ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3267/2025

Ședința publică din data de 11 iunie 2025

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, la data de 28.08.2023, sub nr. x/2023, reclamanta A. în contradictoriu cu pârâții Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Guvernul României și Ministerul Sănătății, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună:

(i) în principal, obligarea pârâților la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a combinației de medicamente Osimertinib (denumire comercială Tagrisso) și Bevacizumab (denumire comercială Avastin) pentru indicația Glioblastom;

(ii) în subsidiar, obligarea pârâtului Ministerul Sănătății la adoptarea Ordinului privind constituirea Comisiei pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicațiile terapeutice neincluse în rezumatul caracteristicilor produsului, publicat în transparență decizională pe site-ul www.x.ro la data de 04.09.2018.

Prin sentința civilă nr. 1050 din data de 17.06.2024, Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a respins ca neîntemeiate excepțiile invocate de către pârâți prin întâmpinări, a admis în parte cererea de chemare în judecată formulate de către reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Guvernul României, prin Secretariatul General al Guvernului și Ministerul Sănătății și a obligat pârâta Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România să inițieze procedura de evaluare a tehnologiilor medicale în vederea cercetării necesității includerii combinației de medicamente Osimertinib (denumire comercială Tagrisso) și Bevacizumab (denumire comercială Avastin) pentru indicația terapeutică Glioblastom, în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, în regim de compensare 100%.

Împotriva sentinței nr. 1050 din data de 17.06.2024 a Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs pârâta Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (A.N.M.D.M.R.), în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, respectiv casarea sentinței civile nr. 1050/17.06.2024, în ceea ce privește obligarea sa "să inilieze procedura de evaluare a tehnologiilor medicale în vederea cercetării necesitătii includerii combinației de medicamente Osimertinib (denumire comercială Tagrisso) și Bevacizumab (denumire comercială Avastin) pentru indicația terapeutică Glioblastom, în Lista cuprinzând denumirile comune internationale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguratii, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripte medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, în regim de compensare 100%", ca fiind nelegală din prisma aplicării greșite a cadrului legislativ din speța de față, iar în rejudecare să se dispună admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România și pe fond respingerea cererii de ordonanță președințială, ca neîntemeiată.

Intimata-pârâtă C.N.A.S. a formulat întâmpinare prin care a solicitat admiterea recursului formulat de A.N.M.D.M.R., casarea în parte a sentinței recurate și rejudecarea cauzei, cu consecința respingerii, ca neîntemeiat, a capătului de cerere principal al acțiunii introductive.

II. Soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție

Analizând, cu prioritate, îndeplinirea de către recurenta-pârâtă Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România a obligației de achitare a taxei judiciare de timbru, Înalta Curte constată că excepția nulității recursului pentru netimbrare, invocată din oficiu, este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 486 alin. (2) din C. proc. civ., la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, iar alin. (3) al aceluiași articol stabilește că această cerință este prevăzută sub sancțiunea nulității.

În cauză, s-a stabilit în sarcina recurentei obligația de achitare a taxei judiciare de timbru în sumă de 100 RON, potrivit dispozițiilor art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, întrucât criticile formulate în recurs au fost încadrate de aceasta în pct. 8 al art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Prin adresa comunicată la data de 4 octombrie 2024, s-a adus la cunoștința recurentei-pârâte Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România obligația de plată a taxei judiciare de timbru în sumă de 100 de RON, aferentă recursului declarat împotriva sentinței nr. 1050 din data de 17.06.2024 a Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

Cu toate acestea, până la prezentul termen de judecată, recurenta-pârâtă Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantumul stabilit de instanță.

Totodată, din verificările efectuate în sistemul ECRIS, se constată că recurenta-pârâtă Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România nu a formulat cerere de reexaminare a taxei judiciare de timbru și nici nu a solicitat acordarea ajutorului public judiciar pentru plata taxei.

Consecința neachitării taxei judiciare de timbru aferentă căii de atac a recursului este prevăzută de dispozițiile art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., sancțiunea fiind nulitatea recursului.

În acest context și în temeiul dispozițiilor art. 486 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția netimbrării recursului, invocată din oficiu și va anula, ca netimbrat, recursul declarat de recurenta-pârâtă Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România împotriva sentinței nr. 1050 din data de 17.06.2024 a Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția netimbrării recursului, invocată din oficiu.

Anulează recursul declarat de recurenta-pârâtă Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România împotriva sentinței civile nr. 1050 din 17 iunie 2024, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 11 iunie 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.