Mazepa împotriva Republicii Moldova

Reclamantul s-a născut în 1953 și trăiește în Chișinău. Ea este invalidă de gradul al doilea. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părțile, pot fi rezumate după cum urmează. Reclamantul deține o parte a unei case în care vecinul (V.) deține o altă parte. Re-construiționează partea ei din casă fără acordul prealabil al reclamantului și partea reclamantului din casă a fost grav deteriorată ca urmare. La 11 februarie 1998, reclamantul a inițiat o procedură judiciară care a solicitat daune din partea V. Se bazează pe evaluarea unui expert a prejudiciilor cauzate la domiciliul reclamantului, la 27 mai 1999, Curtea de District Buiucani i-a acordat 12.635 lei moldoveni (MDL) (echivalentul de 1.054 euro (EUR) la momentul respectiv).

Nu s-a făcut niciun recurs și hotărârea a devenit finală și executibilă 15 zile mai târziu. Potrivit reclamantului, ea a scris diferitelor autorități de stat care solicită executarea acordului, dar nu a fost pusă în aplicare. La 10 iulie 2000, ea a informat Curtea de District Buiucani că hotărârea din 27 mai 1999 nu a fost pusă în aplicare și i-a cerut să modifice modalitatea de aplicare a hotărârii prin transferarea partea V din casă la solicitant. Ea a subliniat faptul că propria ei parte a casei a fost grav afectată și că daunele au fost agravate cu trecerea timpului, provocând o amenințare reală asupra vieții sale. Reclamantul a invocat, printre altele, art. 359 din Codul de Procedură Civilă (a se vedea punctul 24 de mai jos).

10. La 13 aprilie 2001, Curtea de District Buiucani a acceptat reclamația. Noul mandat de executare a fost depus în instanță la 4 iulie 2001, în urma căruia judecătorul a solicitat V. să respecte hotărârea. 11. Reclamantul a solicitat, de asemenea, Curtea Supremă de Justiție să transfere examinarea cazurilor sale împotriva V., inclusiv executarea hotărârii din 27 mai 1999, la o altă instanță având în vedere inactivitatea Curții de district Buiucani. La 7 februarie 2001, Curtea Supremă de Justiție a respins această cerere ca fiind nefondată. 12. La 7 mai 2001, Curtea de District Buiucani a adoptat o hotărâre suplimentară, aprobând daunele reclamanților (6,558) împotriva V. pentru executarea întârziere a hotărârii din 27 mai 1999. La 12 septembrie 2001, Curtea Regională Chișinău a anulat această hotărâre și a ordonat o reexaminare deplină.

13. La 11 ianuarie 2002, judecatorul a organizat o licitație pentru vânzarea părții casei aparținând V., dar nimeni nu a oferit stabilirea prețului minim solicitant. Apoi a propus că instanța acceptă cererea reclamantului de a fi dat titlul acestei părți din casă din cauza datoriei V. la ea. 14. La 29 ianuarie 2002, Curtea de District a acceptat această cerere. 15. În paralel cu toate procedurile menționate mai sus, reclamantul a inițiat o procedură administrativă de anulare a hotărârii unui municipiu adoptate în 1996 care a confirmat legalitatea reconstrucției casei V.. La 17 noiembrie 1999, Curtea de District Buiucani a acceptat această cerere, iar la 5 iulie 2000, Curtea Regională Chișinău a susținut această hotărâre.

La 28 septembrie 2000, Curtea de Apel a anulat cele două hotărâri și a adoptat una nouă, respingând cererile reclamantei. 16. a depus o cerere de revizuire a hotărârilor din 27 mai 1999 și 29 ianuarie 2002, deoarece raportul de experți privind prejudiciul a fost semnat de un expert lipsit de formarea necesară, iar Curtea de District și-a întemeiat hotărârea din 27 mai 1999 cu privire la acest raport. Raportul a menționat nivelul de formare al autorului său, care a fost înregistrat de Camera de Comerț ca fiind cel al unui expert de grad 1 (mai înalt) cu experiență de 23 de ani de muncă. La 25 aprilie 2001, Curtea de District Buiucani a respins cererea V.. 17. La 25 aprilie 2002, Curtea Regională de Chișinău a acceptat cererea V. și a anulat hotărârea din 27 mai 1999 și hotărârea din 13 aprilie 2001 (a se vedea punctele 8 și 10 de mai sus), care a ordonat o reexaminare deplină a cazului, având în vedere lipsa de formare adecvată a expertului.

Curtea a acceptat afirmația lui V. că nu a aflat decât despre lipsa de formare a expertului în decembrie 2000 și, prin urmare, nu a depășit termenul de trei luni pentru depunerea cererii de revizuire. Reclamantul a informat Curtea cu privire la anulare într-o scrisoare din 3 martie 2003. 18. La 12 noiembrie 2002, Curtea de district Buiucani a ordonat să facă un raport de experți. Într-o dată neespecificată în 2003, Centrul Republican pentru Cercetare și Regulamentare a Construcțiilor („CERCON”, o instituție de stat) și-a prezentat Curții raportul. Acesta a confirmat că, după reconstrucția V. din casa în încălcarea serioasă a reglementărilor de construcție, partea reclamantului din casă a suferit o deteriorare majoră și a devenit inhabitabilă.

O parte din casa lui V. a creat un pericol special în timpul cutremurelor și casa reclamantului a pierdut toată rezistența la cutremurele. CERCON a evaluat daunele cauzate casei reclamantului la MDL 109.920 (7.266). 19. Potrivit unei declarații a judecătorului responsabil cu cazul reclamantului în ceea ce privește procedurile după revizuirea din 25 aprilie 2002, audițiile au trebuit suspendate (cu o lună în fiecare ocazie) din cauza lipsei reprezentantului reclamantului la următoarele date: 1 septembrie 2003 (prima audiere în cadrul procedurii de reluare), 7 noiembrie 2003, 8 decembrie 2003, 17 februarie 2005, 17 martie 2005, 9 iunie 2005 și 25 august 2005. 20. Încă trei amânări de o lună au trebuit să fie ordonate la cererea lui V.: la 6 octombrie 2003, 9 decembrie 2004 și 30 ianuarie 2006. 21. La 5 februarie 2004, reclamantul a solicitat elaborarea unui nou raport de experți în ceea ce privește daunele cauzate în partea ei a casei.

La 9 februarie 2004, s-au formulat întrebările pentru experți și, la 20 februarie 2004, Curtea a ordonat părților să suporte în mod egal costurile experților. Raportul de experți a fost trimis la instanță de către Institutul Republican de Experție Judiciară și Criminală („IREJC”, o instituție de stat) la 8 noiembrie 2004, după vizita la partea reclamantului din casă la 26 octombrie 2004. Raportul a confirmat în mare măsură concluziile celor două rapoarte de experți anterioare și a evaluat daunele cauzate casei reclamantului la 125.174 MDL (7.784). De asemenea, a constatat că procesul de deformației casei nu s-a oprit încă și că au apărut noi cracare după realizarea unor reparații minore. La 15 aprilie 2005, Curtea a acceptat obiecțiile V. la raportul expertului și a ordonat elaborarea unui nou raport de către IREJC.

La 13 mai 2005, IREJC a trimis dosarul înapoi la instanță fără a redacta raportul. La 19 mai 2005, experții acuzați de elaborare a raportului au fost convocați, dar nu au apar la 5 iulie 2005. La 29 noiembrie 2005 V. au solicitat un alt raport de experți. La 6 decembrie 2005, Curtea a trimis IREJC o cerere de un nou raport de experți, dar la 19 decembrie 2005, IREJC a returnat dosarul din moment ce V. nu a plătit costurile sale IREJC, astfel cum a ordonat instanța. Reclamantul a afirmat că nu a vrut un alt raport, deoarece cel anterior și-a confirmat poziția. La 30 ianuarie 2006, Curtea a ordonat ca părțile să poarte costurile IREJC și a ordonat elaborarea unui nou raport. În observațiile din septembrie 2006, Guvernul a informat Curtea că IREJC încă nu și-a elaborat raportul și a solicitat permisiunea de a-l prezenta Curtea atunci când a fost pregătită.

23. Legea internă relevantă a fost stabilită în Prodan v. Moldova (nr. 49806/99, ECHR 2004III (extracte)). În plus, prevederile relevante ale Codului de Procedură Civilă, aplicabile în momentul respectiv, se citesc după cum urmează: „art. 5. Examinarea acțiunilor civile de către instanță. Curtea începe examinarea unei cauze civile: ... 3) la cererea persoanei fizice sau juridice care solicită protecția drepturilor sau intereselor sale protejate prin lege; ... TITLUL CUV EXECUȚIE A CURTEI art. 336. Hotărârile și hotărârile Curții ale altor autorități, care se execută. Următoarele hotărâri sunt executate în conformitate cu regulile prezentului titlu al prezentului cod: 1) hotărâri ... adoptate de instanțe în cazuri civile: ... art. 337. Documente de execuție forțată.

Următoarele documente sunt considerate documente de execuție forțată: 1) mandate de execuție ... adoptate de instanțe...; art. 338. Eliberarea unui mandat de execuție. Mandatul de execuție este eliberat de către instanță către creditor după ce hotărârea devine definitivă... Mandatul de execuție este eliberat direct către creditor sau, la cererea sa, este trimis direct de către instanță pentru executare în subdiviziune teritorială a Departamentului de Execuție a Deciziilor în cadrul Ministerului Justiției. art. 343. Prezentarea documentului de execuție forțată. Judecătorul începe executarea hotărârilor judecătorești la cererea persoanelor menționate la art. 5 din prezentul Cod ... art. 349. Verificarea executării hotărârii.

Judecătorul verifică executarea corectă și în timp util a hotărârii. art. 359. Măsurile de execuție forțată. Măsurile de execuție forțată sunt următoarele: 1) execuția împotriva activelor debitorului prin înghețarea și vânzarea acestora; ...”

5. The applicant was born in 1953 and lives in Chișinău. She is a second degree invalid. 6. The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows. 7. The applicant owns part of a house in which her neighbour (V.) owns another part. V. re-constructed her part of the house without the prior agreement of the applicant and the applicant's part of the house was seriously damaged as a result. 8. On 11 February 1998 the applicant initiated court proceedings claiming damages from V. Relying on an expert's assessment of the damage caused to the applicant's house, on 27 May 1999 the Buiucani District Court awarded her 12,635 Moldovan lei (MDL) (the equivalent of 1,054 euros (EUR) at the time).

No appeal was made and the judgment became final and enforceable 15 days later. 9. According to the applicant, she wrote to various State authorities requesting the enforcement of the award but it was not enforced. On 10 July 2000 she informed the Buiucani District Court that the judgment of 27 May 1999 had not been enforced and asked it to change the manner of enforcing the judgment by transferring V.'s part of the house to the applicant. She emphasised that her own part of the house had been severely damaged and that the damage had been aggravated with the passage of time, causing a real threat to her life. The applicant relied, inter alia, on Article 359 of the Code of Civil Procedure (see paragraph 24 below).

10. On 13 April 2001 the Buiucani District Court accepted the claim. The new enforcement warrant was submitted to the court on 4 July 2001, following which the bailiff requested V. to comply with the judgment. 11. The applicant also requested the Supreme Court of Justice to transfer the examination of her cases against V., including the enforcement of the judgment of 27 May 1999, to another court in view of the inactivity of the Buiucani District Court. On 7 February 2001 the Supreme Court of Justice rejected that request as unfounded. 12. On 7 May 2001 the Buiucani District Court adopted an additional judgment, awarding the applicant damages (MDL 6,558) against V. for the late enforcement of the judgment of 27 May 1999. V. appealed.

On 12 September 2001 the Chișinău Regional Court quashed that judgment and ordered a full re-hearing. 13. On 11 January 2002 the bailiff organised an auction for the sale of the part of the house belonging to V. but nobody offered the minimum asking price set. He then proposed that the court accept the applicant's request to be given title to that part of the house on account of V.'s debt to her. 14. On 29 January 2002 the District Court accepted that request. 15. In parallel to all the proceedings mentioned above, the applicant initiated administrative proceedings for the annulment of a municipality's decision adopted in 1996 confirming the lawfulness of V.'s re-construction of the house. On 17 November 1999 the Buiucani District Court accepted that request and on 5 July 2000 the Chișinău Regional Court upheld that judgment.

On 28 September 2000 the Court of Appeal quashed the two judgments and adopted a new one, rejecting the applicant's claims. 16. V. lodged a request for the revision of judgments of 27 May 1999 and 29 January 2002 because the expert report on the damage had been signed by an expert lacking the required training and the District Court had based its judgment of 27 May 1999 on that report. The report stated the level of training of its author, who was registered by the Chamber of Commerce as that of a 1st (highest) degree expert with 23 years' work experience. On 25 April 2001 the Buiucani District Court rejected V.'s request. 17. On 25 April 2002 the Chișinău Regional Court accepted V.'s request and quashed the judgment of 27 May 1999 and the decision of 13 April 2001 (see paragraphs 8 and 10 above), ordering a full re-examination of the case in view of the expert's lack of adequate training.

The court accepted V.'s claim that she had only found out about the expert's lack of training in December 2000 and had thus not exceeded the three-month time-limit for lodging the revision request. The applicant informed the Court about the quashing in a letter of 3 March 2003. 18. On 12 November 2002 the Buiucani District Court ordered an expert report to be made. On an unspecified date in 2003 the Republican Centre for Research and Regulation of Constructions (“CERCON”, a State institution) submitted its report to the court. It confirmed that, following the reconstruction of V.'s part of the house in serious violation of building regulations, the applicant's part of the house had suffered a major deterioration and had become uninhabitable.

New cracks appeared in the wall after a repair, which meant that the process had not yet stabilised. A part of V.'s house created a particular danger during earthquakes and the applicant's house had lost all of its resistance to earthquakes. CERCON assessed the damage caused to the applicant's house at MDL 109,920 (EUR 7,266).

19. According to a statement by the judge in charge of the applicant's case regarding the proceedings after the revision of 25 April 2002, the hearings had to be adjourned (by one month on each occasion) due mainly to the applicant's representative's absence on the following dates: 1 September 2003 (the first hearing in the re-opened proceedings), 7 November 2003, 8 December 2003, 17 February 2005, 17 March 2005, 9 June 2005 and 25 August 2005. 20. Three more one-month adjournments had to be ordered at V.'s request: on 6 October 2003, 9 December 2004 and 30 January 2006. 21. On 5 February 2004 the applicant requested a new expert report to be drawn up in respect of the damage caused to her part of the house.

V. supported this request. On 9 February 2004 the questions for the experts were formulated and on 20 February 2004 the court ordered the parties to bear equally the experts' costs. The expert report was sent to the court by the Republican Institute for Judicial Expertise and Criminalistics (“IREJC”, a State institution) on 8 November 2004, following a visit to the applicant's part of the house on 26 October 2004. The report largely confirmed the findings of the two previous expert reports and assessed the damage caused to the applicant's house at MDL 125,174 (EUR 7,784). It also found that the process of the deformation of the house had not yet stopped and new cracks had appeared after minor repairs had been undertaken.

On 15 April 2005 the court accepted V.'s objections to the expert report and ordered a new report to be drawn up by IREJC. On 13 May 2005 IREJC sent the case file back to the court without drawing up the report. On 19 May 2005 the experts charged with drawing up the report were summoned, but they failed to appear on 5 July 2005. On 29 November 2005 V. requested another expert report. On 6 December 2005 the court sent IREJC a request for a new expert report, but on 19 December 2005 the IREJC returned the case file since V. had failed to pay IREJC its costs, as ordered by the court. The applicant stated that she did not want another report since the previous one had confirmed her position. On 30 January 2006 the court ordered the parties to each bear IREJC's costs and ordered a new report to be drawn up.

In their observations of September 2006 the Government informed the Court that IREJC had not yet drawn up its report and asked for permission to submit it to the Court when it was ready. No such report has been submitted to date. 22. The proceedings are still pending before the Buiucani District Court. 23. The relevant domestic law has been set out in Prodan v. Moldova (no. 49806/99, ECHR 2004III (extracts)). 24. In addition, the relevant provisions of the Code of Civil Procedure, applicable at the relevant time, read as follows: “Article 5. Examination of civil actions by the court. The court shall begin the examination of a civil case: ... 3) at the request of the natural or legal person who asks for the protection of his or its rights or interests protected by law; ... TITLE FIVE EXECUTION OF COURT JUDGMENTS Article 336. Court judgments and decisions of other authorities, which shall be executed.

The following shall be executed in accordance with the rules in the present Title of this Code: 1) judgments ... adopted by courts in civil cases: ... Article 337. Documents of forced execution. The following are considered documents of forced execution: 1) execution warrants ... adopted by courts...; Article 338. Issuance of an execution warrant. Execution warrants shall be issued by the court to the creditor after the decision becomes final... Execution warrants shall be issued directly to the creditor or, at his or her request, shall be sent for enforcement directly by the court to the territorial subdivision of the Decisions' Enforcement Department within the Ministry of Justice. Article 343. Submission of the document of forced execution.

The bailiff shall begin the enforcement of court judgments at the request of the persons mentioned in Article 5 of the present Code ... Article 349. Verification of the execution of the judgment. The judge shall verify the correct and timely execution of the judgment. Article 359. Measures of forced execution. The following shall be the measures of forced execution: 1) execution against the debtor's assets through their freezing and sale; ...”