ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 16 ianuarie 2025

Asupra plângerii penale de față:

În baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea formulată și înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție sub nr. x/2024 la 21 noiembrie 2024 și repartizată aleatoriu judecătorului de cameră preliminară C20, petenta A., în temeiul art. 340 alin. (1) din C. proc. pen., a formulat plângere împotriva ordonanței de clasare din data de 03 septembrie 2024 emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală, în dosarul nr. x/2024.

În dezvoltarea motivelor plângerii, petenta a arătat că se face o prezentare de-a valma, fără o categorisire clară în dosare și persoanele pe care aceasta le-a învinuit.

Petenta a criticat motivarea ordonanței de clasare, arătând aspectele care țin de plângerea sa privind infracțiunile comise în cauza dosarului x/2024, în sensul că aceasta viza și pe jude. B. de la Judecătoria Botoșani care a prezidat instanța în cauza 9546/193/2023 în data de 24.10.2023 și acest judecător nu este menționat în cele două ordonanțe, că s-a preluat din ordonanța Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava din 11.03.2024 care este prezentată la proba nr. 1.

Se consideră că în fapt, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava a acoperit infracțiunile comise de către magistrații de la Judecătoria Botoșani, respectiv jud. B. și proc. C. care alături de avocat D., în cauza dosarului nr. x/2023 de la Judecătoria Botoșani cu bună știință au trecut în fals în sistemul ECRIS al Judecătoriei Botoșani ședința publică din data de 24.10.2023 în cauza dosarului x/2023 nu a avut loc și a fost trecută în fals în sistemul ECRIS al Judecătoriei Botoșani comițându-se, în sensul acesta un fals informatic prevăzut de art. 325 din C. pen.

În data de 23.01.2024 a sperat în Judecătoria Botoșani în cauza dosarului nr. x/2023 în baza unui fals informatic comis intenționat de către magistrații C., B. și avoc. D.. Ceea ce a acoperit Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava cu privire la corupția și faptele penale ale magistraților B., C. și cu privire la avoc. D. este totala disfuncționalitate a sistemului de justiție din Botoșani în care, după bunul lor plac și în virtutea unei mecanici de autoritate nepermisă de lege, se încalcă fără limită norma penală se aranjează/confecționează dosare și ședințe publice la comandă. Aceste ședințe sunt trecute în fals în sistemul informatic ECRIS fără ca ele să fi avut loc în realitate.

Prin introducerea în fals în sistemul ECRIS al Judecătoriei Botoșani a ședinței public din data de 24.10.2023 referitor la dosarul nr. x/2023 s-a urmărit condamnarea sa fără ca ea să știe despre această ședință.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava nu a făcut nicio urmărire penală in rem privind acest fals informatic, prev. de art. 325 din C. pen.

Forma în care a fost prezentat dosarul la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a rezultat din urma celor două ordonanțe de la punctele 1.a) și 1.b) "nu dovedește că s-a făcut vreo anchetă de vreo natură sau alta privind acești magistrați, C., B. și avoc. D. de la Botoșani.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava a acoperit faptele infracționale ale magistraților B. și C. de la Judecătoria Botoșani.

Din proba nr. 2 rezultă că a cerut de 20 de ori să fie audiată în cauza privind acest fals informatic referitor la dosarul nr. x/2023.

Din proba nr. 3 rezultă că a cerut, până în prezent de 33 de ori să i se elibereze încheierea de ședință, notele de ședință și DVD-ul ședinței publice din data de 24.10.2023 în cauza dosarului nr. x/2023 și nu i s-au eliberat aceste înscrisuri pentru că, de fapt, ședința publică din data de 24.10.2023 în cauza dosarului nr. x/2023 nu a avut loc și a fost trecută în fals în sistemul ECRIS al Judecătoriei Botoșani, cu scopul de a se obține condamnarea sa.

Se menționează de către petentă că Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava nu poate face dovada că, în sistemul ECRIS al Judecătoriei Botoșani, există într-adevăr încheierea de ședință și înregistrarea ședinței publice din data de 24.10.2023 în cauza dosarului x/2023 de la Judecătoria Botoșani. Ceea ce trebuia să facă Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava avându-se în vedere că, în conformitate cu art. 209 alin. (3) din C. proc. pen. urmărirea penală se efectuează obligatoriu de către procuror în cazul art. 280 alin. (2) din C. pen. privind cercetarea abuzivă și art. 268 alin. (2) din C. pen. privind inducerea în eroare a organelor judiciare.

Petenta a arătat că a specificat în concret procurorului general de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, E., că există un conflict extrem de contondent între aceasta și avoc. D. care a reprezentat partea adversă în cauza dosarului nr. x/2023, conflict care s-a extins și către prietenii acestuia, magistrații B. și proc. C.. A explicat acestui parchet că cei implicați în falsul informatic în cauza dosarului nr. x/2023 au comis următoarele infracțiuni: cercetare abuzivă prev. de art. 280 alin. (1) și (2) din C. pen. represiune nedreaptă prev. de art. 283 alin. (1) din C. pen. instigare la represiune nedreaptă în modalitatea participației improprii prev. de art. 47 din C. pen. în ref. la art. 283 alin. (2) din Codul în cond. art. 52 alin. (3) din C. pen.. inducerea în eroare a organelor judiciare în forma instigării și în modalitatea participației improprii prev. de art. 47 din C. pen. în ref. la art. 268 alin. (1) din C. pen. în cond. art. 52 alin. (3) din C. pen., cu aplic. la art. 35 alin. (1) din C. pen. fals informatic prev. de art. 325 din C. pen., abuz în serviciu prev. de art. 297 alin. (1) din C. pen., complicitate la cercetare abuzivă prev. de art. 48 din C. pen. rap. la art. 280 alin. (1) și (2) din C. pen., complicitate la represiune nedreaptă prev. de art. 48 din C. pen. rap. la art. 283 alin. (1) din C. pen.. complicitate la instigare la represiune nedreaptă în modalitatea participației improprii prev. de art. 48 din C. pen. în ref. la art. 47 din C. pen. în ref. la art. 283 alin. (2) din C. pen., în cond. art. 52 alin. (3) din C. pen. complicitate la inducerea în eroare a organelor judiciare în forma instigării în modalitatea participației improprii prev. de art. 48 din C. pen., în ref. la art. 47 din C. pen. în ref. la art. 283 alin. (2) din C. pen., în cond. art. 35 alin. (1) din C. pen. fals intelectual prev. de art. 321 alin. (1) din C. pen., în cond. art. 38 alin. (1) din C. pen. complicitate la abuz în serviciu prev. de art. 48 din C. pen. rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava nu a făcut nicio anchetă in rem care se impunea în cauza prezentată. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava a acoperit toate aceste infracțiuni ale celor de la Judecătoria Botoșani cu care lucrează în complicitate.

Petenta a menționat că se impune precizarea că avoc. D., care este parte integrantă din aceste infracțiuni și care este menționat la punctul 1 b) este același cu făptuitorul de la punctul 2, adică este cel care, împreună cu care ag. F. de la BIC Poliția municipiului Botoșani a făcut falsul pe care Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava refuza să îl expertizeze,deși încheierea Curții de Apel Suceava proba nr. 4. Totodată, proc. G. de la PT Botoșani, care a instrumentat dosarul nr. x/2023 cât și dosarul în care ag. F. comite împreună cu avoc. D., falsul la care se face referire la punctul 2. Proc. G. a introdus în dosarul nr. x/2023 mai multe falsuri pe care Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava avea obligația să le ancheteze, lucru pe care nu l-a făcut pentru că tot timpul Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava avea obligația să le ancheteze, lucru pe care nu l-a făcut pentru că tot timpul Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava a acoperit infracțiunile comise de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani. În plus, așa cum reiese din ansamblul probator foarte vast din dosarul nr. x/2023 proc. G. a sustras cele 6 ore de anchetă abuzivă la care a fost supusă în cauza dosarului menționat în care a avut calitatea procesuală de suspect.

Era de obligația Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava să ancheteze toate aceste aspecte care dovedesc faptul că: din dosarul x/2023 proc. G., care a instrumentat atât dosarul x/2022 devenit dosarul x/2022 în care obiectul acțiunii este falsul comis de către ag. F., cât și dosarul x/2022 care a devenit dosarul x/2023 a sustras înregistrarea celor 6 ore de anchetă abuzivă la care a fost suspusă ca suspect. În dosarul nr. x/2023 a pus/plantat mai multe falsuri cu valoare juridică. Dosarul nr. x/2023 a fost introdus în fals în sistemul ECRIS al Judecătoriei Botoșani.

Petenta a arătat că înainte ca dosarul prezent să fi fost trimis la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se impunea ca Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava să facă o anchetă privind toate aceste aspecte/infracțiuni pe care le-a semnalat și pe care Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava le-a ignorat cu bună știință neîndeplinindu-și prerogativa care îi revine în sistem. Ceea ce Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava a înaintat la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este un material distorsionat și incomplet pentru că s-au acoperit în mod evident infracțiunile comise de către magistrații de la Botoșani și de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție trebuia să verifice în ce a constat urmărirea in rem despre care Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava susține referitor la punctele 1 a) și 1.b), ce a făcut-o privind cauzele pe care acest Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava le-a prezentat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. În realitate, raportat la ansamblul probator prezentat aferent, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava nu a făcut nicio anchetă de niciun fel și nu există dovada că ea a fost audiată de vreun procuror așa cum prevede art. 56 din C. proc. pen. privind competența procurorului raportat la art. 280 alin. (2) din C. pen. și art. 268 alin. (2) din C. pen.

Se mai precizează de către petentă că aceste infracțiuni grave pe care le-a reclamat la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava trebuiau anchetate și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție avea obligația să evalueze faptele pe bază de probe. Aceasta pentru că soluționarea raportului juridic procesual se realizează prin rezolvarea conflictului apărut în procesul de aplicare a normelor juridice îndeplinite de anumite organe și persoane ce au diferite calități procesuale. Din felul în care Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava a prezentat cauza la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu rezultă că s-a ținut cont de probe și de etapele procesuale ale unei anchete care trebuie să se desfășoare progresiv și coordonat prin participarea organelor judiciare și a unor persoane ca titulare de drepturi și obligații.

În cadrul sarcinilor majore pe care le are procurorul se înscrie și obligația ca, în anumite cazuri penale, urmărirea penală să fie făcută de el, de procuror. Așa cum se prezintă ordonanța aici contestată, nici Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava și nici Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu și-au adus la îndeplinire obligațiile care le revin.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava trebuia să efectueze anumite acte în cadrul cercetării penale, deoarece aceasta este o cerință a legiuitorului prev. de art. 56 din C. proc. pen.. Cerința normei penale nu a fost îndeplinită nici de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava și nici de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție care nu și-a sprijinit analiza pe care trebuia să o facă decât pe enunțul unor ordonanțe nefundamentate în fapt și în drept, așa cum sunt ele expuse la punctul 1 a), 1b).

În contextul activităților înscrise în sfera de competență a procurorilor în cauza prezentă activitatea penală a făptuitorilor care trebuia să fie anchetată nu s-a făcut prin raportare la probe pentru că s-a urmărit acoperirea faptelor penale ale făptuitorilor care sunt magistrați, un grefier și un avocat.

Actul de justiție penală este disciplinat de anumite etape ale înfăptuirii lui ceea ce, în cazul de față, nu s-a aplicat. Cauza prezentată anterior la punctul 1 are ca obiect falsul informatic și cercetarea abuzivă care este o formă asimilată infracțiunii prev. de art. 280 alin. (2) când fapta consta în producerea ori ticluirea de probe nereale de către un organ de cercetare penală, un procuror sau un judecător.

Din materialul prezentat de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava și preluat de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu rezultă acest lucru ceea ce impune ca întreaga urmărire să fie reluată și făcută conform normei legale și probelor alăturate.

Trebuia avut în vedere obiectul infracțiunii care, în cauza prezentă, are directă legătură cu relațiile sociale cu privire la modul în care se înfăptuiește justiția. Participația este posibilă sub toate formele și în cauză este participația jud. B. care a participat la introducerea în fals în sistemul ECRIS al Judecătoriei Botoșani a ședinței publice din data de 24.10.2023, iar în data de 23.01.2024 a prezidat instanța în cauza dosarului nr. x/2023 el participând la introducerea în fals a ședinței anteprecizate; proc. C. care a reprezentat Ministerul Public în data de 23.01.2024 în cauza dosarului nr. x/2023 a știut sau trebuia să știe de falsul informativ din sistemul ECRIS al Judecătoriei Botoșani, deoarece reprezintă statul în cauza dosarului nr. x/2023; H. care, așa cum rezultă din proba 3 a fost grefier de ședință în data de 24.10.2023, ședința care a fost trecută în fals în sistemul ECRIS al Judecătoriei Botoșani; Procuror G. care a introdus mai multe falsuri în dosarul nr. x/2023 și a sustras din dosar înregistrarea celor 6 ore de audiere în cauza dosarului anteprecizat pe care l-a instrumentat.

Din ordonanța aici contestată emisă de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu rezultă că s-au întrunit și respectat toate criteriile normei de drept în conformitate cu care trebuia să fie făcută ancheta în cauza prezentă. În sensul acesta se impune refacerea urmăririi penale pe baza probelor alăturate care nu au fost prezentate de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, urmărindu-se acoperirea faptelor celor vinovați.

Contextul comiterii faptelor penale prezentate este neliniar, avoc. D., care este menționat ca fiind participant la ședința publică din data de 24.10.2023 în cauza dosarului x/2023, este același făptuitor de la punctul 2 al acestei plângeri, este cel cu privire la care Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava trebuia să facă expertizarea falsului măsluit cu ajutorul unui computer. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava a refuzat, așa cum va dovedi mai jos, la punctul 2, să facă această expertizare dispusă de Curtea de Apel Suceava prin încheierea din data de 19.10.2022 privind dosarul x/2022 de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava.

Subiecții procesuali au legătură între ei așa încât, în cauza prezentă, sunt infracțiuni continuate, așa cum sunt ele definite de art. 35 alin. (1) din C. pen.

Prin acțiunile sale nelegale de acoperire a făptuitorilor, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava a comis următoarele infracțiuni: omisiunea sesizării prev. de art. 267 din C. pen. cu ref. la art. 268 din C. pen. privind inducerea în eroare a organelor judiciare; favorizarea făptuitorului art. 269 din C. pen. obstrucționarea justiției prev. de art. 271 din C. pen.

Petenta mai arată în plângerea sa aspecte care țin de plângerea sa privind infracțiunile comise de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava.

În ordonanța contestată prin prezenta plângere sunt amestecate în mod voit dosare care aparțin Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava cu dosare care aparțin Judecătoriei Botoșani sau Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoșani. Într-o ordine care se impune și pe care a concretizat-o ea, a făcut referire la considerente ale procurorului din ordonanța contestată în dosarul nr. x/2022 de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava.

În fapt așa cum se poate vedea din proba nr. 4 care este încheierea penală nr. 32/2022 din data de 18.10.2022 a Curții de Apel Suceava, la pag. 7, în urma probelor pe care le-a prezentat în instanță, judecătorul de cameră preliminară a dispus ca o declarație falsificată prin participarea improprie a avocatului D. de la casa de avocatură I. și asociații din Botoșani să fie expertizată de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, folosindu-se sintagma spre competentă soluționare. Inițial, cazul care este în dosarul x/2022 privind falsul unei declarații date în numele său de către avocatul D. a fost clasat de către proc. general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, J.. În instanță, la Curtea de Apel Suceava ea a demonstrat că declarația dată în numele său în dosarul x/2022 cu participarea improprie a avocatului D., este un fals cu valoare juridică și, ca atare, trebuie expertizat grafoscopic de un laborator. Urmărind demonstrația pe care a făcut-o în instanță, judecătorul de cameră preliminară a înțeles că clasarea cazului din dosarul nr. x/2022 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava este incorectă/nelegală și a dispus, spre competenta soluționare, că expertizarea documentului să fie făcută de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, așa cum rezultă din pag. 7 a probei nr. 4.

Așa cum se poate vedea concret din încheierea din data de 18.10.2022 a Curții de Apel Suceava, pag. 7, judecătorul arată că, până la data la care ea a demonstrat în instanță că declarația din dosarul x/2022 este un fals, s-a mers pe direcția trasată de clasarea făcută în cauza dosarului x/2022 de către fostul proc. general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava J., adică s-a considerat că declarația dată în numele său prin participarea improprie a avocatului D. este legală. În momentul în care a venit în instanță cu dovezi/probe concludente, utile, pertinente și legale, pe care nu le-a avut inițial dar pe care le-a obținut după ce dosarul x/2022 a fost înaintat în instanța camerei preliminare, judecătorul de cameră preliminară a acceptat explicațiile sale și a dispus ca expertizarea pe care a cerut-o în data de 17.08.2022 înregistrată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava cu nr. 517/VIII/1/2022 la data de 25.08.2022 să fie data spre competenta soluționare a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, proba nr. 4 pag. 7.

Expertizarea dispusă de Curtea de Apel Suceava este cu privire la declarația falsă pe care avocatul D. de la Botoșani, care l-a reprezentat pe fostul său partener de business, K., o da prin participație improprie în numele său, folosindu-se de ag. F. de la Poliția municipală Botoșani.

Se apreciază de către petentă că faptele sunt extrem de neliniare, de eterogene. Pentru a le simplifica, a arătat că este vorba de următoarele dosare: 1. Dosarul nr. x/2021 la care face referire ordonanța contestată în care, prin declinare de competență, ag. F. de la Poliția municipală Botoșani trimite la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava o declarație plastografiată/ticluită cu ajutorul unui computer. 2. Dosarul nr. x/2020 în care aceasta fiind agresată de către fostul său partener de business, K., al cărui avocat este D., fac o plângere penală care este dată în lucru ag. L. de la Poliția municipală Botoșani, colega de serviciu cu ag. F. care va avea în lucru și dosarul nr. x/2020. 3. Dosarul nr. x/2020 în care ag. L., cea căreia îi dau declarația din dosarul nr. x/2020 a ridicat-o ilegal de pe stradă împreună cu vecina lui K., M., polițista de penitenciar care nu avea nici un drept să o ridice de pe stradă în data de 04.09.2020 dar a făcut acest lucru pentru a-i demonstra vecinului ei, K., cât de atotputernică este.

Simplificând, pentru a rămâne pe obiectul plângerii sale împotriva fostei proc. gen. al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, J., aceasta nu ia în considerare încheierea din 19.10.2022 a Curții de Apel Suceava proba nr. 4 prin care s-a dispus ca falsul declarației făcute prin participarea improprie a avoc. D. să fie expertizat.

În cazul declarației falsificate date în numele său de către avocatul D. care a lucrat în conjuncție cu K. și ag. F., s-a procedat astfel: din dosarul nr. x/2020 în care a dat declarație în data de 29.01.2021 s-au, scos cu ajutorul unui program de computer, cuvinte olografe scrise de ea și s-a făcut declarația falsificată din dosarul trimis de la BIC poliția municipală Botoșani de către ag. F., respectiv dosarul nr. x/2021, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava pentru a-l recela pe avocatul D. în dosarul nr. x/2021.

Petenta a menționat că a descoperit acest fapt și a cerut în instanța camereri preliminare să se expertizeze documentul, adică să fie expus unui grafoscop care, prin expertiză, să dovedească faptul că partea ultimă, olografă a declarației date în numele său este un fals. Instanța aprobă cererea sa de expertiză și dă, spre competentă soluționare, documentul la expertizat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava conform cererii sale care are numărul 519/VIII/1/2022 din data de 17.08.2022 și care este menționat în proba nr. 4 la pag. 7.

Petenta consideră că încălcând legea, fosta proc. general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava refuză să expertizeze documentul. În sensul acesta se apreciază de către petentă că fosta proc. J. a încălcat art. 287 alin. (1) care arată că Nerespectarea hotărârilor judecătorești prin a) refuzul organului de executare de a pune în aplicare hotărârea judecătorească prin care este obligat să îndeplinească un anume act. În plus, fosta proc. gen. a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, J. a încălcat art. 51 alin. (8) din C. proc. pen. care arată că instanța căreia i s-a transmis hotărârea de stabilire a competențelor nu se poate declara necompetentă cu excepția situațiilor în care apar elemente noi. Fosta proc. gen. al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, J. a refuzat constant să dea eficiență încheierii din data de 18.10.2022 a Curții de Apel Suceava - proba nr. 8-încălcând legea și defavorizând-o foarte grav. În plus, fosta proc. general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, J., favorizând făptuitorii sustrage din dosarul nr. x/2021 înscrisuri pe care i le-a trimis în cele 12 petiții pe care i le-a adresat -proba nr. 5 din care reiese că i-a adresat acesteia 12 petiții în care îi cerea să dea eficiență încheierii din data de 18.10.2022 a Curții de Apel Suceava. A cerut să se constate că în cele 12 petiții să se expertizeze documentul și nu i s-a răspuns în mod legal la aceste pagini.

Pe lângă aceasta se arată așa cum reiese din dosarul nr. x/2022 au fost sustrase multiple pagini, inclusiv plicurile trimise recomandat acesteia. Când Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava trimite la Curtea de Apel Suceava la cerere dosarul nr. x/2022, așa cum se poate vedea din proba nr. 6 - dosarul conține 1 volum cu 101 file. În realitate, dosarul conține mult mai multe file, iar la Curtea de Apel Suceava din dosar s-au extras înscrisuri și plicurile pe care le-a trimis ea - proba - cu tot cu ce conțineau aceste plicuri. Deci, în instanță s-a trimis un dosar incomplet, din care s-au sustras de către fosta proc. gen. al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava înscrisuri.

Așadar, pentru a nu se obține expertizarea documentului pe care a cerut-o din nou în instanța Curții de Apel Suceava, proc. general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, J. sustrage înscrisuri din dosarul nr. x/2022 pe care, în urma adresei nr. x/2023, îl trimite la Curtea de Apel Suceava ea pierzând mai multe procese în cauzele pentru care s-a trimis dosarul incomplet.

Petenta consideră că în cazul prezent sunt abuzuri constante și încălcări flagrante ale legii pe care fostul proc. general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, J., profitând de poziția pe care a avut-o, le-a practicat nelimitate în mod curent. Ea a lucrat în conjuncție cu prim-procuror adjunct al Parchetului de pe lângă Tribunalul Btoșani, G., și cu prim- procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoșani, N..

În drept, privitor la faptul că nu s-a vrut, de către fostul proc. gen. al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, J., să se expertizeze documentul, în conformitate cu încheierea Curții de Apel Suceava din data de 18.10.2022, fapta se încadrează în art. 247 din C. pen. care arată că: Îngrădirea, de către un funcționar public a folosinței sau exercitării dreptului vreunui cetățean, se pedepsește cu închisoare de la 8 luni la 5 ani.

Petenta a menționat că este dreptul său legal să beneficieze de expertizarea înscrisului falsificat de către protejații/acoliții fostului proc. gen. al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, J.. Are nevoie de această expertiză în apărarea sa în multiple dosare pendinte. Prin acest abuz la care este supusă i se îngrădesc extrem de grav drepturile la a se apăra în instanță. Fosta proc. gen. al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, J., prin acțiunile ei favorizează făptuitorii conf. art. 269 din C. pen., acțiunile îngrădindu-i dreptul la apărare prevăzut de art. 6 CEDO și de art. 3 din C. proc. pen.. J. ar fi încălcat și art. 51 alin. (8) din C. proc. pen. care arată că: Instanța căreia i s-a transmis hotărârea de stabilire a competenței nu se poate declara necompetentă, cu excepția situațiilor în care apar elemente noi care atrag competența altor instanțe.

Expertizarea se face doar prin încheiere sau ordonanță motivată. Proc. J. nu a dat nicio ordonanță motivată cuiva care să facă expertizarea - competentă soluționare - pe care ea a refuzat-o nelegal încălcând astfel dispozițiile încheierii din 18.10.2022 - proba - și art. 287 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen. și art. 51 alin. (8) din C. proc. pen.

Din dosarul nr. x/2022 cerut de către Curtea de Apel Suceava prin adresa din 19.01.2023 au fost sustrase în mod fraudulos de către proc. general J., multiple înscrisuri, dosarul având, în forma lui integrală, mult mai multe pagini decât cele precizate în proba, arătându-se conținutul art. 259 din noul C. pen.

În mod categoric proc. gen. J. a sustras înscrisuri din dosarul nr. x/2022 atunci când dosarul pe care l-a văzut în instanță în data de 3.02.2023 a fost adus. Acțiunile pârâtei se circumscriu art. 269 alin. (1) din C. pen. privitor la favorizarea infractorului, text al cărui conținut l-a redat. Se apreciază că ceea ce a făcut pârâta se încadrează la articolul antemenționat, deoarece de 24 de luni de zile Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava o împiedică să aibă acces la proba pe care trebuie să i-o dea în scopul apărării sale în diverse dosare. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava trebuia să facă expertizarea documentului falsificat în numele său. În plus, prin faptul că nu se pun la dosar petițiile sale și că nu s-au îndeplinit de către J. obligațiile care îi revin, face ca acțiunile acesteia să se încadreze în Legea nr. 303/2004 privind Statutul magistraților, invocând abaterile disciplinare ale procurorului art. 99 lit. e), f) și h) și art. 99

1

.

Din cele prezentate mai sus, petenta consideră că sunt întrunite elementele de tipicitate privind conformitatea faptei concrete comise de către J., cu cea descrisă de norma legală, astfel încât să se poată desprinde antijuridicitatea faptelor și caracterul imputabil al acestora.

Fostul proc. gen. al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava a abuzat de poziția pe care a avut-o, astfel încât acțiunile ei sub raportul tipicității subiective întrunesc vinovăția faptei așa cum este ea prevăzută din art. 16 alin. (3) din noul C. pen. care arată că fapta este săvârșită cu intenție când făptuitorul a) prevede rezultatul faptei sale, urmărind producerea lui prin săvârșirea acelei fapte.

Din elementele de fapt prezentate grava formă a vinovăției care cuprinde, în conținutul său, toată capacitatea pe care făptuitorul o are în momentul săvârșirii faptei, în cazul de față, din momentul ce J. nu a dat eficiență încheierii emise la data de 18.10.2022 de către Curtea de Apel Suceava și-a sustras din dosarul nr. x/2022 multiple înscrisuri, intenția a fost directă și are ca element volitiv faptul că făptuitoarea a urmărit producerea rezultatului scontat prin acțiunile sale. Tipicitatea subiectivă în cazul de față se reflectă și în faptul că, în mod voit, J. nu a răspuns petițiilor sal pe care le-a și sustras din dosarul nr. x/2022. Prin acțiunile sale ea a urmărit un rezultat care s-a și produs, respectiv a pus-o într-o situație de insuficientă juridică în dosarul nr. x/2023 de la Curtea de Apel Suceava în care s-a cerut prin ordonanța nr. 32/39/2023 din 19.01.2023 să se aducă dosarul nr. x/2022 în instanță.

Ca element al laturii subiective, mobilul acestor acțiuni nelegale pe care le-a comis fostul proc. general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, J., a fost acela de a-i ajuta pe infractorii implicați în deturnarea citației care a generat dosarul nr. x/2022 și, respectiv, plastografierea cu ajutorul unui computer a declarației date în numele meu. Cauza internă care a dus la rezoluția infracțională și, pe cale de consecință, punerea în executare a acesteia de către J. a fost hotărârea acesteia de a-i nu aduce în instanță pe cei vinovați uzând de poziția de magistrat pe care o are. Așadar, acesta a fost scopul văzut ca o componentă a laturii subiective. Ea a urmărit prin toate aceste acțiuni care au dezavantajat-o foarte grav pe ea să receleze pe toți vinovații implicați în falsificarea actului care are o semnificație juridică. J. a știut, sub raport subiectiv, că înscrisul falsificat a fost întocmit pentru a modifica un drept sau un raport juridic. Ea a avut deplină cunoaștere a faptului că infracțiunea de înscris sub semnătură privată se consumă în momentul realizării acțiunii de denaturare a adevărului și că această falsificare făcută cu ajutorul unui computer este de natură să producă grave consecințe juridice. Sub raport subiectiv pârâta a avut un impuls interior care a determinat-o la săvârșirea faptei, iar scopul explicat anterior reprezintă un element constitutiv al laturii subiective. Pârâta nu a acționat sub raport subiectiv, în sensul îndeplinirii obligațiilor pe care le-a incumbat poziția ei de magistrat și îndatorirea legală de a respecta dispozițiile emise de instanța Curții de Apel Suceava.

Vinovăția numitei J. sub raportul laturii subiective constă în aceea că, sub raportul conștiinței și al voinței acesteia, față de materialitatea faptei săvârșite, ea a acționat cu intenție infracțională și a perseverat în această direcție timp de peste 18 luni de zile, deși trebuia să se oprească din acțiunile sale, eu atrăgându-i atenția în mod repetat că încalcă legea. Vinovăția numitei J. sub raportul laturii subiective nu poate fi contestată. Ea a avut libertatea de voința și acțiune și a profitat în mod abuziv de poziția ei de magistrat favorizând infractorii și defavorizând-o pe ea.

Sub raportul tipicității obiective, elementul material în constituie inacțiunea pe care pârâta a comis-o prin neexpertizarea documentului în conformitate cu încheierea din 18.10.2022 a Curții de Apel Suceava proba nr. 4. De asemenea, sub același raport al tipicității obiective pârâta a sustras din dosarul nr. x/2022 înscrisuri prezentând în instanță un material incomplet care a dus la soluționarea nefavorabilă a cauzei sale prin care a cerut din nou, în instanță, să se expertizeze înscrisul falsificat.

Urmarea imediată a acestor aspecte obiective a dus la insuficiența juridică a sa în instanță și, implicit, la o suferință morală. Așadar, sub raportul laturii obiective, pârâta a profitat de poziția ei în magistratură și a acționat ilegal în detrimentul său. Latura obiectivă a acțiunii pârâtei conține toate elementele constitutive privind raportul de cauzalitate dintre acțiuni, inacțiune și urmarea socialmente periculoasă.

Caracterul socialmente periculos al faptei constă în aceea că aceste ilegalități au fost comise de către o persoană care a fost investită de către stat să respecte legea nu să o încalce. Pârâta s-a folosit abuziv de poziția de magistrat ca să favorizeze infractorii. În acest context ea este subiectul pasiv care, datorită acțiunilor ilegale ale pârâtei, a suferit răul cauza prin săvârșirea infracțiunii în calitate de titulară a valorii lezate.

Din punct de vedere juridic, adică sub aspectul consecințelor pe care acțiunea sau inacțiunea incriminată a pârâtei le-a avut și încă le mai are, a precizat vătămarea produsă prin neexpertizarea documentului care i-ar fi folosit ca probă în apărarea sa în dosarele nr. x/2020, y/2022, z/2022. Acțiunile pârâtei au produs o vătămare a valorilor sociale protejate de către lege, rezultatul și raportul de cauzalitate fiind inerente acțiunii sau inacțiunii pârâtei. J. a prevăzut rezultatul acțiunilor sale și avea obligația de a le preveni dar nu a făcut-o încălcând astfel foarte grav îndatoririle de serviciu.

Continuând activitățile infracționale ale fostei proc. gen. al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, J., actualul procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, E. a practicat, la rândul lui, aceleași abuzuri pe care le-a comis și predecesoarea acestuia. Din punct de vedere legal, toate infracțiunile pe care le-a atribuit numitei J. la punctul 2.1. la punctul 2.1. au fost continuate de către acesta în același mod și cu același grad de vinovăție pe care i l-a atribuit numitei J.. Odată cu plecarea acesteia din funcția de proc. general la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava toate abuzurile au fost continuare de către actualul proc. gen. al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, E. care a contribuit constant la promovarea acelorași încălcări de lege menționate la punctul 2.1. Corupția numitei J. și încălcările menționate la punctul 2.1 au fost preluate și continuate cu aceeași abuzivitate ca în cazul conducerii deținute de către fosta proc. gen. a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, J..

Se mai arată de către petentă că față de soluția de declinare a competenței de soluționare a prezentei cauze în favoarea secției de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, era de obligația parchetului investit să aprofundeze informațiile pe care le-a transmis acestui parchet, atât prin plângerea inițială, cât și prin plângerea împotriva ordonanței de clasare nr. 47/134/2023 din data de 03.09.2024, ordonanță pe care acest parchet a menținut-o și pe care o contestă din nou.

Conform probei nr. 7 în repetate rânduri a solicitat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava să îi dea acces la consultarea dosarului pendinte x/2022 conf. art. 94 din C. proc. pen., deoarece Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava nu a dat eficiență încheierii Curții de Apel Suceava din data de 19.10.2022. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava trebuie să expertizeze falsul comis cu ajutorul unui computer în care este implicat și avoc. D.. Nu i s-a dat acest drept și, în sensul acesta, s-a încălcat și art. 6 alin. (1), (2), (3) DIN Legea nr. 544/2001. Prin faptul că nu i s-a dat voie să acceseze dosarul nr. x/2022 de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava s-a acoperit sustragerea de înscrisuri din dosarul nr. x/2022 pe care a făcut-o fosta proc. gen. J..

S-a menționat de către petentă cu privire la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava un complex de legi care sunt aplicabile cu referire la: omisiunea sesizării prev. de art. 267 din C. pen. favorizarea făptuitorului prev. de art. 269 din C. pen. obstrucționarea justiției prev. de art. 280 din C. pen. sustragerea sau distrugerea de înscrisuri prev. de art. 259 din C. pen. abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 246 din C. pen. și art. 297 din noul C. pen.

Era de obligația Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție să adâncească aceste aspecte pe care le-a semnalat de la bun început în plângerea sa către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva tuturor acestor încălcări ale legii, însă acesta nu a analizat sub niciun aspect, infracțiunile semnalate de către ea. Nu s-a pus în evidență sub nicio formă lipsa de implicare a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava în anchetarea faptelor semnalate de către aceasta și a luat în considerație numai faptele așa cum au fost ele prezentate în mod părtinitor de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava fără să se țină cont de principiul contradictorialității și al loialității în actul de justiție. Nu s-a ținut cont de faptul că cei implicați au acționat cu intenție directă și i-au prejudiciat foarte grav drepturile sale legale. A arătat că parchetele au avut la îndemână toate instrumentele și pârghiile legale de a face o urmărire penală conform normei de drept și de a da o soluție corectă privind infracțiunile semnalate de către ea dar ambele parchete nu și-au îndeplinit prerogativele.

Petenta a mai menționat că ordonanța contestată nu are rigoare juridică și nu probează îndeplinirea atribuțiilor care revin Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în raport cu faptele și probele prezentate în cauzele semnalate de către aceasta.

Avându-se în vedere complexitatea faptelor care au caracter eterogen și implicarea unor entități diferite în cauza prezentă, pentru a se asigura obiectivitatea și operativitatea actului de justiție, se impune disjungerea cauzei în baza art. 46 alin. (1), (2) din C. proc. pen. și a art. 3 alin. (5) din Legea nr. 49/2022 în felul în care sunt prezentate faptele în ordonanța contestată nu exista coerentă conceptuală și logică juridică.

Faptele care au fost menționate la punctul 1 cu toate subpunctele acestuia să fie urmărite penale separat, deoarece țin de Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani și de Judecătoria Botoșani. Faptele care au fost prezentate la punctul 2 cu toate subpunctele acestuia să fie urmărite penale separat de cele de la punctul 2, deoarece aceste fapte țin de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava.

Faptul voit confuz și fragmentat în care au fost prezentate faptele de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava a fost preluat nelegal în această formă distorsionată care a fost înmânată la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție care nu și-a îndeplinit prerogativele care îi revin prin statut. În concret, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție trebuia să ceară dovada a ce anume a făcut Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava in rem atât pentru punctele 1, 1 a), 1 b) cât și pentru punctul 2 iar aceste dovezi să fie contrapuse cu acuzațiile mele. În sensul acesta se impune disjungerea cauzei și analizarea faptelor prin raportare la probele aici prezentate care vin în susținerea cauzei sale. Există, așa cum se poate vedea, probe separate pentru punctul 1 și probe separate pentru punctul 2. Prin raportare la articolele de lege pe care le-a invocat separat la punctele 1, 2 a solicitat camerei preliminare să verifice validitatea probelor, pertinența, concludența și legalitatea acestora. Disjungerea pe care a solicitat-o se justifică prin felul în care se prezintă obiectiv faptele.

Petenta a mai menționat așa cum se poate vedea din ordonanța contestată prin raportare la dezvoltarea pe care a făcut-o obiectul cauzei, urmărirea penală care se impunea nu a fost făcută. Faptul că Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava susține la punctul 1, 1 a), 1 b) că s-ar fi făcut o urmărire in rem nu înseamnă, în realitate, ca această urmărire a avut loc și că s-a făcut conform normei de drept. Forța ansamblului probator alăturat pune în lumină faptul că, atât la punctul 1 al prezentei contestații, cât și la punctul 2 sunt probe care au în vedere un cadru procesual mult mai amplu decât cel prezentat de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava și, respectiv, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție prin ordonanța aici contestată. Probele, mijloacele de probă și procedeele probatorii în procesul penal sunt prevăzute în mod expres și unitar în C. proc. pen. în Partea generală, Titlul IV, art. 97-201. În cauza prezentă nu s-a ținut cont de art. 97 alin. (1) din C. proc. pen. privind probele și care contribuie la aflarea adevărului în procesul penal.

Ordonanța contestată a încălcat art. 3 din C. proc. pen. privind aflarea adevărului care se bazează pe probe. În cursul urmăririi penale trebuie respectate dispozițiile legale care garantează aflarea adevărului. Atât timp cât ea nu a fost audiată prin raportare la natura cauzelor prezentate, deși a cerut insistent să fie audiată de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, a rezultat că nu s-a făcut o anchetă conformă cu norma legală. Conform art. 316 din C. proc. pen. privind rolul procurorului acesta este definit ca fiind în desfășurarea cercetării judecătorești și a dezbaterilor, procurorul exercită rolul său activ în vederea aflării adevărului și a respectării dispozițiilor legale. Acest articol s-a încălcat și de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava și de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Față de motivele enunțate și actele doveditoare pe care le-a anexat aferent, petenta a solicitat admiterea plângerii și să se dispună returnarea dosarului la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru refacerea urmăririi penale a cauzei prezente în conformitate cu punctele 3.1, 3.2, 3.3 și prin raportare la cadrul legal invocat la punctele 1 și 2. Modalitatea nelegală și voit părtinitoare în care au instrumentat, referitor la probe, cauza prezentă, cele două parchete se impune a fi remediată. Prin felul în care s-au ignorat sau nu s-au prezentat instanței probele, atât Parchetului de pe lângă Curtea de Apel, cât și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție i s-a produs o îngrădire a drepturilor sale legale și au pus-o într-o situație de insuficiență juridică. În baza art. 345 alin. (3) din C. proc. pen. a solicitat ca dosarul să fie restituit la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, deoarece neregularitățile din dosar nu clarifică obiectul și limitele judecării prin raportare la cadrul de drept și la ansamblul probator pe care a solicitat să-l încuviințați.

Conform art. 223 alin. (3) din noul de C. proc. civ. a solicitat judecarea prezentei cauze în lipsa sa sau a apărătorului ales.

Plângerii formulate, petenta i-a anexat mai multe înscrisuri indicate în anexă, ca probe de la 1-8, dosarul Înaltei Curți.

Prin adresa formulată de către Înalta Curte, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală, aflată la dosarul Înaltei Curți s-a solicitat înaintarea dosarului cu nr. x/2024 și lucrarea cu nr. 193/II/2/2024.

Prin adresa Ministerului Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de Urmărire Penală de la 29 noiembrie 2024, aflată la dosarul Înaltei Curți se menționează că se înaintează dosarul nr. x/2024 (1 volum - 233 file) al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de Urmărire Penală, privind pe petenta A., împreună cu lucrarea nr. 193/II-2/2024 (1 volum - 116 file), ulterior urmând ca după soluționare să fie restituite.

Au fost atașate prezentei cauze dosarul și lucrarea mai sus menționate.

De asemenea, au fost trimise cu adresa din 10 ianuarie 2024 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, aflată la dosarul Înaltei Curți, în fotocopii, ordonanța de reunire a cauzelor din data de 5 februarie 2024 în dosarul nr. x/2024 prin care s-a dispus reunirea dosarului nr. x/2024 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava la dosarul nr. x/2024 al aceleiași unități de parchet, ordonanța de începere a urmăririi penale in rem sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu, art. 297 alin. (1) din C. pen. de la data de 5 februarie 2024 dată de procurorul șef secție Urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, în dosarul nr. x/2024 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, dosarul Înaltei Curți.

La termenul de astăzi, 16 ianuarie 2025, reprezentantul Ministerului Public, în concluziile orale, în dezbateri a solicitat respingerea plângerii, ca nefondată, întrucât faptele reclamate de către petenta A. nu au suport material.

Din punctul său de vedere, în mod justificat s-a dispus clasarea sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu, constituirea unui grup infracțional organizat, fals material în înscrisuri oficiale și represiune nedreaptă, întrucât fapta nu există.

Pe scurt, a susținut că petenta este nemulțumită de modul în care au fost efectuate cercetări în dosarele în care a formulat plângeri, considerând că magistrații-procurori nu și-au îndeplinit obligațiile de serviciu, iar, din acest motiv a înțeles să facă sesizări, în sensul că modalitatea în care au fost soluționate plângerile dânsei îmbracă forma ilicitului penal. Din acest punct de vedere, procurorul a apreciat că nu se susțin cele arătate de către petentă, solicitând respingerea plângerii, ca nefondată.

Examinând plângerea formulată de petenta A. în condițiile art. 340 și 341 din C. proc. pen. împotriva ordonanței de clasare din data de 03 septembrie 2024 emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală, în dosarul nr. x/2024, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curți, în raport, cu actele și lucrările dosarului parchetului constată plângerea ca fiind nefondată pentru considerentele ce se vor arăta.

Prin ordonanța de clasare din 03 septembrie 2024 dată de procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală, în temeiul art. 315 alin. (1) lit. b) rap. la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen. s-a dispus clasarea cauzei sub aspectul infracțiunilor de abuz în serviciu prev. de art. 297 alin. (1) din C. pen., constituirea unui grup infracțional organizat prev. de art. 367 din C. pen., fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 320 din C. pen., represiune nedreaptă prev. de art. 283 din C. pen. și fals intelectual prev. de art. 321 din C. pen., presupus săvârșite de persoanele menționate în plângeri. În temeiul art. 316 alin. (1) din C. proc. pen., prezenta ordonanță se comunică numitei A.. 3. În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului. Cu drept de a formula plângere împotriva soluției de clasare, în termen de 20 de zile de la comunicarea copiei prezentei ordonanțe, conform art. 339 alin. (4) din C. proc. pen.

În considerentele ordonanței, procurorul de caz a constatat sub aspectelor procedurale că prin ordonanța nr. 47/134/P/2024 din data de 11.06.2024, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava a dispus începerea urmăririi penale "in rem" sub aspectul săvârșirii infracțiunii de "abuz în serviciu" - art. 297 alin. (1) din C. pen., având ca obiect sesizarea formulată de A., care a solicitat a se efectua cercetări față de magistratul judecător O., din cadrul Judecătoriei Botoșani, magistratul procuror G., de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani și grefierii P. de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani și Q. - Judecătoria Botoșani, fiind nemulțumită de modul în care au fost instrumentate dosarele nr. x/2022, y/2022,3671/P/2022 ale Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoșani, respectiv dosarele nr. x/2023, y/2022 și 5570/193/2022 ale Judecătoriei Botoșani.

Audiată în cauză, în calitate de persoană vătămată A. a arătat că este nemulțumită de modul în care s-a desfășurat activitatea de urmărire penală în dosarele nr. x/2022 și y/2022

În dosarul nr. x/2022, procurorul de caz - R., împreună cu procurorii generali J. și E. ar fi refuzat să efectueze o expertiză a unui înscris fals și, în trei rânduri, în cadrul a trei procese diferite, ar fi sustras peste 200 de înscrisuri care ar fi trebuit să se afle la dosar.

A mai arătat că încheierea din data de 24.02.2023 nu a fost semnată de judecătorul O., ci cu acceptul acestuia, prin participare infracțională cu procurorul G., și a mai multor grefieri, indicând existența unui trinom infracțional, cu o multitudine de fapte de corupție, alcătuit P.C.A. Suceava-P.T. Botoșani și Judecătoria Botoșani.

Avându-se în vedere faptul că petenta solicită a se efectua cercetări sub aspectul săvârșirii a presupuse infracțiuni contra înfăptuirii justiției, de corupție, respectiv de "constituirea unui grup infracțional organizat", art. 367 alin. (1) din C. pen., de către magistrați procurori din cadrul parchetului de pe lângă curtea de apel, dar și dispozițiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 49/2022 s-a dispus prin ordonanța din data de 02.08.2024, declinarea competenței de soluționare a prezentei cauze în favoarea secției de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Ulterior, petenta a depus o altă plângere împotriva magistratului procuror G. și procurorului magistrat N., C. din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoșani și a grefierilor P. de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani și Q. de la Judecătoria Botoșani, considerând că împreună cu magistratul judecător O., au avut o colaborare infracțională.

S-a constatat că petenta a mai depus împotriva unor magistrați, printre care și cei reclamați, alte plângeri, declinate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de Urmărire Penală.

Astfel, la data de 20.03.2024 a fost înregistrat la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală,