ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 212/2024

Ședința publică din data de 12 martie 2024

Deliberând asupra contestațiilor formulate de contestatorii-inculpați A., B. și C. împotriva încheierii penale din data de 21 februarie 2024, pronunțată de către Curtea de Apel București, secția a II-a Penală, în dosarul nr. x/2022, constată următoarele:

Prin încheierea penală din data de 21 februarie 2024, pronunțată de către Curtea de Apel București, secția a II-a Penală, în dosarul nr. x/2022, în temeiul art. 250

2

din C. proc. pen., s-au menținut măsurile asigurătorii instituite în dosarul nr. x/2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism prin ordonanța din 1.07.2020 și s-a acordat termen de judecată la data de 20.03.2024, pentru când s-a dispus citarea martorilor D., E., F..

Deliberând asupra legalității și temeiniciei măsurilor asigurătorii pentru bunurile printre alții, a inculpaților C., A. și B., instanța a constatat următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, emis la data de 16.03.2022, în dosarul nr. x/2019, înregistrat pe rolul Curții de Apel București, secția a II-a penală, la data de 20.04.2022, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, printre alții, a următorilor inculpați:

C. pentru săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat prev. de art. 367 alin. (1), (3) și 6 din C. pen. (raportat la intervalul 2013-2015), complicitate la delapidare cu consecințe deosebit de grave în formă continuată prev. de art. 48 rap. la art. 295 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 308 din C. pen. și art. 309 din C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (4 acte materiale), complicitate la spălare a banilor în formă continuată prev. de art. 48 rap. la art. 49 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 129/2019 cu aplic.art. 35 alin. (1) din C. pen. (14 acte materiale), toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

A. pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la delapidare cu consecințe deosebit de grave în formă continuată prev. de art. 48 rap. la art. 295 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 308 din C. pen. și art. 309 din C. pen. cu aplic.art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) și art. 5 din C. pen., spălare a banilor în formă continuată prev. de art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 129/2019 cu aplic.art. 35 alin. (1) din C. pen. (3 acte materiale), constituirea unui grup infracțional organizat în forma aderării prev. de art. 367 alin. (1), (3) și 6 din C. pen., complicitate la delapidare în formă continuată prev. de art. 48 rap. la art. 295 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 308 din C. pen. cu aplic.art. 35 alin. (1) din C. pen. (6 acte materiale), spălare a banilor în formă continuată prev. de art. 49 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 129/2019 cu aplic.art. 35 alin. (1) din C. pen. (11 acte materiale), toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

B. pentru săvârșirea infracțiunii de gestiune frauduloasă în formă continuată prev. de art. 242 alin. (1), (2) și 3 din C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (4 acte materiale) și art. 5 din C. pen.

În actul de sesizare s-au reținut, în esență, următoarele:

Cu privire la inculpatul C.:

Începând cu luna aprilie 2013, împreună cu inculpații G. și H., a constituit un grup infracțional organizat în vederea comiterii infracțiunilor de delapidare și spălare a banilor (grup la care ulterior tot în cursul lunii aprilie 2013, a aderat și inculpatul A.), grup ce a acționat coordonat până în luna ianuarie 2015, în scopul însușirii în interesul financiar al inculpatului G. a disponibilităților bănești din patrimoniul firmei I. S.A. Caracal (societate pe care acesta o controla prin acționarul majoritar S.C. J. Luxemburg), sub aparența derulării unor contracte de împrumut cu caracter fraudulos cu firma afiliată S.C. K. S.R.L. București (pe care similar inculpatul G. o controla), prin intermediul cărora suma totală de 2.583.317,89 RON reprezentând sume de bani aflate în conturile bancare, de trezorerie și în contul fiduciar al I. respectiv prețul unei creanțe cesionate (aparținând I.), a fost transferată/încasată fie direct către/în conturile S.C. K. S.R.L. București, fie din dispoziția S.C. K. S.R.L. București către conturile altor societăți interne/externe (pe care similar inculpatul G. le controla), acțiuni urmate de derularea unor circuite financiare de spălare (la capătul cărora sumele rulate erau fie retrase în numerar/transferate în alte conturi bancare, în interesul său financiar) iar în calitate de membru al grupului și-a asumat și a îndeplinit ca atribuții în cadrul acestuia următoarele activități: în calitate de reprezentant al firmei S.C. K. S.R.L. București și la solicitarea inculpatului G., a semnat contractele și actul adițional cu caracter fraudulos (la datele de 04.04.2013, 10.03.2014 și 07.01.2015), prin care firma S.C. I. S.A. Caracal împrumuta firma S.C. K. S.R.L. București cu sumele de 2.000.000 RON și 100.000 euro; în calitate de membru al Consiliului de Administrație al firmei S.C. I. S.A. Caracal și la solicitarea inculpatului G., a aprobat formal încheierea contractului de împrumut și actului adițional din datele de 10.03.2014 și 07.01.2015 cu firma S.C. K. S.R.L. București; în calitate de reprezentant al firmei S.C. K. S.R.L. București și la indicațiile inculpatului G., a solicitat inculpatei H. (directorul general al firmei S.C. I. S.A. Caracal) să transfere, în intervalul aprilie 2013- ianuarie 2015, suma totală de 2.296.576,89 RON din conturile I. S.A. Caracal deschise la L., M. și Trezoreria Slatina respectiv din contul fiduciar al I. deschis la N. de societatea de avocatură SCA A. și Asociații (unde erau încasate sume de bani de societatea de avocatură în numele I.), fie direct către contul S.C. K. S.R.L. București, fie din dispoziția S.C. K. S.R.L. București către conturile altor societăți interne/externe pe care inculpatul G. le controla (firmele O. Nicosia Cipru, P., S.C. Q. S.R.L. București); în calitate de împuternicit pe conturile firmei S.C. K. S.R.L. București și la solicitarea inculpatului G., a acceptat încasarea directă, în data de 30.09.2014, în contul S.C. K. S.R.L. București, a sumei de 286.741 RON (virată de S.C. R.), reprezentând prețul unei creanțe cesionate ce aparținea S.C. I. S.A. Caracal (în baza contractului de cesiune de creanță încheiat cu S.C. R. S.A. în 08.09.2014); în calitate de împuternicit pe conturile firmei S.C. K. S.R.L. București și la solicitarea inculpatului G., a retras în numerar (cu justificarea "lichidare salarii/avans salarii/diverse plăți") respectiv a transferat în contul bancar personal (de unde le retrăgea corespunzător), în conturile bancare ale unor firme pe care inculpatul G. le controla (S. S.R.L. București, Q. S.R.L. București, T. S.R.L. Jilava, Ilfov, U. S.R.L. București, V. S.R.L. București) și în contul AFP Sector 1 București (cu justificarea "contravaloare facturi/restituire împrumut/plată poprire"), suma totală de 1.548.700 RON, însușită din patrimoniul societății S.C. I. S.A. Caracal în modalitățile sus-expuse, fapte care întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1), (3) și 6 din C. pen.

În intervalul aprilie 2013 ianuarie 2015, în calitate de reprezentant/împuternicit pe conturile firmei S.C. K. S.R.L. București (societate controlată de inculpatul G. persoană căruia i se subordona) și în exercitarea aceleiași atribuții infracționale, a înlesnit însușirea de către inculpatul, respectiv (prin intermediul altor firme) a sumei totale de 2.583.317,89 RON, din patrimoniul societății I. (componenta active circulante-disponibilitățile bănești), prin încheierea (în numele S.C. K. S.R.L. și la indicațiile inculpatului G.) a unor contracte de împrumut/act adițional cu caracter fraudulos (la datele de 04.04.2013, 10.03.2014 și 07.01.2015) cu firma afiliată S.C. I. S.A. Caracal (pe care inculpatul G. o controla similar), facilitând astfel transferul ulterior al sumei respective din conturile I. deschise la L., M. și Trezoreria Slatina și din contul fiduciar al I. deschis la N. de către societatea de avocatură SCA A. și Asociații (unde erau încasate sume de bani de societatea de avocatură în numele I.), fie direct către conturile S.C. K. S.R.L. București, fie din dispoziția S.C. K. S.R.L. București către conturile altor societăți interne/externe (pe care similar inculpatul G. le controla-firmele O. Nicosia Cipru, P., S.C. Q. S.R.L. București), respectiv prin acceptarea încasării directe, în data de 30.09.2014, în contul S.C. K. S.R.L. București, a sumei de 286.741 RON (virată de S.C. R.), reprezentând prețul unei creanțe cesionate ce aparținea S.C. I. S.A. Caracal (în baza contractului de cesiune de creanță încheiat cu S.C. R. S.A. în 08.09.2014), fapte care întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la delapidare cu consecințe deosebit de grave în formă continuată prev. de art. 48 rap. la art. 295 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 308 din C. pen. și art. 309 din C. pen. cu aplic.art. 35 alin. (1) din C. pen. (4 acte materiale).

În intervalul 04.04.2013 - 01.10.2014, în calitate de reprezentant/împuternicit pe conturile firmei S.C. K. S.R.L. București (societate controlată de inculpatul G. -persoană căruia i se subordona) și în exercitarea aceleiași atribuții infracționale, cunoscând acțiunea de însușire de sume de bani din patrimoniul societății S.C. I. S.A. Caracal (derulată de inculpatul G. prin intermediul unor împrumuturi frauduloase către firma K. SRL), la solicitarea inculpatului respectiv, a retras în numerar (cu justificarea "lichidare salarii/avans salarii/diverse plăți") respectiv a transferat în conturile firmelor S. S.R.L. București, Q. S.R.L. București, T. S.R.L. Jilava, Ilfov, U. S.R.L. București, V. S.R.L. București, în contul bancar personal și în contul AFP Sector 1 București (cu justificarea "contravaloare facturi/restituire împrumut/plată poprire"), printr-un număr de 14 operațiuni (retrageri de numerar/operațiuni bancare de plată), suma totală de 1.548.700 RON, (cunoscând proveniența infracțională a acesteia și anume din săvârșirea infracțiunii de delapidare în dauna societății I.), înlesnind astfel circuitul financiar de spălare al sumei în cauză, în scopul disimulării originii ilicite a acesteia și a adevăratei naturi a dispoziției sale, fapte care întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la spălare a banilor în formă continuată prev. de art. 48 din C. pen. rap. la art. 49 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 129/2019 cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (14 acte materiale).

Cu privire la inculpatul A.

În intervalul martie- iulie 2012, în calitate de reprezentant al firmei O. Nicosia Cipru (pe care inculpatul G. o controla), și în exercitarea aceleiași atribuții infracționale, a înlesnit însușirea în interesul financiar al acestuia, a sumei totale de 2.730.000 euro din patrimoniul societății S.C. W. S.R.L. Arad, prin semnarea (la solicitarea inculpatului G.) la data de 26.03.2012 (în numele firmei O.) a unui contract de prestări servicii cu caracter fraudulos cu firma W. S.R.L. Arad și prin emiterea facturii justificative din 06.07.2012, facilitând astfel transferul ulterior (în data de 13.07.2012) al sumei respective din contul aparținând firmei W. S.R.L. Arad (deschis la X.) în contul bancar (deschis la N.) al firmei O. Nicosia Cipru, fapte care întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la delapidare cu consecințe deosebit de grave în formă continuată prev. de art. 48 rap. la art. 295 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 308 din C. pen. și art. 309 din C. pen. și cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) și art. 5 din C. pen.

În intervalul 13.07.-23.07.2012, în calitate de împuternicit pe contul de euro (deschis la N.) al firmei O. Nicosia Cipru (controlată de inculpatul G.), cunoscând acțiunea de însușire de sume de bani din patrimoniul societății W. S.R.L. Arad (derulată de inculpatul G. prin intermediul unui contract de servicii fraudulos încheiat cu firma O.), la solicitarea inculpatului respectiv cât și prin decizia proprie, a transferat, suma totală de 2.727.750 euro (prin trei operațiuni de plată), în contul bancar din Monte Carlo, Monaco al inculpatului G. (suma de 71.250 euro), în contul bancar personal (deschis la N.) (suma de 1.056.500 euro) respectiv într-un cont bancar din Cipru al firmei O. (suma de 1.600.000 euro) cunoscând proveniența infracțională a acesteia (și anume din săvârșirea infracțiunii de delapidare în dauna societății W. SRL), sumă ce astfel a fost introdusă într-un circuit financiar de spălare în scopul disimulării originii ilicite a acesteia, fapte care întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de spălare a banilor în formă continuată, prev. de art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 129/2019 cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (3 acte materiale).

Începând cu luna aprilie 2013, realizând acțiunea frauduloasă (derulată de inculpatul G.) de însușire în interes financiar propriu a disponibilităților bănești din patrimoniul firmei I. S.A. Caracal (societate pe care acesta o controla prin acționarul majoritar S.C. J. Luxemburg), sub aparența derulării unor contracte de împrumut cu caracter fraudulos cu firma afiliată S.C. K. S.R.L. București (pe care similar inculpatul G. o controla), a aderat la grupul infracțional organizat constituit de inculpații G., H. și C., ce a acționat coordonat până în luna ianuarie 2015, în vederea comiterii infracțiunilor de delapidare și spălare a banilor, prin care suma totală de 2.583.317,89 RON reprezentând sume de bani aflate în conturile bancare, de trezorerie și în contul fiduciar al I. respectiv prețul unei creanțe cesionate (aparținând I.), a fost transferată/încasată fie direct către/în conturile S.C. K. S.R.L. București, fie din dispoziția S.C. K. S.R.L. București către conturile altor societăți interne/externe (pe care similar inculpatul G. le controla), acțiuni urmate de derularea unor circuite financiare de spălare (la capătul cărora sumele rulate erau fie retrase în numerar/transferate în alte conturi bancare, în interesul acestuia financiar), iar în calitate de membru al grupului și-a asumat și a îndeplinit ca atribuții în cadrul acestuia următoarele activități: în intervalul 12.04.2013-09.01.2015, în calitate de administrator al contului fiduciar al I. (unde erau încasate în numele acestei firme sume de bani) deschis pe numele SCA "A. și Asociații" (societate civilă de avocatură pe care o controla), la solicitarea inculpatului G. (prin inculpații H. și C.), a dispus prin angajații proprii, transferul sumei de 587.576,89 RON, în contul firmelor externe O. Nicosia Cipru și P. (pe care inculpatul G. le controla); a dispus prin angajații proprii din cadrul SCA "A. și Asociații", redactarea și prezentarea spre semnare a hotărârilor Consiliului de administrație al firmei I. S.A. Caracal din datele de 07.03.2014 respectiv 07.01.2015, documente prin care erau aprobate formal încheierea contractului de împrumut și actului adițional din datele de 10.03.2014 și 07.01.2015 cu firma S.C. K. S.R.L. București, prin care era suplimentat împrumutul anterior acordat societății S.C. K. S.R.L. București, cu suma maximă de 100.000 euro; în intervalul 12.04.2013-17.10.2014, în calitate de împuternicit pe conturile firmei O. Nicosia Cipru (deschise în România la N.), la solicitarea/cu acceptul prealabil al inculpatului G., a dispus cu privire la suma totală de 742.915 RON, transferul în contul firmei Y. (pe care inculpatul G. o controla), în contul bancar al SCA A. ȘI ASOCIAȚII, în contul bancar personal și în contul bancar al suspectului Z. (cu justificarea "contravaloare factură/plată împrumut/"), respectiv retragerea în numerar (cu justificarea "restituire împrumut"), sumă ce astfel a fost introdusă într-un circuit financiar de spălare, în scopul disimulării originii ilicite a acesteia și a adevăratei naturi a dispoziției sale, fapte care întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat în forma aderării, prev. de art. 367 alin. (1), (3) și 6 din C. pen.

În intervalul 12.04.2013-09.01.2015, în exercitarea aceleiași rezoluții infracționale și realizând acțiunea frauduloasă (derulată de inculpatul G.) de însușire în interes financiar propriu a disponibilităților bănești din patrimoniul firmei I. S.A. Caracal (societate pe care acesta o controla prin acționarul majoritar S.C. J. Luxemburg), sub aparența derulării unor contracte de împrumut cu caracter fraudulos cu firma afiliată S.C. K. S.R.L. București (pe care similar inculpatul G. o controla), în calitate de administrator al contului fiduciar al I. (unde au fost încasate în numele acestei firme sume de bani) deschis pe numele SCA "A. și Asociații" (societate civilă de avocatură pe care o controla), la solicitarea inculpatului G. (prin inculpații H. și C.), a dispus prin angajații proprii, printr-un număr de 6 operațiuni (la datele de 12.04.2013, 15.04.2013, 04.02.2014, 10.03.2014, 16.10.2014 respectiv 09.01.2015), transferul sumei de 587.576,89 RON în conturile firmelor externe O. Nicosia Cipru și P. (pe care inculpatul G. le controla) - facilitând astfel acțiunea de însușire (derulată de inculpatul G.) a disponibilităților bănești din patrimoniul firmei I. S.A. Caracal, fapte care întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la delapidare în formă continuată, prev. de art. 48 rap. la art. 295 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 308 din C. pen. cu aplic.art. 35 alin. (1) din C. pen. (6 acte materiale).

În intervalul 12.04.2013-02.06.2015, în calitate de împuternicit pe conturile firmei O. Nicosia Cipru (deschise în România la N.) și în exercitarea aceleiași atribuții infracționale, cunoscând acțiunea de însușire de sume de bani din patrimoniul societății S.C. I. S.A. Caracal (derulată de inculpatul G. prin intermediul unor împrumuturi frauduloase către firma K. SRL), la solicitarea/cu acceptul inculpatului respectiv, a dispus, cu privire la suma totală de 854.617 RON, transferul în conturile firmelor Y. (pe care inculpatul G. o controla), și S.C. AA. S.R.L. București (pe care personal o controla), în contul bancar al SCA A. ȘI ASOCIAȚII, în contul bancar personal și în contul bancar personal al numitului Z. (cu justificarea "contravaloare factură/plată împrumut") respectiv retragerea în numerar (cu justificarea "restituire împrumut"), printr-un număr de 11 de operațiuni (retragere numerar sau operațiuni bancare de plată), sumă ce astfel a fost introdusă într-un circuit financiar de spălare, în scopul disimulării originii ilicite a acesteia și a adevăratei naturi a dispoziției sale, fapte care întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de spălare a banilor în formă continuată prev. de art. 49 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 129/2019 cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (11 acte materiale).

Cu privire la inculpata B.:

În intervalul noiembrie 2010- octombrie 2012, în calitate de reprezentant (practician în insolvență) al firmei BB. București (desemnată în procedura de insolvență ca administrator judiciar al S.C. I. S.A. Caracal prin încheierea de ședință din 04.11.2010 a Tribunalului Olt, în dosarul nr. x/2010), calitate în baza căreia a cunoscut situația și evoluția financiară a societății S.C. I. S.A. Caracal, în conivență cu inculpatul G. și numitul CC. (asociatul coordonator al administratorului judiciar BB. București), a acționat constant, în exercitarea aceleiași rezoluții infracționale, pentru a menține/determina/înlesni derularea în continuare a mecanismului de decapitalizare al societății comerciale S.C. I. S.A. Caracal dezvoltat/coordonat/determinat de către inculpatul G. (prin reducerea drastică a disponibilităților bănești și patrimoniului aflat la dispoziția acesteia), menținând/facilitând/determinând realizarea de operațiuni financiare ce au vizat transferul/nerecuperarea unor importante sume de bani reprezentând capitalul de lucru al S.C. I. S.A. Caracal, prin derularea în continuare a unui contract de fabricație cu firma intra-grup J. (prin care producția I. deși faptic era livrată beneficiarilor din Europa, era facturată scriptic către J. fiind încasată integral de aceasta, ulterior J., achitând doar parțial către I. contravaloarea mărfurilor livrate și utilizând sumele încasate astfel discreționar)/derularea în continuare în procedura de insolvență a societății I. a unui contract de consultanță și management fără conținut economic încheiat cu firma J. S.R.L. București (firmă pe care similar o controla acționarul majoritar J.), în baza căruia societatea în cauză a încasat nejustificat sume de bani de la S.C. I. S.A. Caracal, fără a fi efectuate în realitate pretinsele prestații de consultanță/neurmărirea recuperării creanțelor I. de la acționarul majoritar S.C. J. Luxemburg și societatea afiliată intra-grup J./determinarea derulării procedurii de insolvență a firmei I. S.A. Caracal fără luarea în considerare a creanțelor pe care I. le avea de încasat de la firmele din grupul J. (fapt ce a condus la vânzarea subevaluată a activelor (patrimoniului) firmei I. S.A. Caracal către o societatea terță), după cum urmează: în intervalul noiembrie 2010 - iulie 2012 (prin sentința nr. 946/15.10.2012 Tribunalul Olt dispunând închiderea procedurii reorganizării I. S.A. Caracal), a acceptat derularea în continuare a contractului de fabricație cu firma intra-grup J. în condiții financiare total dezavantajoase pentru S.C. I. S.A. Caracal (contract prin care producția I. deși faptic era livrată beneficiarilor din Europa, era facturată scriptic către J. fiind încasată integral de aceasta, ulterior J. achitând doar parțial către I. contravaloarea mărfurilor livrate și utilizând sumele încasate astfel discreționar); în perioada de insolvență pentru mărfuri livrate în valoare de 26.341.277,80 RON neîncasându-se nicio sumă de la firma J., astfel încât soldul neîncasat cu firma J. la ieșirea din procedura de insolvență a S.C. I. S.A. Caracal (octombrie 2012) era în cuantum de 69.762.606,61 RON (primul act material continuu al acțiunii de gestiune frauduloasă); în intervalul 06.01.2011-15.10.2012, în calitate de reprezentant principal al administratorului judiciar BB. București (în procedura de insolvență a I.) calitate în care a supravegheat și condus direct activitatea acestei societăți, a avizat/aprobat și dispus plata sumei de 394.106,87 RON către firma J. S.R.L. București cu titlu de contravaloare pretinse servicii de consultanță (fără a avea la bază documente justificative), menținând astfel derularea în continuare în procedura de insolvență a societății I. a unui contract de consultanță și management fără conținut economic încheiat cu firma J. S.R.L. București (al doilea act material continuu al acțiunii de gestiune frauduloasă); în intervalul noiembrie 2010 - octombrie 2012, acționând contrar intereselor societății pe care o reprezenta în procedura de insolvență, nu a urmărit recuperarea creanțelor I. de la acționarul majoritar S.C. J. S.A. Luxemburg și societatea afiliată intra-grup J. (existente la deschiderea procedurii insolvenței) acceptând în acest sens doar plăți parțiale discreționare de la J. (doar pentru mărfuri livrate anterior datei de 04.11.2010), în condițiile în care la intrarea în insolvență a S.C. I. S.A. Caracal, soldurile neîncasate cu firmele J. și J. S.A. Luxemburg erau în cuantum de 73.126.214,07 RON respectiv 22.752.104,77 RON. (al treilea act material continuu al acțiunii de gestiune frauduloasă); în intervalul ianuarie 2011 - iulie 2012, acționând contrar intereselor societății pe care o reprezenta în procedura de insolvență, a facilitat/întocmit/supus aprobării/aplicat un plan de reorganizare al societății I. S.A. Caracal, fără luarea în considerare a creanțelor pe care I. le avea de încasat de la firmele din grupul J. (în cuantum de 125.386.079 RON la data întocmirii planului de reorganizare) invocând în acest sens un raport de evaluare al activelor societății în insolvență în care valoarea creanțelor respective a fost considerată zero de către evaluatori "ca urmare a discuțiilor cu reprezentanți ai I., administratorului judiciar și ai grupului J. (persoane subordonate/în conivență cu inculpatul G., între care era inclusă), creând astfel premisele vânzării subevaluate a activelor (patrimoniului) firmei I. S.A. Caracal către societatea terță S.C. W. S.R.L. Arad, prin contractul de transfer de întreprindere din 06.07.2012 (în așa fel încât, întreg patrimoniul I. S.A. Caracal care la deschiderea procedurii de insolvență avea un activ total de 203.231.196 RON, a fost vândut la prețul de 33.247.305 RON, rezultând o diferență subevaluată în cuantum de cel puțin 125.386.079 RON (neputându-se accepta "ștergerea" acestor creanțe, în condițiile în care decurgeau din contracte semnate cu firme din același grup, aflate în derulare și pentru care se achitau în aceiași perioadă chiar plăți parțiale)- (al patrulea act material continuu al acțiunii de gestiune frauduloasă), prejudiciind astfel persoana juridică S.C. I. S.A. Caracal cu suma totală de 125.780.185,87 RON (125.386.079 RON + 394.106,87 RON), în scopul dobândirii de foloase patrimoniale fie de către firmele intra-grup sau terță (acționarul majoritar J. S.A. Luxemburg, J., J. S.R.L. București și S.C. W. SRL), fapte care întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de gestiune frauduloasă în formă continuată prev. de art. 242 alin. (1), (2) și 3 din C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (4 acte materiale) și art. 5 din C. pen.

În faza urmăririi penale, având în vedere prejudiciile produse prin săvârșirea presupuselor infracțiuni de gestiune frauduloasă și de delapidare în dauna patrimoniului părții civile I. S.A. Caracal și, respectiv, prin săvârșirea presupuselor infracțiuni de evaziune fiscală în dauna bugetului de stat, precum și de sumele care au făcut obiectul presupuselor infracțiuni de spălare a banilor, în temeiul dispozițiilor art. 249 din C. proc. pen., art. 11 din Legea nr. 241/2005 și art. 50 din Legea nr. 129/2019, s-au instituit următoarele măsuri asigurătorii:

Prin Ordonanța din data de 1.07.2020 s-a dispus luarea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra bunurilor mobile și imobile, prezente și viitoare, după cum urmează, printre alții, în ceea ce îl în ceea ce îl privește pe inculpatul C., până la concurența sumei de 2.326.576,89 RON; în ceea ce o privește pe inculpata B., până la concurența sumei de 125.416.079 RON, în ceea ce îl privește pe inculpatul A., până la concurența sumelor de 2.727.750 euro și 30.000 RON.

Măsurile asigurătorii au fost puse în aplicare, printre alții, după cum urmează:

Prin adresa din data de 24.09.2019, N. S.A. a confirmat existența următoarelor solduri cu privire la inculpatul A.: în contul x, suma de 10323,19 RON; în contul x, suma de 21.02 euro.

Prin adresa din data de 06.07.2020 GG. S.A. a confirmat existența următoarelor solduri cu privire la inculpatul A.: în contul x, suma de 4,31 euro; în contul x, suma de 1.731,99 USD; în contul x, suma de 544.387,30 euro.

Prin procesul-verbal din data de 09.07.2020 asupra următoarelor bunuri mobile și imobile aparținând inculpatului C.: imobilul tip clădire corp principal, suprafață construită desfășurată 210 mp. din beton armat și cadre din beton, anul 2015, fără instalații, situat în comuna Crevedia, sat Mînăstirea, strada x, județul Dâmbovița; imobil tip teren curte, suprafață totală 421 mp. situat în comuna Crevedia, sat Mînăstirea, strada x, județul Dâmbovița; imobil tip teren intravilan, arabil zona A, suprafață 239 mp. situat în comuna Crevedia, sat Mînăstirea, strada x, județul Dâmbovița, având în total valoarea de impunere de 132.300 RON; imobil tip teren situat în comuna Arefu, județul Argeș, ID electronic x, suprafață măsurată de 1805 mp, iar în acte 1950 mp. (aflat în coproprietate împreună cu HH.); imobil tip construcție situată în comuna Arefu, județul Argeș, ID electronic x, suprafață măsurată de 54 mp, iar în acte 54 mp, (aflat în coproprietate împreună cu HH.); imobil tip construcție situată în comuna Arefu, județul Argeș, ID electronic x, suprafață măsurată de 140 mp, în acte 140 mp. (aflat în coproprietate împreună cu HH.); imobil tip teren situat în comuna Arefu, județul Argeș, ID electronic x, suprafață măsurată de 3200 mp, în acte 3200 mp. (aflat în coproprietate împreună cu HH.); imobil tip teren în Cornățelu, județul Dâmbovița, ID electronic x, suprafață măsurată de 8600 mp, iar în acte 8600 mp, (aflat în coproprietate împreună cu HH.); imobil tip teren în Cornățelu-Alunișu, județul Dâmbovița, ID electronic x, suprafață măsurată de 1300 mp, iar în acte 1300 mp. (aflat în coproprietate împreună cu HH.); imobil tip construcție în Cornățelu-Alunișu, județul Dâmbovița, ID electronic x, suprafață de 30 mp, iar în acte 30 mp. (aflat în coproprietate împreună cu HH.); imobil tip construcție în Cornățelu-Alunișu, județul Dâmbovița, ID electronic x, suprafață de 52 mp și în acte 52 mp. (aflat în coproprietate împreună cu HH.); soldul conturilor deținute la unitățile bancare N., DD.. și L., în monedele RON și EURO.

De asemenea, în baza ordonanței din data de 1.07.2020 s-a dispus luarea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra bunurilor mobile și imobile, prezente și viitoare ale unor suspecți și inculpați, s-a aplicat sechestrul asigurător de către Depozitarul Central S.A. și asupra următoarelor instrumente financiare, printre alții, deținute de inculpatul C.: 2000 acțiuni la o valoare nominală de 1 RON la DD.;

Prin ordonanțele din 1.03.2021, din 11.08.2021 și din 19.01.2022 procurorul a dispus menținerea măsurii asigurătorii a sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și imobile prezente și viitoare aparținând inculpaților G., H., C., B. și A., astfel: în ceea ce îl privește pe inculpatul C. până la concurența sumei de 2.613.317,89 RON, în ceea ce o privește pe inculpata B., până la concurența sumei de 125.416.079 RON, în ceea ce îl privește pe inculpatul A., până la concurența sumelor de 2.730.000 euro, 587.576,89 RON și 884.617 RON.

Prin încheierea de la data de 22.02.2023, rămasă definitivă prin respingerea contestațiilor, judecătorul de cameră preliminară a dispus menținerea măsurilor asigurătorii instituite în faza urmăririi penale.

Examinând măsurile asigurătorii luate, printre alții, față de inculpații C., B. și A., astfel cum au fost acestea menținute de procuror și de judecătorul de cameră preliminară, Curtea a constatat la rândul său că aceste măsuri au fost instituite, iar apoi menținute cu respectarea cerințelor prevăzute de lege (fapt certificat, de altfel, în cazul celor cinci inculpați, și de încheierile pronunțate de judecătorii de drepturi și libertăți și, respectiv, de cei de cameră preliminară în soluționarea contestațiilor formulate împotriva ordonanțelor de instituire și de menținere a măsurilor), iar temeiurile avute în vedere anterior subzistă pe deplin.

Astfel, de la momentul ultimei verificări a acestor măsuri nu au intervenit elemente noi care să repună în discuție necesitatea menținerii lor, în vederea atingerii scopurilor prevăzute de lege. S-a reținut la rândul său că persoanele care mai sunt vizate în prezent de măsuri asigurătorii au calitatea de inculpați, prin urmare de subiecți procesuali ale cărui bunuri pot face obiectul măsurilor asigurătorii.

Totodată, inculpații au fost trimiși în judecată, printre altele, pentru săvârșirea unor infracțiuni de gestiune frauduloasă, de delapidare cu consecințe deosebit de grave, de evaziune fiscală și de spălare a banilor, reținându-se că, prin săvârșirea presupuselor fapte care le sunt imputate, cu privire la inculpatul C. că ar fi participat la producerea unui prejudiciu în cuantum de 2.583.317,89 RON și la spălarea unei sume de 1.548.700 RON, inculpata B. ar fi participat la producerea unui prejudiciu în cuantum de 125.780.185,87 RON, iar inculpatul A. ar fi participat la producerea unor prejudicii în cuantum de 2.700.000 de euro și 587.576,89 RON, precum și la spălarea unor sume de 2.727.750 euro și 854.617 RON. Totodată, s-a reținut în rechizitoriu că, în cazul în care ar fi găsit vinovați, inculpații ar datora statului câte 30.000 de RON fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare aferente fazei de urmărire penală.

S-a reținut asemenea judecătorului de cameră preliminară că măsurile asigurătorii, în forma în care sunt menținute în prezent, respectă, în cazul fiecăruia dintre inculpați, limita prevăzută de lege, întrucât nu depășesc valoarea prejudiciilor pretins produse și, după caz, a celor pretins spălate și valoarea cheltuielilor judiciare avansate de stat, astfel că, este respectată în continuare cerința de proporționalitate care rezultă din dispozițiile art. 249 din C. proc. pen.

În ceea ce privește apărările formulate de inculpatul A. și care vizează temeinicia acuzațiilor care îi sunt aduse, Curtea a constatat că ele nu pot fi valorificate la acest moment în procedura de verificare a legalității și temeiniciei măsurilor asigurătorii, implicând verificări de fond incompatibile cu stadiul actual al procedurii. Pe de altă parte, împrejurarea că persoana vătămată S.C. W. S.A. (cu privire la care s-a reținut că ar fi fost prejudiciată cu printr-o pretinsă faptă de delapidare cu consecințe deosebit de grave la comiterea căreia ar fi participat și inculpatul în discuție) nu s-a constituit parte civilă în termenul prevăzut de lege nu este de natură să conducă la concluzia că s-ar fi schimbat temeiurile avute în vedere la ultima verificare a măsurilor asigurătorii în ceea ce îl privește pe inculpatul A., întrucât împotriva acestui inculpat s-a formulat, printre altele, și o acuzație de spălare de bani privind suma de 2.727.750 euro.

Totodată, contrar susținerilor inculpatei B., chiar dacă persoana prejudiciată prin săvârșirea pretinsei infracțiuni de gestiune frauduloasă (I. S.A. Caracal) nu mai are capacitate de folosință, fiind radiată, în cauză au fost formulate mai multe acțiuni civile întemeiate pe săvârșirea acestei infracțiuni de către foști acționari ai I. S.A. Caracal (II. S.A. și Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului) și, respectiv, creditori chirografari ai societății în discuție (JJ. S.R.L., KK. S.R.L. și S.C. LL. SNC).

De asemenea, durata măsurilor (aproximativ 4 ani și 7 luni) își păstrează pe deplin caracterul rezonabil, în raport cu complexitatea cauzei și cu gravitatea acuzațiilor.

Curtea a constatat la rândul său că, deși este adevărat că menținerea în timp a indisponibilizării bunurilor inculpaților este de natură să le îngrădească acestora exercitarea dreptului de proprietate asupra bunurilor respective, și acuzațiile care li se aduc prezintă un nivel important de gravitate, iar presupusele prejudicii pe care l-au cauzat și presupusele sume de bani spălate se situează la valori foarte ridicate. Prin urmare, interesul public al garantării recuperării acestor prejudicii și, respectiv, al garantării confiscării sumelor spălate, în cazul în care existența faptelor va fi confirmată la finalul procesului penal, de la prezumtivii autori ai faptelor ilicite care fac obiectul cauzei depășește în continuare ca importanță socială interesul particular al inculpaților de a beneficia neîngrădit de bunurile sechestrate, măsurile asigurătorii păstrându-și astfel caracterul necesar și proporțional într-o societate democratică. S-a constatat că subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurilor asigurătorii, astfel că se impune menținerea acestor măsuri, dispuse de procuror.

Împotriva acestei încheieri au formulat contestații inculpați A., B. și C., cauza fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție sub dosar nr. x/2022, fiind stabilit termen de judecată la data de 12 martie 2024.

Contestatorul inculpat C., în esență, a solicitat admiterea contestației, arătând că de la momentul instituirii măsurilor asiguratorii, respectiv de la data 1 iulie 2020, a trecut o perioadă de timp îndelungată, fiindu-i restrâns dreptul la proprietate ceea ce reprezintă o încălcare a dreptului la proprietate. De asemenea, pentru o parte dintre infracțiunile reținute în cauză a intervenit deja prescripția răspunderii penale, iar în ceea ce privește reținerile din actul de acuzare cu privire la prejudiciul ce a fost stabilit în sarcina sa, la dosar, a fost depus un set de înscrisuri, în dovedirea faptului că prejudiciul a fost recuperat în mare parte înainte de a se dispune trimiterea sa în judecată.

Contestatorul inculpat A., în esență, a solicitat admiterea contestației, susținând că încheierea contestată este nelegală, din perspectiva nemotivării, nefiind respectat art. 6 paragraful 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului care impune instanței obligația să examineze în mod efectiv argumentele aduse de apărare. De asemenea, toate probele administrate în cauză indică o altă stare de fapt care nu mai justifică menținerea măsurii asiguratorii, prin menținerii acesteia fiind încălcate dispozițiile art. 53 din Constituția României, precum și dispozițiile art. 1, Protocolul 1 din Convenție Europeană a Drepturilor Omului. A mai făcut referire la Decizia nr. 19/2017 pronunțată de Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la asigurarea unei proporționalității între scopul urmărit prin instituirea măsurii asiguratorii și restrângerea drepturilor persoanei acuzate, precum și la faptul la că suma de 850.000 RON a fost rambursată integral.

Contestatoarea inculpată B., în esență, a solicitat admiterea contestației și să se constate nulitatea încheierii atacate, din perspectiva nemotivării și necomunicării acesteia, arătând că i-a fost comunicată doar minuta încheierii, iar aceste aspecte sunt de natură a vătăma dreptul la un proces echitabil. De asemenea, măsurile asiguratorii se pot lua numai împotriva suspectului sau a inculpatului în proprietatea ori posesia căruia se află bunurile respective or, în cauză nu există niciun element care să demonstreze faptul că un bun achiziționat sau provenit din săvârșirea de infracțiuni s-ar fi aflat în patrimoniu său, în cauză, partea vătămată I. S.A. a fost dizolvată în anul 2018 și nu a fost formulată nicio cerere de continuare a procesului penal de către succesori.

Examinând contestațiile formulate de contestatorii-inculpați A., B. și C. împotriva încheierii penale din data de 21 februarie 2024, pronunțată de către Curtea de Apel București, secția a II-a Penală, în dosarul nr. x/2022, în temeiul art. 250

2

rap. la art. 250

1

din C. proc. pen., Înalta Curte constată că sunt nefondate, pentru următoarele considerente:

Analizând în concret măsurile asigurătorii instituite în cauză, Înalta Curte apreciază că subzistă temeiurile care au determinat luarea și menținerea acestora pentru următoarele considerente:

Măsurile asigurătorii sunt măsuri procesuale cu caracter real, care au ca efect indisponibilizarea bunurilor mobile și imobile care aparțin inculpatului sau părții responsabile civilmente, prin instituirea unui sechestru asupra acestora, în scopul asigurării reparării prejudiciului cauzat prin infracțiune sau realizării confiscării, executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare.

Aceste măsuri au caracter provizoriu, având rolul de a preveni ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care ar putea să asigure atingerea scopului prevăzut de lege, în variantele alternative prevăzute de lege.

Prin art. 19 din Legea nr. 6/2021 privind stabilirea unor măsuri pentru punerea în aplicare a dispozițiilor cuprinse în Regulamentul (UE) 2017/1.939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO), intrată în vigoare la data de 28 februarie 2021, a fost modificată și completată Legea nr. 135/2010 privind C. proc. pen., printre altele, fiind introdus art. 250

2

din C. proc. pen. în materia măsurilor asigurătorii. Potrivit acestui text de lege, "în tot cursul procesului penal, procurorul, judecătorul de cameră preliminară sau, după caz, instanța de judecată verifică periodic, dar nu mai târziu de 6 luni în cursul urmăririi penale, respectiv un an în cursul judecății, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea sau menținerea măsurii asigurătorii, dispunând, după caz, menținerea, restrângerea sau extinderea măsurii dispuse, respectiv ridicarea măsurii dispuse, prevederile art. 250 și 250

1

aplicându-se în mod corespunzător."

Potrivit dispozițiilor art. 249 alin. (1) și (5) din C. proc. pen., procurorul, în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară sau instanța de judecată, din oficiu sau la cererea procurorului, în procedura de cameră preliminară ori în cursul judecății, poate lua măsuri asigurătorii, prin ordonanță sau, după caz, prin încheiere motivată, pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse ori care pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracțiune (alin. (1). Măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei produse prin infracțiune și pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului și ale persoanei responsabile civilmente, până la concurența valorii probabile a acestora (alin. (5).

Prin noile dispoziții procesual penale legiuitorul a impus obligativitatea verificării periodice a subzistenței temeiurilor care au fost avute în vedere la luarea sau menținerea măsurilor asigurătorii, putându-se dispune, în raport de particularitățile fiecărei cauze, menținerea, restrângerea, extinderea sau ridicarea măsurii dispuse.

Având în vedere legislația în vigoare, în cauză, Înalta Curte constată că prin ordonanța din data de 1 iulie 2020 a Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism s-a dispus luarea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra bunurilor mobile și imobile, prezente și viitoare, după cum urmează, printre alții, în ceea ce îl în ceea ce îl privește pe inculpatul C., până la concurența sumei de 2.326.576,89 RON, în ceea ce o privește pe inculpata B., până la concurența sumei de 125.416.079 RON și în ceea ce îl privește pe inculpatul A., până la concurența sumelor de 2.727.750 euro și 30.000 RON.

Ulterior, prin ordonanțele din 1 martie 2021, din 11 august 2021 și din 19 ianuarie 2022 procurorul a dispus menținerea măsurii asigurătorii a sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și imobile prezente și viitoare aparținând, printre alții, inculpaților C., B. și A., astfel, respectiv în ceea ce îl privește pe inculpatul C. până la concurența sumei de 2.613.317,89 RON, în ceea ce o privește pe inculpata B., până la concurența sumei de 125.416.079 RON, iar în ceea ce îl privește pe inculpatul A., până la concurența sumelor de 2.730.000 euro, 587.576,89 RON și 884.617 RON.

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, emis la data de 16 martie 2022, în dosarul nr. x/2019, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, printre alții, a inculpaților C., B. și A., cauza fiind înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a II-a penală, la data de 20.04.2022,

Prin încheierea de la data de 22 februarie 2023, rămasă definitivă, prin respingerea contestațiilor, judecătorul de cameră preliminară a dispus menținerea măsurilor asigurătorii instituite în faza urmăririi penale, măsuri ce au fost menținute și prin încheierea contestată în prezenta cauză din data de 21 februarie 2024.

Înalta Curte are în vedere că instituirea unei măsuri asigurătorii asupra bunurilor inculpatului urmărește asigurarea bunei desfășurări a procesului penal sub aspectul evitării ascunderii, distrugerii înstrăinării sau sustragerii bunurilor prevăzute de art. 249 alin. (1) din C. proc. pen.. De asemenea, pentru instituirea sechestrului asigurător nu este necesar ca inculpatul să pregătească ori să realizeze manopere sau activități din care să rezulte că ar intenționa ascunderea bunurilor sale. Din același punct de vedere, sechestrul este o măsură asigurătorie de drept penal, neavând caracter punitiv, ci eminamente preventiv. Totodată, măsura asigurătorie are un caracter provizoriu, având rolul de a preveni ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care ar putea să asigure repararea prejudiciului cauzat prin infracțiune, plata amenzii, a cheltuielilor judiciare sau realizarea confiscării, dispuse prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă (în acest sens, printre altele, decizia Curții Constituționale nr. 629 din 8 octombrie 2015 - publicată în Monitorul Oficial nr. 868 din 20.11.2015).

Contrar susținerii apărării referitor la perioada îndelungată de timp de la momentul instituirii măsurilor asigurătorii, Înalta Curte, apreciază că nu s-a depășit un termen rezonabil de desfășurare a procedurilor judiciare, în cauză, nu au fost încălcate dispozițiile art. 1 din Protocolul nr. 1 din CEDO.

În acest sens, ingerința determinată de dispunerea sechestrului asupra bunurilor inculpatului ce vizează dreptul de proprietate este reglementată prin lege, are scop legitim desfășurarea instrucției penale, fiind o măsură judiciară aplicabilă în cursul procesului penal, adecvată in abstracto scopului legitim urmărit, este nediscriminatorie și este necesară într-o societate democratică, pentru protejarea valorilor statului de drept. De asemenea, ingerința în dreptul de proprietate este proporțională cu cauza care a determinat-o, întrucât măsura asigurătorie are un caracter provizoriu, se dispune pe o durată limitată în timp, respectiv pe durata procesului penal, și, mai mult, este supusă verificării periodice.

Așa cum a reținut și Curtea Constituțională a României în Decizia nr. 146/2018 "măsurile asigurătorii au, prin natura lor, un caracter provizoriu, temporar, producându-și efectele până la momentul pronunțării hotărârii definitive, când instanța decide situația juridică a bunurilor indisponibilizate, dispunând fie confiscarea acestora, fie ridicarea sechestrului. Totodată, pentru a avea eficiență - în sensul împiedicării suspectului/inculpatului să zădărnicească recuperarea prejudiciului și restabilirea situației anterioare săvârșirii faptei penale - măsurile asigurătorii trebuie dispuse cât mai devreme în cursul urmăririi penale, cu mult înainte de a fi stabilită valoarea finală a prejudiciului. Pentru acest motiv, organele judiciare au posibilitatea de a institui sechestrul asigurător pe bunurile suspectului sau inculpatului și ale persoanei responsabile civilmente până la concurența valorii probabile a prejudiciului și a cheltuielilor judiciare, astfel cum este aceasta apreciată la momentul luării măsurii asigurătorii."

Așadar, luarea și menținerea măsurilor asigurătorii nu constituie o restrângere excesivă a dreptului de proprietate, având în vedere că aceasta este justificată de interesul bunei înfăptuiri a justiției.

De asemenea, contrar susținerii apărării inculpaților, efectuând propria analiză a testului de proporționalitate al măsurilor asigurătorii prin raportare la Decizia nr. 19/2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție privind recursul în interesul legii, unde instanța supremă a reținut că:

"instituirea unei măsuri asigurătorii obligă organul judiciar să stabilească un raport rezonabil de proporționalitate între scopul pentru care măsura a fost dispusă ca modalitate de asigurare a interesului general, și protecția dreptului persoanei acuzate de a se folosi de bunurile sale, pentru a evita să se impună o sarcină individuală excesivă. S-a considerat că proporționalitatea trebuie asigurată indiferent de modul în care legiuitorul a apreciat necesitatea dispunerii sechestrului, ca decurgând din lege sau ca fiind lăsată la aprecierea judecătorului. Mai mult, condiția rezultă atât din art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția Europeană, cât și din art. 53 alin. (2) din Constituția României, republicată (măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății)", se constată că, în speță, este satisfăcută cerința proporționalității acesteia cu scopul urmărit prin dispunerea ei și cu valoarea estimată a sumelor a căror recuperare este garantată prin intermediul acestei categorii de măsuri, astfel că, nu se poate vorbi despre o restrângere excesivă a dreptului de proprietate al inculpaților din prezenta cauză.

Totodată, Înalta Curte are în vedere că, în procedura prevăzută de art. 250

2

din C. proc. pen., unul dintre criteriile ce trebuie evaluate îl reprezintă proporționalitatea dintre scopul