ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4100/2025

Ședința publică din data de 23 septembrie 2025

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București la data de 06.03.2024, sub nr. x/2024, reclamantul A. a formulat în contradictoriu cu pârâta Inspecția Judiciară, contestație împotriva rezoluției Inspectorului-șef al Inspecției Judiciare nr. C24-174 din data de 15.02.2024 și împotriva Rezoluției de clasare emise de inspectorul judiciar de caz în dosarul nr. x din 15.01.2024, pe care le consideră netemeinice și nelegale.

Prin sentința civilă nr. 1695 din data de 24 octombrie 2024, Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Inspecția Judiciară, ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței civile nr. 1695 din data de 24 octombrie 2024 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2024, a declarat recurs reclamantul A., solicitând admiterea recursului casarea sentinței recurate și, în rejudecare, admiterea acțiunii.

Prin întâmpinarea depusă în dosarul instanței de recurs, intimata-pârâtă Inspecția Judiciară a invocat excepția inadmisibilității recursului declarat în cauză, solicitând admiterea acesteia, cu consecința respingerii căii de atac.

Analizând, cu prioritate, excepția inadmisibilității recursului, invocată prin întâmpinare, a cărei analiză este prioritară în conformitate cu dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este inadmisibil, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 457 alin. (1) C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei.

Regula are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituția României stipulând că mijloacele procesuale de atac ale hotărârii judecătorești sunt cele prevăzute de normele legale, iar exercitarea acestora se realizează în condițiile legii.

Astfel, căile de atac, termenele și condițiile în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică, nici părțile și nici instanța de judecată neputând deroga de la textele de lege pentru exercițiul unei căi de atac.

Prin urmare, persoana interesată poate formula căile de atac pe care le consideră necesare în apărarea drepturilor sale, însă în condițiile legii, cu respectarea normelor procesuale civile de ordine publică care reglementează regulile de sesizare a instanțelor judecătorești și de soluționare a cererilor deduse judecății, implicit a căilor de atac.

În speță, reclamantul A. a solicitat desființarea rezoluției de clasare desființarea rezoluției de clasare nr. C24-174 din data de 15.02.2024 emisă de Inspectorului Sef al Inspecției Judiciare, precum și a rezoluției de clasare din data de x/15.01.2024 emisă de inspectorul judiciar de caz, prin care a fost respinsă plângerea prealabilă.

Prin hotărârea nr. 1695 din data de 24 octombrie 2024, Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea reclamantului ca neîntemeiată, constatând că rezoluția contestată este temeinică și legală.

Prevederile art. 46 alin. (6) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, în vigoare începând cu data de 16 decembrie 2022, așadar anterior momentului introducerii cererii de chemare în judecată, respectiv la 07.11.2023, stabilesc că hotărârile pronunțate de secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București prin care se soluționează contestațiile împotriva rezoluțiilor de clasare emise de Inspecția Judiciară.

Totodată, potrivit dispozițiilor art. 27 C. proc. civ., hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor și termenelor prevăzute de legea sub care a început.

Din interpretarea sistematică a acestor dispoziții legale reiese, fără dubiu, faptul că, de la data intrării în vigoare a Legii nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, recursul declarat împotriva hotărârilor pronunțate de secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București în această materie este inadmisibil, hotărârile pronunțate fiind definitive, prin raportare la prevederile art. 46 alin. (6) din actul normativ antereferit.

Înalta Curte reține că exercitarea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie atât o încălcare a principiului legalității, cât și a principiului constituțional al egalității în fața legii, motiv pentru care apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

O atare concluzie nu prejudiciază drepturile părților, ci dimpotrivă, acestea au posibilitatea de a-și adapta conduita procesuală la dispozițiile legii, ceea ce răspunde rigorilor unei proceduri echitabile.

Pentru considerentele expuse, având în vedere cele anterior reținute, fiind învestită cu judecata unei căii de atac neprevăzute de lege, în temeiul dispozițiilor art. 457 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A., ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 1695 din data de 24 octombrie 2024 a Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibil.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 23 septembrie 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.