ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 100/2025

Ședința publică din data de 06 mai 2025

Deliberând asupra căii de atac de față, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin decizia penală nr. 633 din 23 mai 2024 pronunțată în dosarul nr. x/2023 de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în temeiul art. 421 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.., s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de revizuentul A. împotriva sentinței penale nr. 83 din 07.02.2024 a Judecătoriei Vatra Dornei, fiind obligat apelantul revizuent să plătească statului suma de 300 RON cu titlu de cheltuielile judiciare din apel.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru apelantul revizuent a rămas în sarcina statului și s-a avansat din fondurile Ministerul Justiției în contul Baroului Suceava.

Pentru a pronunța această hotărâre, Curtea de apel a reținut că prin sentința penală nr. 83 din 07.02.2024, pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei, în baza art. 459 alin. (5) raportat la art. 453 și 456 C. proc. pen.., a fost respinsă în principiu cererea de revizuire formulată de petentul A., încarcerat în Penitenciarul Botoșani, ca inadmisibilă.

S-a constatat că prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Vatra Dornei la data de 15.11.2023, petentul A. a solicitat revizuirea sentinței pronunțate în dosarul nr. x/2006, în baza art. 453 alin. (1) lit. a) și e) C. proc. pen.., fără a indica motive efective, invocând dispozițiile art. 10 Cod procedură.

Analizând admisibilitatea în principiu a cererii de revizuire prin raportare la dispozițiile art. 459 alin. (3) C. proc. pen.., instanța de fond a constatat că se impune respingerea acesteia ca inadmisibilă.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat apel revizuentul A., fără a depune la dosar motivele acestuia.

Analizând hotărârea apelată prin prisma criticilor formulate, dar și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, în conformitate cu art. 417 alin. (2) C. proc. pen.., Curtea de apel a constatat că apelul declarat de revizuentul A. este nefondat.

Curtea de apel a constatat că, prin sentința penală nr. 327/05.12.2007 a Judecătoriei Vatra Dornei, pronunțată în dosarul nr. x/2006, a fost soluționată cauza penală privind pe inculpații B., C., D. și E., părți vătămate fiind F., G., H., I. și J. iar părți civile au fost K., L. și M., revizuientul A. nefiind parte în proces.

Astfel, în raport de dispozițiile art. 455 alin. (1) lit. b) C. proc. pen.., Curtea a reținut că petentul nu justifică calitatea procesuală în formularea cererii de revizuire și nici nu a depus dovezi din care să rezulte că s-ar încadra în una dintre categoriile de moștenitori pentru care legea procesual penală conferă acest drept.

Din cele ce preced, rezultă că deși în mod generic revizuentul a indicat în susținerea cererii cazurile de revizuire reglementate de art. 453 alin. (1) lit. a) și e) C. proc. pen., cererea sa, fără indicarea unor motive în fapt, apare ca fiind ca una strict formală, întrucât nu a probat îndeplinirea în speță a condițiilor impuse de lege.

Într-un atare context, s-a apreciat că în mod corect a statuat instanța de fond că cererea nu poate fi apreciată ca admisibilă. O altă interpretare, în sensul extinderii acestei căi extraordinare de atac la alte situații, privitoare la raționamente jurisdicționale pretins eronate în legătură cu chestiunile de fapt și de drept ce particularizează speța, este exclusă, în raport cu dispozițiile procesuale menționate și cu principiul statuat prin art. 129 din Constituția României, potrivit căruia, părțile interesate care își legitimează calitatea procesuală, pot exercita căile de atac (ordinare/extraordinare) numai în condițiile legii.

Împotriva deciziei penale nr. 633 din 23 mai 2024 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2023, au formulat calea de atac condamnații N., O. și A..

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 14.04.2025, fiind acordat termen de judecată la data 06.05.2025.

Prin cererile condamnaților transmise de Penitenciarul Rahova s-a solicitat judecare a cauzei în lipsă.

La acest termen de judecată, reprezentantul Ministerului Public a invocat inadmisibilitatea căilor de atac, fiind formulate împotriva unei hotărâri definitive.

Examinând cu prioritate excepția inadmisibilității căii de atac declarate de condamnații N., O. și A., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 459 alin. (7) teza finală C. proc. pen..: sentința prin care este respinsă cererea de revizuire, după analiza admisibilității în principiu, este supusă aceleiași căi de atac ca și hotărârea la care se referă revizuirea, iar, conform art. 370 alin. (2) teza I C. proc. pen..: Hotărârea prin care instanța se pronunță asupra apelului, recursului în casație și recursului în interesul legii se numește decizie.

De asemenea, art. 551 pct. 4 C. proc. pen.. prevede că: Hotărârile primei instanțe rămân definitive: (…) la data pronunțării hotărârii prin care s-a respins apelul sau, după caz, contestația.

Din interpretarea dispozițiilor art. 459 alin. (7) raportat la art. 370 alin. (2) teza I coroborate cu art. 551 pct. 4 C. proc. pen.., rezultă că hotărârea prin care instanța respinge apelul împotriva sentinței prin care se soluționează o cerere de revizuire este definitivă, nemaifiind supusă căilor de atac.

Analizând actele și lucrările dosarului, se constată că prin sentința penală nr. 83 din 07.02.2024, pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei, a fost respinsă în principiu cererea de revizuire formulată de petentul A..

Împotriva sentinței penale nr. 83 din 07.02.2024 a Judecătoriei Vatra Dornei, revizuentul A. a formulat apel, fiind respins, ca nefondat, prin decizia penală nr. 633 din 23 mai 2024 pronunțată în dosarul nr. x/2023 de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori.

În dispozitivul hotărârii din apel s-a menționat faptul că soluția este definitivă.

Prin urmare, în privința deciziei penale atacate, definitivă, legea nu prevede posibilitatea exercitării vreunei căi ordinare de atac.

Având în vedere dispozițiile art. 129 din Constituție care prevăd că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătorești sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condițiile legii, precum și dispozițiile art. 21 din legea fundamentală privind liberul acces la justiție, se constată că în C. proc. pen. sunt reglementate hotărârile susceptibile de a fi supuse examinării, căile de atac ordinare care pot fi exercitate împotriva acestora, termenele de declarare și motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârilor.

Prin urmare, condamnații N., O. și A. au exercitat o cale de atac împotriva unei hotărâri definitive, pentru care legea nu mai prevede posibilitatea de reformare, într-un proces în care nu au participat ca părți la soluționarea cauzei împotriva căreia au formulat revizuire și apoi prezenta cale de atac

Pentru considerentele ce preced, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 459 alin. (7) raportat la art. 370 alin. (2) teza I coroborate cu art. 551 pct. 4 C. proc. pen.., va respinge, ca inadmisibilă, calea de atac declarată de condamnații N., O. și A. împotriva deciziei penale nr. 633 din 23 mai 2024 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2023.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen.., va obliga condamnații la plata sumei de câte 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen.., onorariul cuvenit apărătorilor desemnați din oficiu pentru condamnați, în sumă de câte 377 RON, va rămâne în sarcina statului și se va plăti din fondurile Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, calea de atac formulată de condamnații N., O. și A. împotriva deciziei penale nr. 633 din 23 mai 2024 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2023.

Obligă condamnații la plata sumei de câte 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorilor desemnați din oficiu pentru condamnați, în sumă de câte 377 RON, rămâne în sarcina statului și se plătește din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 06 mai 2025.