ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 19.03.2025

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1549/2025

HOTĂRÂRE
19.03.2025
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1549/2025 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)

Ședința publică din data de 19 martie 2025

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 26 aprilie 2024, pe rolul Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Guvernul României și Ministerul Sănătății, a solicitat:

(i) în principal, obligarea pârâților la includerea în lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin H.G. nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a medicamentului Bevacizumab (denumire comercială Avastin) pentru indicația terapeutică glioblastom;

(ii) în subsidiar, obligarea pârâtului Ministerul Sănătății la adoptarea ordinului privind constituirea comisiei pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicațiile terapeutice neincluse în rezumatul caracteristicilor produsului, publicat în transparență decizională pe site-ul www.x.ro. la data de 04.09.2018.

Prin sentința civilă nr. 208 din 28 iunie 2024, Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal a respins excepțiile ca nefondate și a respins acțiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Guvernul României și Ministerul Sănătății, ca nefondată.

Împotriva sentinței civile nr. 208 din 28 iunie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, reclamanta A. a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea sentinței atacate și, în rejudecare, admiterea acțiunii.

Intimații-pârâți Guvernul României, Ministerul Sănătății, Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România au depus întâmpinări prin care au solicitat respingerea recursului, ca nefondat, intimații-pârâți Guvernul României și Ministerul Sănătății invocând și excepția nulității recursului pentru nemotivare. Totodată, intimata-pârâtă Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România a reiterat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, invocată în fața instanței de fond.

Analizând, în raport de dispozițiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepția nulității recursului pentru nemotivare, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) și art. 486 alin. (3) din C. proc. civ. "(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni: ... d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat . . . . . . . . . .(3) Mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c) - e), ..., sunt prevăzute sub sancțiunea nulității".

Articolul 487 alin. (1) din C. proc. civ. prevede că "Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, ...".

Conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ. "Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, ...", iar potrivit art. 489 alin. (2) din același cod "Aceeași sancțiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488".

Examinând recursul declarat în cauză prin raportare la aceste dispoziții legale, Înalta Curte constată că cererea de recurs nu cuprinde critici care să poată fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., în raport cu soluția pronunțată de prima instanță.

În motivarea căii de atac, recurenta-reclamantă se limitează la a relua parte din conținutul cererii de chemare în judecată, fără nicio referire concretă la considerentele sentinței recurate și fără a indica punctual și a motiva cu privire la normele de drept material pretins greșit interpretate și aplicate de prima instanță (raportat la cazul de casare pe care s-a întemeiat recursul).

Înalta Curte reține că legiuitorul a înțeles să încadreze recursul în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres și limitativ de dispozițiile art. 488 din Codul de de procedură civilă.

Recursul nu reprezintă o cale devolutivă de atac, instanța de recurs fiind învestită cu analiza conformității hotărârii recurate în raport de dispozițiile legale incidente, ceea ce presupune obligația titularului căii de atac de a expune motivele de nelegalitate pe care se fundamentează calea de atac, iar aceste motive trebuie să se raporteze efectiv la considerentele și soluția din sentința recurată.

Or, în speță, recurenta-reclamantă a invocat, generic și nemotivat, pretinsa interpretare și/sau aplicare greșită a normelor de drept material incidente cauzei, reluând motivele de fapt și de drept din cererea introductivă, omițând în totalitate considerentele pe care instanța de fond și-a întemeiat soluția de respingere a acțiunii, împrejurare care nu este suficientă pentru a se considera îndeplinită cerința motivării recursului.

Deoarece recurenta-reclamantă nu s-a conformat exigențelor cerute de lege și nu a formulat critici efective cu privire la sentința recurată, Înalta Curte va aplica sancțiunea nulității recursului în conformitate cu dispozițiile art. 489 alin. (2) din C. proc. civ.

În consecință, în temeiul dispozițiilor art. 486 alin. (1) lit. d) și art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția nulității recursului pentru nemotivare, invocată de intimații-pârâți Guvernul României și Ministerul Sănătății, și va constata nul recursul declarat de recurenta-reclamantă A..

Admite excepția nulității recursului pentru nemotivare.

Constată nul recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva sentinței civile nr. 208 din 28 iunie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 19 martie 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2025-03-25
0,98
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1671/2025
Ședința publică din data de 25 martie 2025 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de A
ÎCCJ 2021-12-08
0,98
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6193/2021
Ședința publică din data de 8 decembrie 2021 Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curț
ÎCCJ 2024-02-23
0,98
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1053/2024
Ședința publică din data de 23 februarie 2024 Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Cererea de chemare în judecată Prin acțiunea formulată reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu
ÎCCJ 2025-09-25
0,98
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4319/2025
Ședința publică din data de 25 septembrie 2025 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înr
ÎCCJ 2025-04-01
0,98
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1831/2025
Ședința publică din data de 1 aprilie 2025 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a IX-a co
Sursă