ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 139/2025

Ședința publică din data de 26 februarie 2025

Deliberând asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Prin încheierea din data de 22 ianuarie 2025 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în dosarul nr. x/2022, printre altele, au fost menținute măsurile asigurătorii instituite asupra bunurilor inculpaților A., B., C., D. și E. în dosarul nr. x/2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism prin ordonanța din 1.07.2020.

Pentru a pronunța o astfel de hotărâre, prima instanță a reținut că măsurile asigurătorii au fost instituite, iar apoi menținute cu respectarea cerințelor prevăzute de lege, iar temeiurile avute în vedere anterior subzistă pe deplin.

Astfel, de la momentul ultimei verificări a acestor măsuri nu au intervenit elemente noi care să repună în discuție necesitatea menținerii lor, în vederea atingerii scopurilor prevăzute de lege.

Totodată, s-a reținut că măsurile asigurătorii, în forma în care sunt menținute în prezent, respectă, în cazul fiecăruia dintre cei cinci inculpați, limita prevăzută de lege, întrucât nu depășesc valoarea prejudiciilor pretins produse și, după caz, a celor pretins spălate și valoarea cheltuielilor judiciare avansate de stat, astfel că este respectată în continuare cerința de proporționalitate care rezultă din dispozițiile art. 249 C. proc. pen.

II. Împotriva acestei încheieri a formulat contestație în termen legal inculpatul C..

Inculpatul nu a motivat în scris contestația formulată.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 05.02.2025, sub nr. x/2022/a3, fiind repartizată aleatoriu cu termen de judecată la data de 12.02.2024.

Prin concluziile orale formulate cu ocazia dezbaterilor, inculpatul a solicitat ridicarea măsurilor asigurătorii instituite asupra bunurilor imobile, respectiv asupra conturilor inculpatului, apreciind că bunurile asupra cărora s-a instituit măsura asigurătorie sunt suficiente în vederea recuperării eventualelor prejudicii sau a unor posibile cheltuieli judiciare.

Prin încheierea din data de 12.02.2025 a Înaltei Curți, cauza a fost repusă pe rol, punându-i-se în vedere contestatorului să indice contul bancar în care își încasează pensia și dovada depunerii acesteia în respectivul cont bancar, fiind acordat termen de judecată la data de 26.02.2025.

Prin susținerile orale de la acest termen de judecată, inculpatul a criticat faptul că, deși pensia este singura sursă de venit a contestatorului, măsura sechestrului asigurător a fost dusă la îndeplinire prin înființarea popririi asupra tuturor conturilor deținute de inculpat, inclusiv asupra întregului cuantum al pensiei, neținându-se cont de dispozițiile legii civile.

Examinând legalitatea și temeinicia încheierii contestate, atât prin prisma motivelor invocate cât și din oficiu, sub toate aspectele, Înalta Curte constată următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism emis la data de 16.03.2022, în dosarul nr. x/2019, înregistrat pe rolul Curții de Apel București, secția a II-a penală la data de 20.04.2022, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, printre alții, a inculpatului C. pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- constituirea unui grup infracțional organizat prev. de art. 367 alin. (1), (3) și 6 C. pen. (raportat la intervalul 2013-2015),

- complicitate la delapidare cu consecințe deosebit de grave în formă continuată prev. de art. 48 C. pen. rap. la art. 295 alin. (1) C. pen. rap. la art. 308 C. pen. și art. 309 C. pen. cu aplic.art. 35 alin. (1) C. pen. (4 acte materiale),

- complicitate la spălare a banilor în formă continuată prev. de art. 48 C. pen. rap. la art. 49 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 129/2019 cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. (14 acte materiale), toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

Cu privire la acest inculpat s-a reținut că:

- în calitate de reprezentant al firmei S.C. H. S.R.L. București și la solicitarea inculpatului A., a semnat contractele și actul adițional cu caracter fraudulos (la datele de 04.04.2013, 10.03.2014 și 07.01.2015), prin care firma S.C. F. S.A. Caracal împrumuta firma S.C. H. S.R.L. București cu sumele de 2.000.000 RON și 100.000 euro;

- în calitate de membru al Consiliului de Administrație al firmei S.C. F. S.A. Caracal și la solicitarea inculpatului A., a aprobat formal încheierea contractului de împrumut și actului adițional din datele de 10.03.2014 și 07.01.2015 cu firma S.C. H. S.R.L. București;

- în calitate de reprezentant al firmei S.C. H. S.R.L. București și la indicațiile inculpatului A., a solicitat inculpatei B. (directorul general al firmei S.C. F. S.A. Caracal) să transfere, în intervalul aprilie 2013- ianuarie 2015, suma totală de 2.296.576,89 RON din conturile F. S.A. Caracal deschise la I., J. și Trezoreria Slatina respectiv din contul fiduciar al F. deschis la K. de societatea de avocatură L. și Asociații (unde erau încasate sume de bani de societatea de avocatură în numele F.), fie direct către contul S.C. H. S.R.L. București, fie din dispoziția S.C. H. S.R.L. București către conturile altor societăți interne/externe pe care inculpatul A. le controla (firmele M. Nicosia Cipru, N., S.C. O. S.R.L. București);

- în calitate de împuternicit pe conturile firmei S.C. H. S.R.L. București și la solicitarea inculpatului A., a acceptat încasarea directă, în data de 30.09.2014. în contul S.C. H. S.R.L. București, a sumei de 286.741 RON (virată de S.C. P.), reprezentând prețul unei creanțe cesionate ce aparținea S.C. F. S.A. Caracal (în baza contractului de cesiune de creanță încheiat cu S.C. P. S.A. în 08.09.2014);

- în calitate de împuternicit pe conturile firmei S.C. H. S.R.L. București și la solicitarea inculpatului A., a retras în numerar (cu justificarea "lichidare salarii/avans salarii/diverse plăți") respectiv a transferat în contul bancar personal (de unde le retrăgea corespunzător), în conturile bancare ale unor firme pe care inculpatul A. le controla (Q. S.R.L. București, O. S.R.L. București, R. S.R.L. Jilava, Ilfov, S. S.R.L. București, T. S.R.L. București) și în contul AFP Sector 1 București (cu justificarea "contravaloare facturi/restituire împrumut/plată poprire"), suma totală de 1.548.700 RON, însușită din patrimoniul societății S.C. F. S.A. Caracal în modalitățile sus-expuse.

În faza urmăririi penale, având în vedere prejudiciile produse prin săvârșirea presupuselor infracțiuni de gestiune frauduloasă și de delapidare în dauna patrimoniului părții civile F. S.A. Caracal și, respectiv, prin săvârșirea presupuselor infracțiuni de evaziune fiscală în dauna bugetului de stat, precum și de sumele care au făcut obiectul presupuselor infracțiuni de spălare a banilor, în temeiul dispozițiilor art. 249 C. proc. pen., art. 11 din Legea nr. 241/2005 și art. 50 din Legea nr. 129/2019, s-au instituit măsuri asigurătorii.

Astfel, prin ordonanța din data de 1.07.2020 s-a dispus luarea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra bunurilor mobile și imobile, prezente și viitoare ale inculpatului C. până la concurența sumei de 2.326.576,89 RON.

Conform procesului-verbal din data de 09.07.2020, măsurile asigurătorii au fost instituite asupra următoarelor bunuri mobile și imobile aparținând inculpatului C., după cum urmează:

- imobilul tip clădire corp principal, suprafață construită desfășurată 210 mp. din beton armat și cadre din beton, anul 2015, fără instalații, situat în comuna Crevedia, sat Mînăstirea, strada x, județul Dâmbovița;

- imobil tip teren curte, suprafață totală 421 mp. situat în comuna Crevedia, sat Mînăstirea, strada x, județul Dâmbovița;

- imobil tip teren intravilan, arabil zona A, suprafață 239 mp. situat în comuna Crevedia, sat Mînăstirea, strada x, județul Dâmbovița, având în total valoarea de impunere de 132.300 RON;

- imobil tip teren situat în comuna Arefu, județul Argeș, ID electronic x, suprafață măsurată de 1805 mp, iar în acte 1950 mp. (aflat în coproprietate împreună cu U.);

- imobil tip construcție situată în comuna Arefu, județul Argeș, ID electronic x, suprafață măsurată de 54 mp, iar în acte 54 mp, (aflat în coproprietate împreună cu U.);

- imobil tip construcție situată în comuna Arefu, județul Argeș, ID electronic x, suprafață măsurată de 140 mp, în acte 140 mp. (aflat în coproprietate împreună cu U.);

- imobil tip teren situat în comuna Arefu, județul Argeș, ID electronic x, suprafață măsurată de 3200 mp, în acte 3200 mp. (aflat în coproprietate împreună cu U.);

- imobil tip teren în Cornățelu, județul Dâmbovița, ID electronic x, suprafață măsurată de 8600 mp, iar în acte 8600 mp, (aflat în coproprietate împreună cu U.);

- imobil tip teren în Cornățelu-Alunișu, județul Dâmbovița, ID electronic x, suprafață măsurată de 1300 mp, iar în acte 1300 mp. (aflat în coproprietate împreună cu U.);

- imobil tip construcție în Cornățelu-Alunișu, județul Dâmbovița, ID electronic x, suprafață de 30 mp, iar în acte 30 mp. (aflat în coproprietate împreună cu U.);

- imobil tip construcție în Cornățelu-Alunișu, județul Dâmbovița, ID electronic x, suprafață de 52 mp și în acte 52 mp. (aflat în coproprietate împreună cu U.);

- soldul conturilor deținute la unitățile bancare K., V.. și I., în monedele RON și EURO.

Prin ordonanțele din 1.03.2021, din 11.08.2021 și din 19.01.2022 procurorul a dispus menținerea măsurii asigurătorii a sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și imobile prezente și viitoare aparținând inculpatului C., iar prin încheierea atacată instanța de fond, verificând legalitatea și temeinicia acestor măsuri, a dispus menținerea acestora.

Raportat la această soluție, critica inculpatului a vizat faptul că, deși pensia este singura sursă de venit, măsura sechestrului asigurător a fost dusă la îndeplinire prin înființarea popririi asupra tuturor conturilor deținute de inculpat, inclusiv asupra întregului cuantum al pensiei, neținându-se cont de dispozițiile legii civile.

În ceea ce privește dispozițiile legale incidente, Înalta Curte reține că, potrivit art. 250

2

C. proc. pen.: În tot cursul procesului penal, procurorul, judecătorul de cameră preliminară sau, după caz, instanța de judecată verifică periodic, dar nu mai târziu de 6 luni în cursul urmăririi penale, respectiv un an în cursul judecății, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea sau menținerea măsurii asigurătorii, dispunând, după caz, menținerea, restrângerea sau extinderea măsurii dispuse, respectiv ridicarea măsurii dispuse, prevederile art. 250 și 250

1

aplicându-se în mod corespunzător.

În continuare, Înalta Curte observă că art. 250 alin. (1) C. proc. pen. prevede: Împotriva măsurii asigurătorii luate de procuror sau a modului de aducere la îndeplinire a acesteia suspectul ori inculpatul sau orice altă persoană interesată poate face contestație, în termen de 3 zile de la data comunicării ordonanței de luare a măsurii sau de la data aducerii la îndeplinire a acesteia, la judecătorul de drepturi și libertăți de la instanța căreia i-ar reveni competența să judece cauza în fond.

Examinând cauza dedusă judecății în raport de particularitățile acesteia, de scopul în considerarea căruia măsura a fost dispusă și având în vedere dispozițiile legale incidente în materie, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit ordonanței nr. 3846/D/P/2019 din data de 01.07.2020 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT, măsura asigurătorie dispusă față de inculpat a fost instituită în considerarea dispozițiilor art. 50 din Legea nr. 129/2019 prin raportare art. 249 C. proc. pen., pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse ori care pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracțiune.

În ceea ce privește aducerea la îndeplinire a măsurii, respectiv instituirea măsurii sechestrului asigurător, aceasta s-a realizat prin procesul-verbal de aplicare a sechestrului asigurător din data de 08.07.2020, asupra bunurilor imobile deținute de inculpatul C., cât și a conturilor deținute de inculpat la unitățile bancare K., V. și I., fiind înființată poprirea asupra tuturor sumelor de bani prezente și viitoare ale acestuia.

Astfel, deși ordonanța, cât și procesul-verbal de aplicare a sechestrului asigurător nu fac vorbire despre măsura popririi, Înalta Curte reține că în materia măsurilor asigurătorii din dreptul procesual penal, noțiunea de sechestru vizează atât sechestrul penal propriu-zis, cât și poprirea. Practic, în acest caz, sechestrul penal include și poprirea asigurătorie asupra sumelor de bani datorate, cu orice titlu, de terți, condiția fiind ca aducerea la îndeplinire să fie realizată cu respectarea dispozițiilor art. 249 alin. (8) și art. 254 alin. (1) C. proc. pen.

Astfel, art. 249 alin. (8) C. proc. pen. prevede că: Nu pot fi sechestrate bunuri care aparțin unei autorități sau instituții publice ori unei alte persoane de drept public și nici bunurile exceptate de lege, iar la art. 254 alin. (1) C. proc. pen. se arată că: Sumele de bani datorate cu orice titlu suspectului ori inculpatului sau părții responsabile civilmente de către o a treia persoană ori de către cel păgubit sunt poprite în mâinile acestora, în limitele prevăzute de lege, de la data primirii ordonanței sau încheierii prin care se înființează sechestrul.

Prin urmare, față de aceste dispoziții imperative, aducerea la îndeplinire a măsurii sechestrului asigurător trebuie realizată în limitele prevăzute de lege, neputând fi sechestrate bunurile exceptate de lege.

Cu privire la sintagmele "în limitele prevăzute de lege" și "bunurile exceptate de lege", Înalta Curte are în vedere că prin Decizia nr. 894/2015, referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 249 alin. (1) teza întâi, alin. (2), (5) și (6), art. 252, art. 2521 și art. 254 din C. proc. pen., publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 168 din 04 martie 2016, Curtea Constituțională a reținut că normele C. proc. pen. se completează cu dispozițiile procesual civile în materia măsurilor asigurătorii înființate de organele penale, în temeiul art. 2 alin. (2) din C. proc. civ., dispozițiile procesual civile constituind izvor de drept procesual penal în măsura în care C. proc. pen. nu cuprinde dispoziții contrare. Așa încât, ori de câte ori se va analiza obiectul măsurilor asigurătorii, inclusiv cu privire la limitele legale impuse de lege sub aspectul urmăririi anumitor bunuri, dispozițiile procesual civile sau civile vor fi avute în vedere.

Practic, dispozițiile art. 249 alin. (8) din C. proc. pen. reglementează situațiile în care nu poate fi dispus sechestrul, având în vedere titularul bunurilor sau categoria bunurilor ce urmează a fi sechestrate.

Cum C. proc. pen. nu cuprinde norme care să stabilească expres categoria bunurilor exceptate de lege de la instituirea sechestrului, într-o atare situație dispozițiile procesual penale se completează cu dispozițiile procesual civile referitoare la bunurile care, potrivit legii, au un regim privilegiat, neputând face obiectul unei executări silite, fiind neurmăribile.

Or, în cauza de față, inculpatul tocmai acest aspect reclamă, respectiv faptul că deși legea procesual civilă prevede limita în care veniturile periodice ale unei persoane (salarii, pensii etc.) pot fi urmărite, organele judiciare nu au ținut cont de aceste limite, instituind poprirea cu privire la cuantumul total al venitului net lunar încasat cu titlu de pensie. În acest sens, a arătat că încasează pensia în contul deschis la K., depunând un extras de cont în acest sens, cont asupra căruia a fost instituită măsura sechestrului asigurător, iar cu ocazia aducerii la îndeplinire a acestei măsuri a fost înființată poprirea asupra întregului venit încasat cu titlu de pensie. Prin urmare, fiindu-i reținută întreaga pensie, nu-și poate asigura mijloacele de existență

Analizând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că susținerile inculpatului sub acest aspect sunt întemeiate și urmează a fi admise.

Astfel, potrivit art. 729 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ.: Salariile și alte venituri periodice, pensiile acordate în cadrul asigurărilor sociale, precum și alte sume ce se plătesc periodic debitorului și sunt destinate asigurării mijloacelor de existență ale acestuia pot fi urmărite: (…) b)până la o treime din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.

Practic, aceste norme reglementează, după cum evidențiază și denumirea marginală, limitele urmăririi veniturilor bănești realizate de către debitor, în cazul de față de organele judiciare.

Prin urmare, în raport cu aceste dispoziții, Înalta Curte constată că instituirea popririi s-a realizat cu încălcarea dispozițiilor art. 729 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ., în condițiile în care inculpatului i-a fost poprit întregul venit încasat cu titlu de pensie, și nu doar o treime din acesta, astfel cum impuneau dispozițiile legii procesual civile.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 425

1

raportat la art. 250

2

raportat la art. 250

1

C. proc. pen., Înalta Curte va admite contestația formulată de inculpatul C. împotriva încheierii/A din data de 22 ianuarie 2025 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în dosarul nr. x/2022.

Va desființa în parte încheierea atacată și, rejudecând:

Va dispune cu privire la inculpatul C. desființarea ordonanței nr. 3846/D/P/2019 din data de 01.07.2020, menținută ulterior prin ordonanțele din datele de 01.03.2021, 11.08.2021 și 19.01.2022 ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, în sensul restrângerii, potrivit art. 249 alin. (8) C. proc. pen. raportat la art. 729 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., a măsurii sechestrului asigurător asupra contului deschis la banca K. deținut de inculpatul C. la 1/3 (o treime) din venitul net lunar încasat cu titlu de pensie.

Va menține celelalte dispoziții ale încheierii atacate.

În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite contestația formulată de inculpatul C. împotriva încheierii/A din data de 22 ianuarie 2025 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în dosarul nr. x/2022.

Desființează în parte încheierea atacată și, rejudecând:

Dispune cu privire la inculpatul C. desființarea ordonanței nr. 3846/D/P/2019 din data de 01.07.2020, menținută ulterior prin ordonanțele din datele de 01.03.2021, 11.08.2021 și 19.01.2022 ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, în sensul restrângerii măsurii sechestrului asigurător asupra contului deschis la banca K. deținut de inculpatul C. la 1/3 (o treime) din venitul net lunar încasat cu titlu de pensie.

Menține celelalte dispoziții ale încheierii atacate.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 26 februarie 2025.