ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 415/2025

Ședința publică din data de 10 iunie 2025

Deliberând asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 40/PI din data de 04 martie 2025 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția penală în dosarul nr. x/2024, în temeiul art. 597 din C. proc. pen. raportat la art. 585 din C. proc. pen., s-a respins, ca nefondată, cererea de contopire a pedepselor aplicate prin sentința penală nr. 61/16.03.2021 a Curții de Apel Timișoara, modificată prin decizia penală nr. 106/A/13.03.2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în dosarul nr. x/2021 și prin sentința penală nr. 61/16.03.2021 a Curții de Apel Timișoara, modificată prin decizia penală nr. 195/A/10.07.2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în dosarul nr. x/2021, formulată de petentul condamnat A..

Pentru a se pronunța în acest sens, Curtea de Apel Timișoara a reținut că, în temeiul sentinței penale nr. 61/PI/16.03.2021 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr. x/2018, astfel cum a fost modificată prin decizia penală nr. 195/A/10.07.2024 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. x/2021, Curtea de Apel Timișoara, a emis mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 64 BIS/PI/2021 din data de 24.07.2024.

Curtea a reținut, de asemenea, că în baza mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 64/PI/2021 din data de 13.03.2023 a fost emis mandatul european de arestare nr. 2/2023, inculpatul A. fiind localizat pe teritoriul Italiei și reținut la data de 20.03.2023.

S-a constatat că prin sentința penală nr. 17/09.05.2023, definitivă la data de 16.05.2023, Curtea de Apel din Veneția a refuzat executarea mandatului european de arestare emis de Curtea de Apel Timișoara pe numele petentului condamnat A. și a dispus recunoașterea sentinței penale nr. 61/PI/16.03.2021 pronunțate de Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr. x/2018, definitivă cu modificări prin decizia penală nr. 106/A/13.03.2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. x/2021.

Curtea a constatat și că în baza hotărârii pronunțate de Curtea de Apel din Veneția, Procuratura Generală a Republicii de pe lângă Curtea de Apel din Veneția a emis, la data de 28.06.2023, ordinul executoriu de încarcerare pentru pedeapsa de 4 ani 6 luni și 8 zile închisoare, persoana condamnată A. fiind arestată în baza acestui ordin în data de 28.06.2023 și, ulterior, în data de 29.06.2023, aceeași autoritate judiciară a emis dispoziția de revocare a ordinului de reținere și ordinul de eliberare, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel din Veneția dispunând eliberarea persoanei condamnate A. întrucât pedeapsa ce urmează a fi executată, după deducerea duratei măsurilor preventive (arest preventiv și arest la domiciliu, executate în România și în Italia) nu depășește limitele prevăzute de dispozițiile legale italiene care permit executarea pedepsei prin una din măsurile alternative la detenție.

Prima instanță a constatat din actele dosarului că petentul condamnat a formulat cerere de acordare a unei măsuri alternative la detenție, înaintată instanței de supraveghere competente (Tribunalul de Supraveghere din Veneția) care, până la acest moment, nu a pronunțat o hotărâre în acest sens, fiind stabilit termen pentru audiere la data de 29.04.2025.

Având în vedere aceste aspecte, Curtea a constatat că persoana condamnată A. a început executarea pedepsei aplicate de Curtea de Apel Timișoara prin sentința penală nr. 61/PI/16.03.2021 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, modificată prin decizia penală nr. 106/A/13.03.2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. x/2021, astfel cum a fost recunoscută de Curtea de Apel din Veneția prin sentința penală nr. 17/09.05.2023, definitivă la data de 16.05.2023, iar faptul că instanța de supraveghere din Italia nu s-a pronunțat până în acest moment asupra cererii de stabilire a executării pedepsei închisorii într-una din modalitățile alternative la detenție nu echivalează cu neînceperea executării hotărârii de condamnare recunoscute de autoritățile judiciare din Italia, în condițiile în care ordinul de executare a pedepsei închisorii a fost pus în executare la data de 28.06.2023, prin arestarea și încarcerarea petentului condamnat.

S-a reținut de prima instanță că ulterior încarcerării în baza ordinului executoriu de încarcerare, petentul a fost pus în libertate, întrucât legislația italiană permite executarea unei pedepsei într-un cuantum mai mic de 4 ani închisoare și într-o modalitate neprivativă de libertate, însă acest aspect a condus la suspendarea ordinului executoriu de încarcerare până la soluționarea cererii de către instanța de supraveghere, suspendarea fiind dispusă în timpul executării pedepsei, așa cum rezultă chiar din cuprinsul înscrisurilor emise de autoritățile judiciare din Italia.

Făcând trimitere la prevederile art. 17 alin. (2), art. 22 alin. (1), art. 25 din Decizia cadru nr. 2008/909/JAI, preluate în art. 156 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 republicată, Curtea a apreciat că, în prezenta cauză, executarea hotărârii penale de condamnare a petentului A. la pedeapsa închisorii, astfel cum a fost recunoscută de autoritățile judiciare din Italia, este guvernată de legea italiană, astfel încât orice modificare cu privire la pedeapsa recunoscută, inclusiv sub aspectul unei eventuale contopiri cu pedepse pentru fapte concurente este de competența statului de executare.

Împotriva sentinței penale nr. 40/PI din data de 04 martie 2025, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția penală în dosarul nr. x/2024, persoana condamnată A. a formulat contestație.

În esență, a solicitat admiterea contestației formulate împotriva sentinței penale nr. 40/PI din data de 04.03.2025 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, apreciind că sunt îndeplinite condițiile pentru a se dispune contopirea pedepselor aplicate prin deciziile pronunțate de instanța supremă, cu consecința emiterii unui singur mandat de executare a pedepsei.

Examinând contestația formulată de contestatorul A., în temeiul art. 597 raportat la art. 585 din C. proc. pen. Înalta Curte constată că este nefondată, pentru următoarele considerente:

Prin sentința penală nr. 61/PI din data de 16 martie 2021 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția penală, în dosarul nr. x/2018, cu privire la contestatorul A., s-au dispus următoarele:

În baza art. 367 alin. (1), (2) din C. pen. cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. și art. 19 din Legea nr. 682/2002, a fost condamnat la 1 (un) an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat.

În baza art. 65 din C. pen. inculpatului i-a fost interzisă exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) și k) din C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; dreptul de a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii, respectiv administrator la o societate comercială, și dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public), ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 66 din C. pen. inculpatului i-a fost interzisă exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) și k) din C. pen., pe o perioadă de 3 (trei) ani după executarea pedepsei, ca pedeapsă complementară.

În baza art. 9 alin. (1) lit. b) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005 din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. și art. 19 din Legea nr. 682/2002, a fost condamnat la 4 (patru) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală.

În baza art. 65 din C. pen. inculpatului i-a fost interzisă exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) și k) din C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; dreptul de a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii, respectiv administrator la o societate comercială, și dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public), ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 66 din C. pen. inculpatului i-a fost interzisă exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) și k) din C. pen., pe o perioadă de 3 (trei) ani după executarea pedepsei, ca pedeapsă complementară.

În baza art. 290 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. și art. 19 din Legea nr. 682/2002, a fost condamnat la pedeapsa de la 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită (privind pe inculpatul B.).

În baza art. 65 din C. pen. inculpatului i-a fost interzisă exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) și k) din C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; dreptul de a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii, respectiv administrator la o societate comercială, și dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public), ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 66 din C. pen. inculpatului i-a fost interzisă exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) și k) din C. pen., pe o perioadă de 3 (trei) ani după executarea pedepsei, ca pedeapsă complementară.

În baza art. 290 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. și art. 19 din Legea nr. 682/2002, a fost condamnat la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită (privind pe inculpatul C.).

În baza art. 65 din C. pen. inculpatului i-a fost interzisă exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) și k) din C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; dreptul de a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii, respectiv administrator la o societate comercială, și dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public), ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 66 din C. pen. inculpatului i-a fost interzisă exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) și k) din C. pen., pe o perioadă de 3 (trei) ani după executarea pedepsei, ca pedeapsă complementară.

În baza art. 290 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. și art. 19 din Legea nr. 682/2002, a fost condamnat la pedeapsa de 1 (un) an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită (privind pe expertul contabil).

În baza art. 65 din C. pen. inculpatului i-a fost interzisă exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) și k) din C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; dreptul de a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii, respectiv administrator la o societate comercială, și dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public), ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 66 din C. pen. inculpatului i-a fost interzisă exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) și k) din C. pen., pe o perioadă de 3 (trei) ani după executarea pedepsei, ca pedeapsă complementară.

În baza art. 290 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. și art. 19 din Legea nr. 682/2002, a fost condamnat la pedeapsa de 1 (un) an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită (privind pe colaboratorul sub identitate reală).

În baza art. 65 din C. pen. inculpatului i-a fost interzisă exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) și k) din C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; dreptul de a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii, respectiv administrator la o societate comercială, și dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public), ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 66 din C. pen. inculpatului i-a fost interzisă exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) și k) din C. pen., pe o perioadă de 3 (trei) ani după executarea pedepsei, ca pedeapsă complementară.

În baza art. 292 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. și art. 19 din Legea nr. 682/2002, a fost condamnat la pedeapsa de 1 (un) an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență (privind pe inculpatul D.).

În baza art. 65 din C. pen. inculpatului i-a fost interzisă exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) și k) din C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; dreptul de a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii, respectiv administrator la o societate comercială, și dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public), ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 66 din C. pen. inculpatului i-a fost interzisă exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) și k) din C. pen., pe o perioadă de 3 (trei) ani după executarea pedepsei, ca pedeapsă complementară.

În baza art. 292 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. și art. 19 din Legea nr. 682/2002, a fost condamnat la pedeapsa de 1 (un) an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență (privind pe inculpatul C.).

În baza art. 65 din C. pen. inculpatului i-a fost interzisă exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) și k) din C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; dreptul de a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii, respectiv administrator la o societate comercială, și dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public), ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 66 din C. pen. inculpatului i-a fost interzisă exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) și k) din C. pen., pe o perioadă de 3 (trei) ani după executarea pedepsei, ca pedeapsă complementară.

În baza art. 38 alin. (1), art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului, în cea mai grea, de 4 (patru) ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, de 3 (trei) ani închisoare, inculpatul A. urmând să execute pedeapsa rezultantă de 7 (șapte) ani închisoare în regim de deținere.

În baza art. 45 alin. (5) din C. pen. raportat la art. 65 din C. pen. inculpatului i-a fost interzisă exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) și k) din C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; dreptul de a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii, respectiv administrator la o societate comercială, și dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public), ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) din C. pen. raportat la art. 66 din C. pen. inculpatului i-a fost interzisă exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) și k) din C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; dreptul de a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii, respectiv administrator la o societate comercială, și dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public), pe o perioadă de 3 (trei) ani după executarea pedepsei, ca pedeapsă complementară.

În baza art. 404 alin. (4) din C. proc. pen. raportat la art. 72 din C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului A. perioada reținerii și arestului la domiciliu din data de 01.02.2016 până la data de 27.07.2016, inclusiv.

Prin decizia penală nr. 106/A din data de 13 martie 2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2021, printre altele, a fost admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Timișoara și de inculpatul A. împotriva sentinței penale nr. 61/PI din data de 16 martie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția penală.

S-a desființat în parte sentința penală apelată, iar în rejudecare s-au dispus următoarele:

S-a descontopit pedeapsa principală rezultantă de 7 (șapte) ani închisoare, în regim de detenție aplicată inculpatului A. și pedeapsa complementară de 3 ani a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) și k) din C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; dreptul de a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii, respectiv profesia de administrator al unei societăți comerciale, și dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public), în pedepsele componente, ce au fost repuse în individualitatea lor și a fost înlăturat sporul de 3 ani închisoare.

În baza art. 396 alin. (6) raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., s-a dispus încetarea procesul penal pornit împotriva inculpatului A. pentru comiterea infracțiunii de dare de mită (privind pe inculpatul B.), prevăzută de art. 290 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000, ca efect al intervenirii prescripției răspunderii penale (faptă săvârșită în perioada 2013-2016).

În baza art. 396 alin. (6) raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului A. pentru comiterea infracțiunii de dare de mită (privind pe inculpatul C.), prevăzută de art. 290 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000, ca efect al intervenirii prescripției răspunderii penale (faptă săvârșită în perioada 2013-2016).

În baza art. 396 alin. (6) raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului A. pentru comiterea infracțiunii de dare de mită (privind pe expertul contabil), prevăzută de art. 290 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 308 din C. pen. cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000 (astfel cum a fost schimbată încadrarea juridică prin încheierea din 01 martie 2022 a Înaltei Curți), ca efect al intervenirii prescripției răspunderii penale (faptă săvârșită în perioada 2013-2016).

În baza art. 396 alin. (6) raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului A. pentru comiterea infracțiunii de dare de mită (privind pe colaboratorul sub identitate reală), prevăzută de art. 290 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000, ca efect al intervenirii prescripției răspunderii penale (faptă săvârșită în perioada 2013-2016).

În baza art. 396 alin. (6) raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului A. pentru comiterea infracțiunii de cumpărare de influență (privind pe inculpatul D.), prevăzută de art. 292 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000 (fapta din cursul anilor 2013-2016).

În baza art. 38 alin. (1), art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului, ca efect al admiterii apelului, respectiv:

- 1 (un) an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1), (2) din C. pen. cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. și art. 19 din Legea nr. 682/2002;

- 4 (patru) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. b) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. și art. 19 din Legea nr. 682/2002 și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) și k) din C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; dreptul de a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii, respectiv administrator al unei societăți comerciale, și dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public), pe o perioadă de 3 (trei) ani după executarea pedepsei și pedeapsa accesorie prevăzută de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) și k) din C. pen., pe durata executării pedepsei principale rezultante;

- 1 (un) an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență (privind pe inculpatul C.), prevăzută de art. 292 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. și art. 19 din Legea nr. 682/2002 și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) și k) din C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; dreptul de a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii, respectiv administrator al unei societăți comerciale, și dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public), pe o perioadă de 3 (trei) ani după executarea pedepsei și pedeapsa accesorie prevăzută de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) și k) din C. pen., pe durata executării pedepsei principale rezultante, în pedeapsa cea mai grea, de 4 (patru) ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, de 8 (opt) luni închisoare, inculpatul A. urmând să execute pedeapsa rezultantă de 4 (patru) ani și 8 (opt) luni închisoare în regim de deținere.

În baza art. 45 alin. (5) din C. pen. raportat la art. 65 din C. pen. inculpatului i-a fost interzisă exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) și k) din C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; dreptul de a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii, respectiv administrator la o societate comercială, și dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public), ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) din C. pen. raportat la art. 66 din C. pen. inculpatului i-a fost interzisă exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) și k) din C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; dreptul de a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii, respectiv administrator la o societate comercială, și dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public), pe o perioadă de 3 (trei) ani după executarea pedepsei, ca pedeapsă complementară.

S-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului A. perioada reținerii și arestului la domiciliu din data de 01.02.2016 până la data de 27.07.2016, inclusiv.

Înalta Curte constată că în baza sentinței penale nr. 61/PI/16.03.2021, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr. x/2018, definitivă prin decizia penală nr. 106/A/13.03.2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. x/2021, Curtea de Apel Timișoara a emis mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 64/PI/2021 din data de 13.03.2023.

Prin decizia penală nr. 836/RC din data de 12.12.2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. x/2023, a fost admis recursul în casație formulat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție împotriva deciziei penale nr. 106/A din data de 13.03.2023 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2021.

A fost casată în parte decizia recurată în privința inculpatului A., numai în ceea ce privește încetarea procesului penal pentru infracțiunea de dare de mită (cu referire la colaboratorul cu identitate reală E.) prevăzută de art. 290 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000 și încetarea procesului penal pentru infracțiunea de cumpărare de influență (cu referire la inculpatul D.) prevăzută de art. 292 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000, și s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală în aceste limite.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale deciziei recurate.

Urmare a rejudecării apelurilor, prin decizia penală nr. 195/A din data de 10.07.2024 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. x/2021, printre altele, au fost admise apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Timișoara și inculpatul A. împotriva sentinței penale nr. 61/PI din data de 16 martie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția penală.

S-a dispus desființarea în parte a sentinței penale apelate sub următoarele aspecte: nereținerea circumstanței atenuante judiciare referitoare la împrejurările legate de fapta comisă, care diminuează gravitatea infracțiunii sau periculozitatea infractorului prevăzută de art. 75 alin. (2) lit. b) din C. pen. cu privire la inculpatul A.; greșita individualizare a pedepselor stabilite inculpatului A..

S-a redus cuantumul pedepsei principale a închisorii stabilite sub aspectul săvârșirii infracțiunii de dare de mită, prevăzută de art. 290 alin. (1) din C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 19 din Legea nr. 682/2002 și art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., ca urmare a reținerii circumstanței atenuante judiciare prevăzute de art. 75 alin. (2) lit. b) din C. pen., de la 1 an închisoare la 9 luni închisoare, cu menținerea pedepselor accesorii și complementare, astfel cum au fost stabilite de Curtea de Apel Timișoara.

S-a redus cuantumul pedepsei principale a închisorii stabilite inculpatului A. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de cumpărare de influență, prevăzută de art. 292 alin. (1) din C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 19 din Legea nr. 682/2002 și art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., ca urmare a reținerii circumstanței atenuante judiciare prevăzute de art. 75 alin. (2) lit. b) din C. pen., de la 1 an închisoare la 9 luni închisoare, cu menținerea pedepselor accesorii și complementare, astfel cum au fost stabilite de Curtea de Apel Timișoara.

În baza art. 38 alin. (1), art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen., au fost contopite pedepsele principale stabilite în pedeapsa cea mai grea de 9 luni închisoare, la care a fost adăugat un spor de 3 luni închisoare (o treime din cealaltă pedeapsă de 9 luni închisoare), inculpatului A. aplicându-i-se pedeapsa principală rezultantă de 1 an închisoare, în regim de detenție.

Se constată că, în baza sentinței penale nr. 61/PI din data de 16.03.2021 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr. x/2018, astfel cum a fost modificată prin decizia penală nr. 195/A/10.07.2024 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. x/2021, Curtea de Apel Timișoara, a emis mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 64 BIS/PI/2021 din data de 24.07.2024.

Înalta Curte constată că în baza mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 64/PI/2021 din data de 13.03.2023 a fost emis mandatul european de arestare nr. 2/2023, inculpatul A. fiind localizat pe teritoriul Italiei și reținut la data de 20.03.2023.

În continuare, din înscrisurile de la dosar, rezultă că prin sentința penală nr. 17 din data de 09.05.2023, definitivă la data de 16.05.2023, Curtea de Apel din Veneția a refuzat executarea mandatului european de arestare emis de Curtea de Apel Timișoara pe numele contestatorului A. și a dispus recunoașterea sentinței penale nr. 61/PI din data de 16.03.2021, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr. x/2018, definitivă cu modificări prin decizia penală nr. 106/A din data de 13.03.2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. x/2021.

De asemenea, rezultă că, în baza acestei hotărâri a Curții de Apel din Veneția, Procuratura Generală a Republicii de pe lângă Curtea de Apel din Veneția a emis, la data de 28.06.2023, ordinul executoriu de încarcerare pentru pedeapsa de 4 ani, 6 luni și 8 zile închisoare, contestatorul A. fiind arestată în baza acestui ordin la data de 28.06.2023, pentru ca, la data de 29.06.2023, aceeași autoritate judiciară să revoce ordinul de reținere și ordinul de eliberare, dispunând eliberarea contestatorului A., întrucât pedeapsa ce urmează a fi executată, după deducerea duratei măsurilor preventive (arest preventiv și arest la domiciliu, executate în România și în Italia), nu depășește limitele prevăzute de dispozițiile legale italiene care permit executarea pedepsei prin una din măsurile alternative la detenție.

Astfel, în raport de cele enunțate mai sus, Înalta Curte constată că persoana condamnată A. a început executarea pedepsei aplicate de Curtea de Apel Timișoara prin sentința penală nr. 61/PI din data de 16.03.2021, modificată prin decizia penală nr. 106/A din data de 13.03.2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. x/2021, astfel cum a fost recunoscută de Curtea de Apel din Veneția prin sentința penală nr. 17 din data de 09.05.2023, definitivă la data de 16.05.2023, chiar dacă nu a fost stabilită încă modalitatea de executare a acesteia, respectiv executarea pedepsei sub supraveghere sau alte forme alternative.

Prin urmare, în această situație, în speță devin incidente dispozițiile art. 156 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, potrivit cărora, în situația când România este stat emitent, executarea unei pedepse sau măsuri privative de libertate, aplicată printr-o hotărâre judecătorească recunoscută de autoritatea competentă a statului de executare, este guvernată de legea statului de executare, dispoziții care transpun în legislația română prevederile art. 17 alin. (2), art. 22 alin. (1) și art. 25 din Decizia cadru nr. 2008/909/JAI.

Așadar, competența statului român nu se extinde asupra formelor de executare emise de un stat membru, în procedura subsecventă recunoașterii și punerii în executare a mandatului național a cărui executare îi este solicitată.

În condițiile în care statul italian, după recunoașterea hotărârii de condamnare pronunțate de statul român, a dispus emiterea formelor de executare a pedepsei (procedură în derulare pentru contestatorul A.), statul emitent nu mai poate interveni în procedura de executare a respectivelor pedepse, întrucât executarea nu poate fi efectuată concomitent de către două state membre, câtă vreme condamnatul A. se află pe teritoriul unuia dintre cele două state membre (în speță, statul italian), stat care aduce la îndeplinire executarea pedepsei. Executarea unui mandat presupune prezența pe teritoriul statului de executare a persoanei care este vizată de acesta.

În acest context, Înalta Curte reține că odată cu recunoașterea și punerea în executare a sentinței penale nr. 61 din data de 16.03.2021 a Curții de Apel Timișoara, modificată prin decizia penală nr. 106/A din data de 13.03.2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în dosarul nr. x/2021, de către autoritățile judiciare din Italia, executarea hotărârii penale de condamnare a contestatorului A. la pedeapsa închisorii este guvernată de legea penală italiană, astfel încât orice modificare cu privire la pedeapsa recunoscută, inclusiv sub aspectul unei eventuale contopiri cu pedepse pentru fapte concurente este de competența statului de executare, respectiv a statului italian.

Față de considerentele expuse anterior, Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestația formulată de contestatorul A. împotriva sentinței penale nr. 40/PI, din data de 04.03.2025, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția penală în dosarul nr. x/2024.

În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatorul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația formulată de contestatorul A. împotriva sentinței penale nr. 40/PI, din data de 04.03.2025, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția penală în dosarul nr. x/2024.

Obligă contestatorul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 10 iunie 2025.