ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2480/2025

Ședința publică din data de 9 mai 2025

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

I.1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal la data de 19.07.2024, sub nr. x/2024, A. - FILIALA BISTRIȚA NĂSĂUD a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul BIROUL ELECTORAL CENTRAL, anularea în totalitate a actului administrativ emis de pârât la data de 18.06.2024 nr. 361H privind respingerea contestației formulate de A. - Filiala Bistrița-Năsăud, împotriva Hotărârii nr. 199/14.06.2024 a Biroului de Circumscripție Județeană nr. 6 Bistrița-Năsăud.

I.2. Soluția primei instanțe

Prin sentința civilă nr. 1377 din 23 august 2024, Curtea de Apel București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal a admis excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtei și a respins cererea formulată de reclamantul A. - FILIALA BISTRIȚA NĂSĂUD, având sediul în Bistrița, Județ Bistrița Năsăud, în contradictoriu cu pârâtul BIROUL ELECTORAL CENTRAL, având sediul în București, Bd. x, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosință.

I.3. Calea de atac declarată în cauză

Împotriva sentinței civile amintite la punctul anterior a formulat recurs A. - FILIALA BISTRIȚA NĂSĂUD, solicitând admiterea căii de atac, casarea hotărârii primei instanțe, iar pe fondul cauzei admiterea contestației formulate.

În esență, în motivare, a arătat că Biroul Electoral Central și-a încetat activitatea în urma finalizării ciclului electoral vizând alegerile din 9 iunie 2024, iar Legea nr. 115/2015 nu instituie reguli privind contestarea în justiție a hotărârilor Biroul Electoral Central.

Acțiunea în contencios administrativ inițiată de reclamant s-a prevalat însă pe preceptele instituite de instanța de contencios constituțional, care a statuat că actele emise de Biroul Electoral Central sunt supuse controlului judecătoresc (a se vedea Decizia nr. 103 din 28 februarie 2013).

Natura juridică a acțiunii formulate permite solicitarea adresată instanței de a anula actul administrativ, emis de autoritatea publică pârâtă, prin care i-a fost încălcat reclamantului un drept sau un interes legitim.

Subterfugiul juridic promovat de instanța de fond, vizând sancționarea reclamantului pentru introducerea acțiunii împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosință, exclude aceste acte de la controlul judecătoresc, ceea ce echivalează cu o denegare de dreptate, cu o încălcare a prevederilor constituționale ale art. 21 alin. (2), care dispun că nicio lege nu poate îngrădi dreptul persoanelor fizice sau juridice de a se adresa justiției.

Este atributul exclusiv al instanței de judecată în a stabili un cadru procesual adecvat, fie el și neprevăzut expres de un act normativ anume, în mod formal, de a desemna curatori, reprezentați speciali, chiar și din oficiu, dacă se dorește, în așa fel încât să se respecte regulile contradictorialității și opozabilității, fără însă ca lipsa unor astfel de demersuri să conducă la însăși paralizarea demersului judiciar inițiat.

De asemenea, tot Curtea Constituțională a precizat că hotărârile birourilor electorale sunt pronunțate în cadrul jurisdicțiilor specifice activității electorale și ele nu exclud accesul liber la justiție. Aceste hotărâri, fiind acte cu caracter jurisdicțional ale organelor administrative, pot fi atacate în justiție de către cei interesați, în condițiile legii contenciosului administrativ (a se vedea Decizia nr. 325 din 14 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 21 octombrie 2004).

Prima instanță nu a luat în considerare obiectul acțiunii, respectiv anularea actului administrativ emis de autoritatea publică, prin care i s-a încălcat reclamantului un drept sau un interes legitim, iar nu o cerere de renumărare a voturilor, solicitare specifică materiei electorale.

Așadar, problematica specifică materiei electorale vizând renumărarea voturilor a fost plasată într-un simplu context probator și nicidecum un aspect final, suprapus însăși obiectului acțiunii de contencios administrativ.

În concluzie, a solicitat admiterea căii de atac, casarea hotărârii pronunțate în primă instanță și dispunerea rejudecării pricinii la nivelul Curții de Apel București, în caz contrar violându-se dreptul de acces la justiție prevăzut de art. 6 CEDO.

I.4. Apărările formulate în cauză

În cauză nu a fost formulată întâmpinare de către intimatul-pârât Biroul Electoral Central.

II. Soluția și considerentele instanței de recurs

Examinând sentința recurată prin prisma criticilor invocate prin cererea de recurs, a apărărilor expuse prin întâmpinare și a dispozițiilor legale incidente în materia supusă verificării, Înalta Curte constată că recursul formulat de reclamantul A. - FILIALA BISTRIȚA NĂSĂUD este nefondat, pentru considerentele expuse în continuare.

Instanța de contencios administrativ și fiscal a fost învestită cu o cerere, prin care reclamantul A. - FILIALA BISTRIȚA NĂSĂUD a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central, anularea în totalitate a actului administrativ emis de pârât la data de 18.06.2024 nr. 361H privind respingerea contestației formulate de A. - Filiala Bistrița-Năsăud, împotriva Hotărârii nr. 199/14.06.2024 a Biroului de Circumscripție Județeană nr. 6 Bistrița-Năsăud.

Prin sentința recurată, s-a admis excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtului Biroul Electoral Central pentru alegerea Președintelui României din anul 2024, invocată de reprezentantul Ministerului Public, și a fost respinsă acțiunea ca fiind promovată împotriva unei persoane lipsite de capacitate procesuală de folosință.

Împotriva soluției primei instanțe, a formulat recurs reclamantul, în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a căror incidență nu poate fi reținută în cauză.

Instanța de control judiciar amintește că motivul de recurs prevăzut de acest text de lege vizează aplicarea sau interpretarea greșită a normelor de drept material. Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii atunci când instanța a recurs la textele de lege aplicabile speței dar, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omițând unele condiții pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greșit.

În cauza de față acest motiv de nelegalitate nu este incident, soluția primei instanțe fiind expresia interpretării și aplicării corecte a prevederilor legale în raport cu starea de fapt rezultată din probele administrate în procedura judiciară.

Înalta Curte constată că, prin Decizia nr. 117D din 10.07.20224, Biroul Electoral Central pentru Alegerile Locale și Europarlamentare din anul 2024 și-a încetat activitatea în termen de 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al rezultatului final al alegerilor, adică la data de 13.07.2024, având în vedere și dispozițiile art. 40 din Legea nr. 115/2015.

Această dată marchează din punct de vedere civil sfârșitul capacității civile de folosință, iar în plan procesual lipsa capacității procesuale de folosință.

Înalta Curte constată că sunt nefondate susținerile recurentului cu privire la soluția instanței asupra excepției lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtului Biroul Electoral Central pentru Alegerile Locale și Europarlamentare din anul 2024, invocată de reprezentantul Ministerului Public în ceea ce privește cererea introductivă de instanță.

Se reține că, în temeiul art. 32 din C. proc. civ., o cerere în justiție poate fi formulată și susținută numai dacă autorul acesteia: are capacitate procesuală, în condițiile legii; are calitate procesuală; formulează o pretenție (obiectul cererii); justifică un interes.

Potrivit dispozițiilor art. 56 alin. (1) și (2) C. proc. civ.:

"(1) Poate fi parte în judecată orice persoană care are folosința drepturilor civile. (2) Cu toate acestea, pot sta în judecată asociațiile, societățile sau alte entități fără personalitate juridică, dacă sunt constituite potrivit legii."

Din interpretarea textelor legale anterior citate, rezultă că aceste condiții generale, ce vizează orice cerere în justiție, se impune a fi îndeplinite în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluționării cauzei, atât la momentul introducerii cererii de chemare în judecată, cât și la momentul exercitării și soluționării căilor de atac.

Totodată, pentru a deține capacitate procesuală de folosință, pârâtul, independent de deținerea personalității juridice, trebuie să fie constituit potrivit legii.

Birourile electorale, inclusiv Biroul Electoral Central, sunt autorități publice ce se înființează potrivit legii, în vederea organizării alegerilor (în cauză alegerile locale și europarlamentare din anul 2024), cu activitate și competențe esențialmente temporare.

Totodată, se constată că cererea de chemare în judecată a fost introdusă pe rolul instanței la data de 19.07.2024, iar în aceste condiții, se constată că în mod corect prima instanță a avut în vedere că activitatea Biroului Electoral Central pentru Alegerile Locale și Europarlamentare din anul 2024 încetase anterior inițierii prezentului demers judiciar și, ca atare, a constatat lipsa capacității procesuale de folosință a pârâtului BEC în ceea ce privește cererea introductivă de instanță, prin raportare la prevederile art. 56 alin. (1) și (2) C. proc. civ. și art. 32 din același cod.

Prin urmare, Înalta Curte constată că sentința recurată este legală, fiind dată cu corecta interpretare și aplicare a normelor de drept incidente circumstanțelor de fapt reținute în cauză, motivele invocate prin cererea de recurs nefiind în măsură să conducă la reformarea acesteia.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A.-Filiala Bistrița Năsăud împotriva sentinței civile nr. 1377/2024 din 23 august 2024 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 9 mai 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței.