ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3257/2025
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3257/2025 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)
Ședința publică din data de 11 iunie 2025
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București la data de 05.02.2024 cu numărul x/2024, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Inspecția Judiciară, a solicitat instanței desființarea Rezoluției de clasare nr. 23-2080/27.12.2023 și a Rezoluției Inspectorului Șef nr. C24-37/17.01.2024 și trimiterea dosarului în vederea completării verificărilor.
Hotărârea instanței de fond
Prin sentința civilă nr. 1548 din data de 1 octombrie 2024, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins cererea formulată de către reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Inspecția Judiciară, ca neîntemeiată.
Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinței civile menționate anterior a declarat recurs reclamantul A., întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., prin care a solicitat casarea sentinței recurate, cu consecința obligării intimatei Inspecția Judiciară să continue verificările cu privire la aspectele sesizate de către reclamant.
Apărările formulate în cauză
Intimata-pârâtă Inspecția Judiciară a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
II. Considerentele și soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție
Analizând cu prioritate, în condițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția inadmisibilității recursului, Înalta Curte reține următoarele:
Potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ.:
"Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei.", iar potrivit art. 129 din Constituția României:
"Împotriva hotărârilor judecătorești părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii."
Din cuprinsul textelor de lege menționate anterior rezultă că părțile pot uza doar de căile de atac prevăzute de lege, iar exercitarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătorești pentru care C. proc. civ. sau legea specială nu prevede o astfel de posibilitate, reprezintă un demers inadmisibil, indiferent de criticile învederate de partea care a formulat calea de atac.
Totodată, principiul legalității căilor de atac exclude examinarea în fond a unei cereri sau căi de atac exercitate în alte situații și în alte condiții decât cele determinate de dreptul intern prin legea procesuală.
În cauză, reclamantul A. a solicitat desființarea Rezoluției de clasare nr. 23-2080/27.12.2023 și a Rezoluției Inspectorului Șef nr. C24-37/17.01.2024 și trimiterea dosarului în vederea completării verificărilor.
Prin sentința civilă nr. 1548 din data de 1 octombrie 2024, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins cererea reclamantului ca neîntemeiată, constatând că rezoluțiile contestate sunt legale și temeinice.
Potrivit dispozițiilor art. 46 alin. (6) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, în vigoare începând cu data de 16 decembrie 2022, așadar anterior momentului introducerii cererii de chemare în judecată, respectiv 05.02.2024, hotărârile secției de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București prin care se soluționează contestațiile împotriva rezoluțiilor de clasare emise de Inspecția Judiciară și împotriva rezoluțiilor inspectorului-șef sunt definitive.
Se impune a fi subliniat că menționarea eronată de către curtea de apel, în dispozitivul hotărârii pronunțate, a căii de atac, ca fiind recurs, nu deschide părții formulării unei căi de atac neprevăzute de lege. Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalității acestora, precum și a principiului constituțional al egalității cetățenilor în fața legii.
Prin urmare, Înalta Curte constată că recursul promovat de reclamantul A. este inadmisibil, fiind promovat împotriva unei hotărâri definitive, nesusceptibilă de a fi atacată cu recurs.
Pentru considerentele arătate, în vederea respectării principiului legalității căii de atac înscris în art. 7 alin. (1) și art. 457 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția inadmisibilității, invocată de intimata-pârâtă Inspecția Judiciară și va respinge recursul declarat de reclamantul A., ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepția inadmisibilității recursului, invocată din oficiu.
Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinței civile nr. 1548 din 1 octombrie 2024, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibil.
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 11 iunie 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.