din C. pen.
Potrivit dispozițiilor art. 166 alin. (8) lit. b) din Legea nr. 302/2004, instanța de judecată adaptează pedeapsa aplicată prin hotărârea transmisă de statul emitent, în cazul unui concurs de infracțiuni, atunci când limita maximă generală a pedepsei închisorii admisă de legea penală română. În speță, pedeapsa totală aplicată persoanei condamnate de autoritățile din Ungaria nu depășește maximul legal admis de legislația penală română, astfel că nu se impune adaptarea acesteia.
Înalta Curte de Casație și Justiție constată, deopotrivă, că în cauză este îndeplinită și condiția prevăzută de art. 167 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 302/2004, republicată, persoana condamnată A. fiind cetățean român, conform mențiunilor din certificat și așa cum rezultă din fișa de cazier judiciar aflată la dosar .
Referitor la condiția prevăzută de art. 167 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 302/2004, republicată, Înalta Curte reține că, apelantul și-a dat acordul să execute în România pedeapsa aplicată de autoritățile judiciare din Ungaria, conform procesului-verbal nr. x Bv. 497/2023/4 din data de 21.09.2023 .
Totodată, se constată că, în cauză, nu este incident niciunul din motivele de nerecunoaștere și neexecutare prevăzute de art. 163 din Legea nr. 302/2004, republicată, întrucât, pentru faptele pentru care a fost condamnat, apelantul nu a fost și nici nu este supus unei proceduri judiciare în România sau în alt stat, iar acesta răspunde penal potrivit legii române și nu beneficiază de imunitate de jurisdicție. În plus, se constată că nu a intervenit vreun incident în executarea pedepsei potrivit legii penale române (amnistia, prescripția, dezincriminarea faptei).
În consecință, Înalta Curte constată că sunt îndeplinite cerințele Legii nr. 302/2004, republicată și ale Deciziei cadru nr. 2008/909/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008 și astfel, se impune recunoașterea hotărârilor emise de autoritățile judiciare maghiare și transferul condamnatului în România în vederea continuării executării pedepsei totale de 3836 zile (10 ani 6 luni) închisoare.
În ceea ce privește perioada deja executată în Ungaria, se constată că prin adresa nr. XX-NBFO/962 emisă la data de 26.08.2024 de Ministerul Justiției din Ungaria - Departamentul de drept penal internațional, s-a comunicat faptul că prin sentința penală din data de din 22.09.2020 a Instanței Districtuale Siofok - nr. înregistrare 3. B.158/2019/149-II a fost dedus arestul preventiv din data de 16.03.2018 până la 22.09.2020, iar persoana condamnată a început executarea acestei pedepse la data de 25.06.2021. Totodată, prin sentința penală din data de 08.11.2021 a Instanței Districtuale Kormed - nr. înregistrare 6. B.25/2021/57, a fost dedus arestul preventiv din data de 19.01.2021 până la 24.06.2021.
Având în vedere că persoana condamnată A. a fost arestat în Ungaria și a început executarea pedepsei aplicate prin prima sentință a cărei recunoaștere se solicită, Înalta Curte va deduce din pedeapsa rezultantă de 3836 zile (10 ani 6 luni) închisoare, perioadele de la data de 16.03.2018 până la 22.09.2020, de la data de 19.01.2021 până la 24.06.2021 și de la 25.06.2021 la zi.
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte de Casație și Justiție va admite apelul declarat de persoana condamnată A., împotriva sentinței penale nr. 99 din data de 21 noiembrie 2024, pronunțate de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori.
Va desființa în parte sentința atacată și, rejudecând va admite sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava.
Va recunoaște hotărârile penale prin care cetățeanul român A. a fost condamnat după cum urmează:
- va recunoaște sentința din data de din 22.09.2020 a Instanței Districtuale Siofok (nr. înregistrare 3. B.158/2019/149-II), definitivă la data de 24.06.2021, prin decizia emisă la data de 24.06.2021 de Tribunalul Regional Kaposvarca în dosar nr. x. Bf. 243/2020/69, prin care apelantul a fost condamnat la pedeapsa de 2559 zile (7 ani) închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt săvârșită în mod continuu, prev. de art. 370, alin. (1) și alin. (2) punctul ba), bb) și bc), alin. (5) punctul b) din C. pen. maghiar și de instigare la infracțiunea de furt, prev. de art. 370 alin. (1) și alin. (2) punctul ba), bb) și bc), alin. (4) punctul b) din C. pen. maghiar, fapte care au corespondent în legislația română în infracțiunea de furt calificat în formă continuată, prevăzută de art. 35 din C. pen. raportat la art. 228-229 alin. (1) lit. b) și d) din C. pen. și instigare la infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art. 47 din C. pen. raportat la art. 228-229 alin. (1) lit. b) și d) din C. pen.
- va recunoaște sentința din data de 08.11.2021 a Instanței Districtuale Kormed (nr. înregistrare 6. B.25/2021/57), definitivă la data de 17.05.2022, prin decizia pronunțată la data de 17.05.2022 de Tribunalul din Szombathely nr. 13. Bf. 118/2021/24, prin care apelantul a fost condamnat la pedeapsa de 1277 zile (3 ani 6 luni) închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt prev. de art. 370 alin. (1) și alin. (2) punctul ba) și bc), alin. (4) punctul b) din C. pen. maghiar, fapta care are corespondent în legislația română în infracțiunea de furt calificat, prev. de art. 228-229 alin. (1) lit. b) și d) din C. pen. român.
- va recunoaște sentința nr. 6. Bpk. 119/2022/7 din data de 01.08.2022 pronunțată de Judecătoria Raională Kormerd, definitivă prin decizia nr. Bpk. 286/2022/10, pronunțată la data de 05.12.2022 de Tribunalul Districtual din Kormend, prin care s-a stabilit cumulul aritmetic al celor două pedepse.
Va dispune transferarea persoanei condamnate A. într-un penitenciar din România în vederea continuării executării pedepsei totale de 3836 zile (10 ani 6 luni) închisoare.
În baza art. 73 din C. pen., va deduce din pedeapsa finală perioadele de la data de 16.03.2018 până la 22.09.2020, de la data de 19.01.2021 până la 24.06.2021 și de la 25.06.2021 la zi.
Va dispune emiterea mandatului de executare a pedepsei închisorii.
Va menține restul dispozițiilor sentinței penale apelate care nu contravin prezentei decizii.
În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuieli judiciare vor rămân în sarcina statului, urmând ca în temeiul art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru apelant, în cuantum de 1108 RON, să rămână în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite apelul declarat de persoana condamnată A., împotriva sentinței penale nr. 99 din data de 21 noiembrie 2024, pronunțate de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori.
Desființează în parte sentința atacată și, rejudecând:
Admite sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava.
Recunoaște hotărârile penale prin care cetățeanul român A., a fost condamnat după cum urmează:
- recunoaște sentința din data de din 22.09.2020 a Instanței Districtuale Siofok (nr. înregistrare 3. B.158/2019/149-II), definitivă la data de 24.06.2021, prin decizia emisă la data de 24.06.2021 de Tribunalul Regional Kaposvarca în dosar nr. x. Bf. 243/2020/69, prin care apelantul a fost condamnat la pedeapsa de 2559 zile (7 ani) închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt săvârșită în mod continuu, prev. de art. 370, alin. (1) și alin. (2) punctul ba), bb) și bc), alin. (5) punctul b) din C. pen. maghiar și de instigare la infracțiunea de furt, prev. de art. 370 alin. (1) și alin. (2) punctul ba), bb) și bc), alin. (4) punctul b) din C. pen. maghiar, fapte care au corespondent în legislația română în infracțiunea de furt calificat în formă continuată, prevăzută de art. 35 din C. pen. raportat la art. 228-229 alin. (1) lit. b) și d) din C. pen. și instigare la infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art. 47 din C. pen. raportat la art. 228-229 alin. (1) lit. b) și d) din C. pen.
- recunoaște sentința din data de 08.11.2021 a Instanței Districtuale Kormed (nr. înregistrare 6. B.25/2021/57), definitivă la data de 17.05.2022, prin decizia pronunțată la data de 17.05.2022 de Tribunalul din Szombathely nr. 13. Bf. 118/2021/24, prin care apelantul a fost condamnat la pedeapsa de 1277 zile (3 ani 6 luni) închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt prev. de art. 370 alin. (1) și alin. (2) punctul ba) și bc), alin. (4) punctul b) din C. pen. maghiar, fapta care are corespondent în legislația română în infracțiunea de furt calificat, prev. de art. 228-229 alin. (1) lit. b) și d) din C. pen. român.
- recunoaște sentința nr. 6. Bpk. 119/2022/7 din data de 01.08.2022 pronunțată de Judecătoria Raională Kormerd, definitivă prin decizia nr. Bpk. 286/2022/10, pronunțată la data de 05.12.2022 de Tribunalul Districtual din Kormend, prin care s-a stabilit cumulul aritmetic al celor două pedepse.
Dispune transferarea persoanei condamnate A. într-un penitenciar din România în vederea continuării executării pedepsei totale de 3836 zile (10 ani 6 luni) închisoare.
În baza art. 73 din C. pen., deduce din pedeapsa finală perioadele de la data de 16.03.2018 până la 22.09.2020, de la data de 19.01.2021 până la 24.06.2021 și de la 25.06.2021 la zi.
Dispune emiterea mandatului de executare a pedepsei închisorii.
Menține restul dispozițiilor sentinței penale apelate care nu contravin prezentei decizii.
Cheltuieli judiciare rămân în sarcina statului.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru apelantul persoană condamnată, în cuantum de 1108 RON, rămâne în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18 decembrie 2024.