ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție

Sursă originală

ÎCCJ 27.05.2025

ÎCCJ, Secția penală

HOTĂRÂRE

27.05.2025

CAMERĂ

penal

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2025
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)

Ședința publică din data de 27 mai 2025

Deliberând asupra admisibilității în principiu a cererii de recurs în casație formulată de recurentul inculpat A., constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 299 din data de 04.03.2024 pronunțată de Judecătoria Brașov, instanța a hotărât următoarele:

În baza art. 295 alin. (1) C. pen., rap. la art. 308 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen. a condamnat pe inculpatul B., la pedeapsa principală 1 an și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare (faptă din 27.05.2020).

În baza art. 67 alin. (2) și art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. a interzis inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 2 ani, care se va executa conform art. 68 alin. (1) lit. b) C. pen.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, care se va executa conform art. 65 alin. (3) C. pen., ce se va executa în ipoteza executării pedepsei principale.

În baza art. 91 alin. (1) C. pen. a suspendat executarea pedepsei principale de 1 an și 6 luni închisoare sub supraveghere, pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani, conform art. 92 alin. (1) C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen. a obligat inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Brașov, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen. a impus inculpatului să execute următoarea obligație:

- să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probațiune sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate;

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Primăriei Brașov sau în cadrul DGASPC Brașov ori în cadrul altei instituții din subordinea Consiliului Local Brașov sau a Consiliului Județean Brașov pe o perioadă de 80 de zile.

În baza art. 91 alin. (4) C. pen., a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 C. pen., cu privire la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere în caz de nerespectare, cu rea-credință, a măsurilor de supraveghere, în caz de neexecutare a obligațiilor impuse ori stabilite de lege, precum și în caz de săvârșire a unei noi infracțiuni.

A luat act că inculpatul B. a fost reținut și arestat la domiciliu în perioada 27.05.2020-21.06.2020.

În baza art. 48 alin. (2), art. 295 alin. (1) C. pen., rap. la art. 308 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen., a condamnat pe inculpatul A., la pedeapsa principală 1 an și 4 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la delapidare (faptă din 27.05.2020).

În baza art. 96 alin. (4) C. pen. a revocat beneficiul suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale rezultante de 1 an și 2 luni închisoare, dispusă prin sentința penală nr. 693/17.04.2018 a Judecătoriei Brașov, pronunțată în dosarul nr. x/2017, definitivă prin decizia penală nr. 651Ap/25.10.2018 a Curții de Apel Brașov și dispune executarea pedepsei.

În baza art. 96 alin. (5) raportat la art. 43 alin. (2) C. pen. a adăugat la pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare, pedeapsa aplicată prin prezenta sentință de 1 an și 4 luni închisoare, inculpatul execută pedeapsa rezultantă de 2 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 45 alin. (1) C. pen. a aplicat inculpatului, pe lângă pedeapsa principală rezultantă, pedeapsa complementară rezultantă a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) și b), respectiv de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 2 ani, care se va executa conform art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen.

În baza art. 45 alin. (5) rap. la alin. (1) C. pen. a aplicat inculpatului, pe lângă pedeapsa principală rezultantă, pedeapsa accesorie rezultantă a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) și b), respectiv de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat.

În temeiul art. 397 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 19 alin. (2) C. proc. pen., a respins ca inadmisibilă constituirea de parte civilă formulată de C. S.R.L.

A luat act că persoana vătămată D. S.R.L. nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.

În baza art. 112 alin. (1) lit. b) C. pen., a confiscat de la inculpatul B. un furtun împreună cu accesoriile atașate, indicat la punctul 13 din raportul din 10.06.2020 ce a stat la baza Dovezii seria x nr. x din 11.06.2020.

A respins solicitarea de confiscare a celorlalte bunuri întrucât nu au legătura cu infracțiunea ce formează obiectul judecății.

A respins solicitarea inculpatului A. de obligare a C. la plata cheltuielilor de judecată pe latură civilă ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentințe penale au formulat apel inculpații B., A. și partea civilă S.C. C. S.R.L..

Prin decizia penală nr. 91/Ap din data 30 ianuarie 2025 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția Penală, în temeiul art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. a) C. proc. pen., s-a admis apelul declarat de partea civilă S.C. C. S.R.L. împotriva sentinței penale nr. 299 din data de 04.03.2024 pronunțată de Judecătoria Brașov, în dosarul nr. x/2020, pe care a desființat-o sub aspectul soluționării laturii civile și, rejudecând în aceste limite:

În temeiul art. 397 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 19 și art. 25 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 1349, 1391 C. civ. și urm. a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă S.C. C. S.R.L. și, în consecință, obligă inculpații B. și A., în solidar între ei și inculpatul B. și cu partea responsabilă civilmente S.C. D. S.R.L., la plata a 604 RON. Respinge restul pretențiilor.

În baza art. 421 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen. a respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpații B. și A. împotriva aceleiași sentințe penale.

Împotriva deciziei penale nr. 91/Ap din data 30 ianuarie 2025 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția Penală a declarat recurs în casație inculpatul A., la data de 19 martie 2025 prin mail și la data de 02 aprilie, prin registratură.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală la data de 24 aprilie 2025, când s-a stabilit termen la data de 27 mai 2025, pentru examinarea în cameră de consiliu a admisibilității în principiu a cererii de recurs în casație, conform art. 440 alin. (1) C. proc. pen.

Verificând îndeplinirea condițiilor de admisibilitate a cererii de recurs în casație, prin prisma dispozițiilor art. 440 C. proc. pen., Înalta Curte constată următoarele:

Prin cererea de recurs în casație formulată, inculpatul a invocat cazul de casare prevăzut de dispozițiile art. 438 alin. (1) pct. 7 C. pen. "inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penal."

A solicitat admiterea în principiu a cererii de recurs în casație, suspendarea executării hotărârii atacate, admiterea recursului în casație și trimiterea cauzei spre rejudecarea apelului, în temeiul art. 448, pct. 2, lit. b) C. proc. pen.

În susținerea cazului de casare invocat, a învederat că starea de fapt astfel cum a fost reținută prin actul de sesizare a fost modificată sub aspectul participanților la conflictul penal, dar și din punct de vedere obiectiv, atribuindu-se o altă calitate autorului, respectiv de subiect activ calificat.

A apreciat că prevederile art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen. prin raportare la art. 173 C. pen. trebuie interpretate în sens larg și anume fapta pentru care s-a dispus condamnarea trebuie să se subsumeze legislației penale în ansamblul ei.

În opinia recurentului inculpat, interpretarea restrictivă potrivit căreia Înalta Curte ar verifica doar dacă fapta pentru care s-a dispus condamnarea este o faptă incriminată de legislația penală ar conduce la situații care nu sunt în spiritul legii, absurde și discriminatorii.

De asemenea, a mai învederat că în fața instanței de fond i-a fost admisă cererea de judecare a cauzei în procedura simplificată, însă în raport de aceeași stare de fapt și de declarațiile similare ale inculpatului, această procedură a fost respinsă în apel, față de noua încadrare juridică a faptei, din infracțiunea de furt calificat în infracțiunea de delapidare.

În acest sens, a precizat că în cursul cercetării judecătorești, instanța de fond a schimbat încadrarea juridică a faptelor reținute prin actul de sesizare din infracțiunea de furt calificat în infracțiunea de furt, iar în cursul judecării apelului, instanța de control judiciar a schimbat din nou încadrarea juridică a faptei din infracțiunea de furt în infracțiunea de furt calificat, astfel se reținuse prin actul de sesizare.

Ulterior, în urma solicitării de sesizare a Înaltei Curți, Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, instanța de apel a schimbat din nou încadrarea juridică a faptei, din infracțiunea de furt calificat în infracțiunea de delapidare.

Având în vedere schimbarea de încadrare juridică într-o infracțiune de serviciu și schimbarea calității părților, cauza a fost trimisă spre rejudecare.

În cursul rejudecării s-a solicitat trimiterea cauzei în cameră preliminară, cerere respinsă de instanță, apreciindu-se că instanța de casare nu a indicat acest lucru, iar motivele arătate nu se încadrează strict în prevederile art. 281 C. proc. pen., care reglementează cazurile de nulitate absolută.

În acest context, a invocat dispozițiile art. 371 C. proc. pen. "fapta se mărginește la faptele și la persoanele arătate în actul de sesizare a instanței" și Decizia Curții Constituționale nr. 102 din 25 februarie 2020, pct. 14 "…această limitare este o aplicație a principiului separației funcțiilor judiciare, potrivit căruia instanța nu se poate sesiza din oficiu cu judecarea și soluționarea unui conflict de drept penal, astfel încât conflictul care va face obiectul judecății în primă instanță va fi limitat la fapta care l-a generat și la persoanele între care s-a ivit, astfel cum rezultă din actul de sesizare a instanței."

În opinia recurentului inculpat, în cauză limitele, obiectul judecății și starea de fapt au fost modificate. Conflictul de drept penal reținut prin actul de sesizare dezbătut în fața primei instanțe în primul grad procesual se referă la alte fapte decât cele care au rezultat în urma schimbării încadrării juridice admise de Curtea de Apel Brașov în primul ciclu procesual.

Astfel, a arătat că a fost trimis în judecată pentru o infracțiune de furt, în dauna persoanei vătămate C., iar societatea D. avea calitate de parte responsabilă civilmente.

Ca urmare a cererii de schimbare a încadrării juridice, din infracțiunea de furt în infracțiunea de delapidare, cauza a fost trimisă spre rejudecare și s-a solicitat stabilirea cadrului procesual și calității persoanelor care participă la procesul penal. În acest sens, a menționat că S.C. D. participă în calitate de persoană vătămată, dar și de parte responsabilă civilmente.

A mai susținut că motivele de nulitate absolută ale hotărârii atacate derivă din următoarele aspecte:

- încheierea de cameră preliminară se referă la alte părți (ca urmare a schimbării de încadrare juridică, OMV Petrom nu mai are legitimitate procesuală);

- calitatea părților a fost schimbată și există persoane care figurează cu duble calități procesuale incompatibile;

- pluralitatea fictivă a persoanelor vătămate;

- lipsa unui proces echitabil prin neprezentarea unei acuzații clare;

- insuficiența probatoriului administrat cu privire la infracțiunile de serviciu.

Relațiile de serviciu ale autorului, atribuțiile reale ale acestuia raportat la persoana vătămată, poziția sa subiectivă nu au fost analizate în cursul urmăririi penale sau al judecății în primă instanță.

Examinând cererea de recurs în casație formulată recurentul-inculpat A., prin prisma dispozițiilor art. 440 C. proc. pen., Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor alin. (2) al art. 440 C. proc. pen., care poartă titlul marginal "Admiterea în principiu", dacă cererea de recurs în casație nu este făcută în termenul prevăzut de lege sau dacă nu s-au respectat dispozițiile art. 434, art. 436 alin. (1) și alin. (6), art. 437 și art. 438, instanța respinge, prin încheiere definitivă, cererea de recurs în casație.

Procedând, în acest cadru, la verificarea îndeplinirii condițiilor de admisibilitate prevăzute de art. 440 alin. (2) C. proc. pen., Înalta Curte, constată că decizia penală nr. 91/Ap din data 30 ianuarie 2025 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția Penală face parte din categoria hotărârilor ce pot fi atacate cu recurs în casație, cererea de recurs în casație formulată de recurentul-inculpat A. a fost depusă în termen.

Criticile recurentului inculpat subsumate cazului de casare prevăzut de dispozițiile art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen. vizează, în esență, următoarele aspecte:

- respingerea de către instanța de apel a cererii de judecare a cauzei în procedura simplificată;

- schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de furt calificat în infracțiunea de delapidare;

- modificarea cadrului procesual, fiind astfel încălcate dispozițiile art. 371 C. proc. pen. "fapta se mărginește la faptele și la persoanele arătate în actul de sesizare a instanței";

- respingerea cererii de rejudecare a cauzei în procedura camerei preliminare, deși există motive de nulitate absolută întemeiate pe dispozițiile art. 281 C. proc. pen.

Cazul de casare prevăzut de art. 438 pct. 7 C. proc. pen., invocat de către recurentul inculpat vizează acele situații în care nu se realizează o corespondență deplină între fapta săvârșită și configurarea legală a tipului respectiv de infracțiune, fie din cauza împrejurării că fapta pentru care s-a dispus condamnarea definitivă a inculpatului nu întrunește elementele de tipicitate prevăzute de norma de incriminare, fie a dezincriminării faptei (indiferent dacă vizează reglementarea în ansamblul său sau modificarea unor elemente ale conținutului constitutiv).

Ca atare, motivele de casare invocate trebuie să se raporteze la situația factuală și la elementele care au circumstanțiat activitatea infracțională, astfel cum au fost stabilite de instanța de apel, în baza analizei mijloacelor de probă administrate în cauză, prin hotărârea atacată, întrucât în această cale extraordinară de atac se analizează doar aspecte de drept.

În acest context, se constată că recurentul inculpat nu invocă veritabile aspecte de nelegalitate ale hotărârii atacate care pot fi circumscrise cazului de casare prevăzut de dispozițiile art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., ci în realitate, solicită cenzurarea unor dispoziții de ordin procedural sau procesual dispuse de instanța de apel referitoare la schimbarea încadrării juridice a faptei, la modificarea cadrului procesual, la respingerea cererii de rejudecare a procedurii de cameră preliminară sau a cererii de judecare a cauzei în procedura simplificată, aspecte care nu pot fi analizate și cenzurate în calea extraordinară de atac a recursului în casație.

Așadar, limitarea obiectului judecății în recursul în casație la cazurile strict prevăzute de lege înseamnă că nu orice presupusă încălcare a legii de procedură penală sau a legii substanțiale constituie temei pentru a casa hotărârea recurată, ci numai acelea care corespund unuia dintre cazurile de casare prevăzute de lege, or, în cauză aspectele invocate de către recurentul inculpat nu se circumscriu niciunui caz de casare dintre cele prevăzute expres și limitativ de dispozițiile art. 438 alin. (1) C. proc. pen.

Recursul în casație este o cale extraordinară de atac de reformare numai sub aspect legal, de drept și nu faptic, excluzând rejudecarea pentru a treia oară a unei cauze în parametrii în care a avut loc judecata în fond și apel. Această cale extraordinară de atac nu are ca finalitate remedierea unei greșite aprecieri a faptelor și a unei inexacte sau insuficiente stabiliri a adevărului printr-o urmărire penală incompletă sau o cercetare judecătorească nesatisfăcătoare. Instanța de casare nu judecă procesul propriu-zis, respectiv litigiul care are ca temei juridic cauza penală, ci judecă exclusiv dacă din punct de vedere al dreptului hotărârea atacată este corespunzătoare.

Scopul recursului în casație este de a îndrepta erorile de drept comise de curțile de apel, ca instanțe de apel, prin raportare la cazurile de casare expres și limitativ prevăzute de lege.

Cu privire la solicitarea formulată de recurentul inculpat de a dispune suspendarea executării deciziei penale atacate, Înalta Curte reține că dispozițiile art. 441 C. proc. pen. prevăd posibilitatea instanței care admite în principiu cererea de recurs în casație sau completului care judecă recursul în casație să suspende executarea hotărârii.

În considerarea dispozițiilor legale anterior menționate, apreciază că suspendarea executării hotărârii nu reprezintă o dispoziție imperativă ce trebuie aplicată în cauză, ci rămâne la libera apreciere a instanței oportunitatea admiterii unei astfel de solicitări. Prin urmare, având în vedere stadiul procesual al cauzei și motivele de recurs în casație invocate de recurentul inculpat, se apreciază că nu se justifică suspendarea executării hotărârii.

Pentru toate considerentele expuse, Înalta Curte,