ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3866/2024

Ședința publică din data de 17 septembrie 2024

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Timișoara, sub nr. x/2023 la data de 17.01.2023, reclamantul Liceul Tehnologic A. Arad, a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Educației și Ministrul Educației, anularea Ordinului Ministrului Educației nr. 2, în temeiul art. 18 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Prin sentința civilă nr. 219 din 26 aprilie 2023, Curtea de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal a hotărât următoarele:

A respins excepția lipsei capacității de folosință al reclamantului.

A respins excepția lipsei dovezii calității de reprezentant al reclamantului.

A admis acțiunea - astfel cum a fost precizată - formulată de reclamantul Liceul Tehnologic A. Arad, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Educației și Ministrul Educației.

A dispus anularea Ordinului Ministrului Educației nr. 5249 din 31.08.2022.

Împotriva acestei sentinței civile a declarat recurs pârâtul Ministerul Educației, circumscris prevederilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și constatarea legalității Ordinului Ministrului Educației nr. 5249 din 31.08.2022.

Referitor la cazul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurentul-pârât arată că instanța de fond în mod netemeinic și nelegal a respins excepția lipsei capacității procesuale de folosință a Liceului Tehnologic " A." în formularea prezentei acțiuni, pronunțând astfel o sentință cu aplicarea greșită a normelor de drept material, fiind incidente prevederilor art. 488 alin. (8) din C. proc. civ.

In respingerea excepției instanța de fond indică prevederile art. 56 alin. (2) C. proc. civ. referitoare la capacitatea procesuală de folosință însă face o interpretare și o aplicare greșită a acestora.

Instanța de fond reține "este real faptul că Liceul Tehnologic "A." din Arad nu mai are personalitate juridică, însă acesta a fost constituită potrivit prevederilor legale... " fapt care, în accepțiunea instanței de fond atrage incidența prevederilor art. 56 alin. (2) Cond procedură civilă conform cărora pot sta în judecată asociațiile, societățile sau alte entități fără personalitate juridică, dacă sunt constituite potrivit legii.

Arată recurentul că dincolo de legalitatea constituirii unității de învățământ, în raport de prevederile art. 22

1

din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare potrivit cărora finalizarea operațiunii de fuziune prin absorbție sau prin contopire se realizează prin ordin al ministrului educației naționale, la propunerea ARACIP și implică desființarea unității de învățământ absorbite integral sau, după caz, a unităților de învățământ contopite., Liceul Tehnologic "A." din Arad era desființat.

Mai mult, reclamanta nu a fost mandatată de conducerea unității de învățământ absorbante să promoveze prezenta cerere iar reclamanta nu mai avea organe proprii de conducere aspect care atrage anularea cererii de chemare în judecată ca fiind promovată de o persoană fără capacitate de folosință.

În concluzie, reclamanta nu deținea personalitate juridică nici la momentul formulării cererii și nici în prezent aspect care conduce la încălcarea unei condiții de exercițiu a acțiunii civile și astfel să modifice sentința atacată în sensul admiterii excepției lipsei capacității procesuale de folosință a reclamantei și respingerea astfel a acțiunii ca inadmisibilă.

Un alt argument în ceea ce privește nelegalitatea sentinței instanței de fond este aceea că, acesta a fost pronunțată cu încălcarea prevederilor referitoare la condițiile de admitere a cererii de anulare a actului administrativ reglementate la art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare fiind de asemenea incidente prevederile art. 488 alin. (8) din C. proc. civ.

Or, nici reclamantul în cererea de chemare în judecată și nici instanța de fond nu au indicat în concret care este dreptul recunoscut de lege încălcat la emiterea ordinului de reorganizare a rețelei și nici interesul legitim vătămat. Nu sunt precizate nici prevederile legale încălcate prin emiterea actului administrativ supus cenzurii instanței. Fuziunea prin absorbție a celor două unități școlare nu conduce la încălcarea vreunui drept, sau a unei norme legale, ba dimpotrivă prin emiterea actelor administrative supuse cenzurii instanței se dă aplicare prevederilor legale privind organizarea/reorganizarea rețelei școlare așa cum legiuitor a prevăzut în legea cadru.

La emiterea Ordinului OME nr. 5249/2022 privind reorganizarea rețelei școlare din municipiul Arad, județul Arad, în ceea ce privește Liceul Tehnologic, Francisc Neuman" din municipiul Arad, județul Arad și Liceul Tehnologic "luliu A." din municipiul Arad, județul Arad, au fost au fost avute în vedere prevederile art. 22

A

2 alin. (1), (3), (4) și (5) din Legea educației naționale nr. 1/2011, care au fost respectate întrutotul.

In ceea ce privește motivul de nelegalitate pentru nepublicarea actului în Monitorul Oficial al României, instanța face o greșită interpretare a normelor privind regimul de publicare a actelor administrative.

Astfel, potrivit prevederilor art. 11 alin. (2) lit. b) a Legii privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative nr. 24/2011 republicată, cu modificările și completările ulterioare, actele normative cu caracter individual, cum este cazul actului supus cenzurii, nu sunt supuse regimului de publicare în Monitorul Oficial al României.

Învederează recurentul că ordinul supus cenzurii este un act administrativ cu caracter individual atât din punct de vedere al efectelor pe care acesta le produce cât și din perspectiva adresabilității acestuia.

Ordinul de ministru nr. 5249/31.08.2022 privind reorganizarea unităților de învățământ preuniversitar "Liceul Tehnologic Francisc Neuman" și "Liceul Tehnologic luliu A." din municipiul Arad are caracterul unui act administrativ individual care nu se supune regulilor de publicare în Monitorul Oficial pentru intrarea sa în vigoare.

Intimații pârâți nu au depus întâmpinare în cauză.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de pârâtul Ministerul Educației este fondat, în următoarele limite și pentru următoarele considerente:

În fapt, prin Ordinul Ministrului Educației nr. 5249 din 31.08.2022 s-a aprobat reorganizarea rețelei școlare a municipiului Arad, prin operațiunea fuziunii prin absorbție, începând cu anul școlar 2022-2023, astfel: Liceul Tehnologic "Francisc Neuman" din Arad preia ca unitate absorbantă Liceul Tehnologic "A.", ca structură arondată fără personalitate juridică, preluând totodată toate drepturile și obligațiile unității de învățământ absorbite.

In acest context, instanța de contencios administrativ a fost învestită cu o cerere prin care reclamantul Liceul Tehnologic A. Arad a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministrul Educației și Ministerul Educației, anularea Ordinului Ministrului Educației nr. 5249/31.08.2022.

Instanța de fond a admis cererea reclamantului și a dispus anularea Ordinului Ministrului Educației nr. 5249 din 31.08.2022, reținând că ordinul contestat este un act administrativ cu caracter normativ și potrivit dispozițiilor art. 11 din legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, privind publicarea în Monitorul Oficial al României, trebuia publicat în Monitorul Oficial. Totodată, s-a reținut că Ordinul Ministrului Educației nr. 5249 a fost emis la data de 31.08.2022, comunicat reclamantului sub nr. x/16.09.2022, și evident că nu poate produce efecte în anul școlar 2022-2023, fiind nerespectate prevederile art. 22

1

alin. (9) din Legea 1/2011 - Legea educației naționale.

Referitor la criticile recurentului pârât Ministerul Educației vizând excepția lipsei capacității de folosință a reclamantului, Înalta Curte le va respinge ca nefondate. Astfel, potrivit dispozițiilor în art. 56 C. proc. civ.:

"(1) Poate fi parte în judecată orice persoană care are folosința drepturilor civile.

(2) Cu toate acestea, pot sta în judecată asociațiile, societățile sau alte entități fără personalitate juridică, dacă sunt constituite potrivit legii.".

În mod corect a stabilit instanța de fond că Liceul Tehnologic "A." Arad este o entitate fără personalitate juridică proprie, însă acesta este legal constituit potrivit Legii nr. 1/2011 - Legea educației naționale, iar părțile nu au furnizat instanței date din care să rezulte lipsa legalei constituiri a acestei unități de învățământ, la data promovării cererii de chemare în judecată.

Această concluzie este întărită și de faptul că în temeiul dispozițiilor art. 7 din Legea 554/2004, Liceul Tehnologic "A." a formulat plângere prealabilă împotriva Ordinul Ministrului Educației nr. 5249 din 31.08.2022 .

Mai mult, este de reținut și faptul că Ordinul Ministrului Educației nr. 5249 din 31.08.2022 privind operațiunea fuziunii prin absorbție începând cu anul școlar 2022-2023 a fost suspendat prin sentința civilă nr. 468/18.10.2022 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr. x/2022, definitivă (prin respingerea recursului) prin Decizia nr. 1811/30.03.2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, astfel că nu se poate reține lipsa capacității de folosință nici din această perspectivă - a fuziunii cu unitatea absorbantă Liceul Tehnologic "Francisc Neuman" din Arad.

Înalta Curte va respinge ca nefondate și criticile vizând soluția de respingere a excepției lipsei calității de reprezentant reținând că în temeiul dispozițiilor art. 84 C. proc. civ. la dosarul de fond s-a depus odată cu cererea de chemare în judecată împuternicirea avocațială nr. 15/16.01.2023, iar la termenul de judecată din 26.04.2023 împuternicirea avocațială nr. 57/25.04.2023 din care rezultă că D-na avocat B. este împuternicită în condițiile Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, să redacteze acțiunea în anulare și să reprezinte în instanță interesele reclamantului Liceul Tehnologic "A." Arad .

Mai departe, Înalta Curte constată că recursul pârâtului este fondat, soluția curții de apel reflectând interpretarea greșită a normelor de drept material care reglementează în materie.

Art. 22

1

din Legea 1/2011 - Legea educației naționale prevede că:

"(1) Unitățile de învățământ preuniversitar de stat, acreditate cu personalitate juridică, pot fi supuse procesului de reorganizare, în cazuri justificate în vederea asigurării accesului egal la educație și formare profesională, a eficientizării și asigurării/menținerii standardelor de calitate, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.(...) (9) Procesul de reorganizare se finalizează cel mai târziu, până la începutul noului an școlar. (10) Procesul de reorganizare se poate realiza prin una dintre următoarele operațiuni: a) fuziune; b) divizare; (11) Fuziunea se poate realiza în două moduri: a) prin absorbție; b) prin contopire. (...)"

Art. 22

2

*)

- (1) Reorganizarea prin operațiunea fuziunii prin absorbție se poate realiza, în cazuri justificate, prin includerea unei unități de învățământ acreditate, denumită unitate absorbită, într-o altă unitate de învățământ acreditată, denumită unitate absorbantă.

(2) Reorganizarea prin operațiunea fuziunii prin contopire se poate realiza, în cazuri justificate, prin unirea a două sau a mai multor unități de învățământ acreditate, pentru a constitui o nouă unitate de învățământ acreditată.

(3) Unitățile de învățământ, supuse procesului de reorganizare prin una din operațiunile prevăzute la alin. (1) sau alin. (2), pot avea în structură componente organizatorice, de tipul: nivel de învățământ, filieră, profil cu specializări/calificări profesionale, programe de studii, care sunt autorizate să funcționeze provizoriu, pentru care, după reorganizare, se urmează procedura de acreditare în condițiile art. 31 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările și completările ulterioare.

(4) Finalizarea operațiunii de fuziune prin absorbție sau prin contopire se realizează prin ordin al ministrului educației și cercetării, la propunerea ARACIP, pe baza constatărilor privind asigurarea standardelor de calitate, în care sunt stabilite, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, cel puțin, următoarele elemente:

a) noua structură a unității de învățământ;

b) drepturile și obligațiile dobândite, după caz, de către unitatea de învățământ absorbantă sau constituită prin operațiunea de fuziune prin contopire;

c) desființarea unității de învățământ absorbite integral sau, după caz, a unităților de învățământ contopite;

d) menținerea acreditării pentru unitatea de învățământ absorbantă, respectiv transferul acreditării la unitatea nou-constituită prin contopire.

(5) Unitatea de învățământ absorbantă, rezultată în urma operațiunii de fuziune prin absorbție, este acreditată și are obligația de a solicita evaluarea periodică, în termen de cel mult un an, de la finalizarea operațiunii de absorbție.

(6) Unitatea de învățământ nou-rezultată, în urma operațiunii de fuziune prin contopire, este acreditată și are obligația de a solicita evaluarea periodică, în termen de cel mult un an, de la finalizarea operațiunii de contopire.

(7) Dacă ARACIP constată, în urma evaluării externe periodice, că nu se poate asigura menținerea standardelor de calitate, în urma procesului de reorganizare, sprijină Ministerul Educației și Cercetării în vederea identificării unei alte soluții, în condițiile legii.

Dispoziții similare sunt cuprinse și în art. 23 din Ordinul nr. 5511/2021 emis de Ministrul Educației pentru aprobarea Metodologiei privind fundamentarea cifrei de școlarizare pentru învățământul preuniversitar de stat, evidența efectivelor de antepreșcolari/preșcolari și elevi școlarizați în unitățile de învățământ particular, precum și emiterea avizului conform în vederea organizării rețelei unităților de învățământ preuniversitar pentru anul școlar 2022 - 2023.

Totodată, se reține că potrivit art. 1 din Ordinul Ministerului Educației Nr. 3505/2022 privind structura anului școlar 2022 - 2023, publicat în M. Of. nr. 326 din 4 aprilie 2022, "(1) Anul școlar 2022 - 2023 începe la data de 1 septembrie 2022, se încheie la data de 31 august 2023 și are o durată de 36 de săptămâni de cursuri. Cursurile anului școlar 2022 - 2023 încep la data de 5 septembrie 2022.".

Față de dispozițiile legale anterior citate, motivele de nelegalitate invocate de intimatul-reclamant față de ordinul ministrului educației, prin care se critică imposibilitatea reorganizării unei unități de învățământ preuniversitar în cursul anului școlar, nu pot fi primite, câtă vreme la emiterea ordinului de reorganizare a unităților reclamante au fost respectate prevederile legislative care reglementează acest proces, Ordinul Ministrului Educației nr. 5249 din 31.08.2022 fiind emis înainte de începerea anului școlar 2022-2023.

Potrivit art. 1 din Ordinul Ministerului Educației Nr. 3505/2022 privind structura anului școlar 2022 - 2023, publicat în M. Of. nr. 326 din 4 aprilie 2022, "(1) Anul școlar 2022 - 2023 începe la data de 1 septembrie 2022, se încheie la data de 31 august 2023 și are o durată de 36 de săptămâni de cursuri. Cursurile anului școlar 2022 - 2023 încep la data de 5 septembrie 2022.".

Or, este clar că demersurile privind reorganizarea unităților de învățământ implicate au fost inițiate cu mult înainte de data emiterii ordinului câtă vreme potrivit dispozițiilor art. 22

2

din Legea 1/2011 - Legea educației naționale, finalizarea operațiunii de fuziune prin absorbție se realizează prin ordin al ministrului educației și cercetării. Așadar, drepturile și obligațiile unităților de învățământ implicate sunt preluate prin efectul legii, aspect menționat și în cuprinsul art. 2 din ordinul contestat.

În ceea ce privește motivele de nelegalitate invocate de intimatul-reclamant față de nepublicarea ordinului contestat în Monitorul Oficial, reține Înalta Curte că, așa cum s-a reținut în doctrină și în jurisprudență, distincția dintre acte administrative normative și cele cu caracter individual se face pe tărâmul întinderii efectelor juridice pe care le produc.

Actele administrative normative conțin reguli de conduită generale, abstracte și impersonale de aplicabilitate repetată. Stabilind reguli de conduită, raporturi juridice de drept abstract, ele se aplică în mod repetat și pentru orice situație particulară care intră sub incidența normei, eficiența acesteia neîncetând printr-unul sau mai multe acte individuale de aplicare. În raport de aceste caracteristici, actul administrativ își păstrează caracterul normativ, chiar dacă la data publicării sale ar fi determinabile subiectele de drept cărora urmează să le fie aplicat, însă rămân nedeterminate toate subiectele de drept care-i vor resimți efectele pe parcursul activității sale.

În contrapondere, actele administrative cu caracter individual se caracterizează prin aceea că produc efecte juridice numai cu privire la subiecte de drept determinate, individualizate ca atare în cuprinsul lor, cărora, în virtutea autorității lor publice, le prescrie o conduită concretă.

În ceea ce privește scopul emiterii lor, așa cum rezultă din economia Legii nr. 554/2004, actele administrative cu caracter normativ sunt adoptate/emise în scopul organizării executării legii/dispozițiilor legale, în timp ce actele administrative cu caracter individual se emit totdeauna exclusiv pentru punerea în aplicare, pentru aplicarea în concret a legii/dispozițiilor legale.

Plecând de la aceste premise teoretice, Înalta Curte constată că prima instanță a făcut o apreciere eronată asupra naturii juridice a Ordinului Ministrului Educației nr. 5249 din 31.08.2022, care are natura unui act administrativ individual.

Ordinului Ministrului Educației nr. 5249 din 31.08.2022 a fost emis în baza Legii nr. 1/2011, se referă la reorganizarea rețelei școlare a Municipiului Arad, privește două unități de învățământ preuniversitar, respectiv Liceul Tehnologic "Francisc Neuman" din Municipiul Arad și Liceul Tehnologic "A." din Municipiul Arad și creează/modifică/stinge drepturi și obligații în sarcina/beneficiul unui număr deteminat/determinabil de persoane, respectiv elevii și cadrele didactice din cele două unități școlare anterior menționate.

Pe cale de consecință, Ordinului Ministrului Educației nr. 5249 din 31.08.2022 este un act administrativ cu caracter individual, astfel cum a menționat în mod corect și recurentul pârât, gradul de întindere a efectelor sale juridice fiind unul limitat.

Concluzionând, actul contestat nu întrunește condițiile detaliate mai sus pentru a fi încadrat în categoria actelor administrative cu caracter normativ, respectiv nu stabilește o regulă de conduită generală și impersonală, din moment ce are aplicabilitate restrânsă, subiectele de drept care intră sub incidența acestei reglementări fiind determinate/determinabile prin raportare la identificarea în mod concret a celor două unități de învățământ preuniversitar.

Nu se poate susține că ar avea aplicabilitate generală, deci erga omnes, atâta vreme cât în afara Liceului Tehnologic "Francisc Neuman" din Municipiul Arad și Liceului Tehnologic "A." din Municipiul Arad, alte instituții nu pot beneficia de prevederile acestui act administrativ.

Având în vedere cele de mai sus, față de conținutul concret și caracterul său specific, nu se poate concluziona altfel decât în sensul că H.G. nr. 2066/2004, este act administrativ cu caracter individual, astfel că motivul pentru care a fost anulat, respectiv nepublicarea în Monitorul Oficial nu subzistă.

În concluzie, constatând incidența cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 20 din Legea nr. 554/2004 și art. 496 C. proc. civ., va admite recursul declarat de pârâtul Ministerul Educației, va casa sentința atacată și va respinge, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată formulată de reclamant.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâta Ministerul Educației împotriva sentinței nr. 219 din 26 aprilie 2023 a Curții de Apel Pitești, secția contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată și, în rejudecare:

Respinge acțiunea formulată de reclamantul Liceul Tehnologic A. Arad, ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 17 septembrie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.