ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 22/2025

Ședința publică din data de 21 ianuarie 2025

Deliberând asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de strămutare formulată, în temeiul dispozițiilor art. 71 și următoarele C. proc. pen., petentul A. a solicitat strămutarea cauzei ce face obiectul dosarului penal nr. x/2020 al Curții de Apel Constanța, la o altă instanță egală în grad, pentru motive de suspiciune rezonabilă în sensul că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei, întrucât, în raport de modalitatea în care s-au desfășurat ședințele de judecată în dosarul penal menționat, a măsurilor dispuse de completul de judecată, în calitate de inculpat nu are parte de o judecată imparțială.

A considerat că la Curtea de Apel Constanța, modul în care se desfășoară cercetarea judecătorească este influențat de o manieră determinantă de presiunea exercitată cu privire la acest dosar, atât din partea mass-media cât și din partea celorlalte părți implicate în acest dosar și a mizei uriașe a prejudiciului stabilit, la care răspunderea ar reveni în solidar lui și Prefecturii Constanța.

În aceste condiții, completul de judecată a cedat presiunilor și a dispus reaudierea unor martori, pe care însă i-a ales de o manieră selectivă și vădit defavorabilă inculpatului.

Toți martorii propuși în apărare au fost respinși în a fi reaudiați, deși erau persoane de specialitate, și care puteau să lămurească instanța cu privire la aspectele tehnice și juridice, fiind vorba de: directorul OCPI Constanța, Șefa serviciului de cadastru din cadrul OCPI Constanța, din perioada de referință, precum și expertul topometrist care a lucrat la efectuarea schițelor cadastrale și a constatat imposibilitatea de efectuare a documentelor ce stau la baza punerii în posesie. Deși a fost argumentată teza probatorie, instanța nu a admis audierea acestor martori.

Din modul în care este condusă cercetarea judecătorească în cadrul apelului, petentul a susținut că are convingerea că instanța este influențată de o manieră determinantă și nu va putea pronunța o soluție obiectivă și legală în ceea ce-l privește.

A considerat că dosarul a cărei strămutare o solicită are o încărcătură emoțională și reprezintă o cauză cu presiune puternică asupra instanței Curții de Apel Constanța, astfel încât sunt întrunite condițiile pentru strămutarea soluționării acestuia.

La data de 16 ianuarie 2025, Curtea de Apel Constanța a transmis la dosar informațiile prevăzute de art. 73 alin. (3) C. proc. pen., în cuprinsul cărora a comunicat, în esență, că obiectul cauzei a cărei strămutare se solicită îl constituie apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DNA S-T. Constanța și de partea civilă B., împotriva sentinței penale nr. 11 din data de 12.01.2024, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr. x/2020, privind pe inculpatul A..

Curtea a arătat că cele invocate de către petent în cererea de strămutare nu sunt de natură să conducă la concluzia existenței unei suspiciuni de lipsă de imparțialitate a judecătorului învestit cu soluționarea cauzei ori a celorlalți judecători din cadrul Curții de Apel Constanța, iar judecata se desfășoară în condiții optime, fără a se aduce atingere în vreun mod obiectivității și imparțialității completului învestit cu soluționarea dosarului.

Analizând cererea de strămutare formulată de petentul A., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 71 C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție "strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calității părților ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice."

Strămutarea este, prin urmare, un remediu procesual prin intermediul căruia, în mod excepțional, judecarea unei anumite cauze penale este luată din competența unei instanțe și dată spre soluționare unei alte instanțe din aceeași categorie și de același grad, în vederea înlăturării oricărei suspiciuni asupra lipsei de obiectivitate și imparțialitate a tuturor judecătorilor ce o compun.

Referindu-se la conceptul de imparțialitate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că aceasta se definește prin "absența prejudecăților sau a părerilor preconcepute". În acest context, s-a decis că imparțialitatea trebuie apreciată atât din punct de vedere subiectiv, luându-se în considerare convingerile sau interesele personale ale unui anume judecător într-un anume caz, cât și potrivit unui test obiectiv, care stabilește dacă judecătorul a oferit garanții suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere (Cazul Piersackvs Belgia).

Demersul obiectiv a fost explicat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în sensul că ceea ce trebuie asigurat este încrederea pe care, într-o societate democratică, instanțele trebuie să o inspire publicului (C.). În aplicarea acestui test, opinia părții în cauză cu privire la imparțialitatea instanței este importantă, dar nu decisivă. Imparțialitatea obiectivă constă "în a pune problema dacă, independent de conduita personală a judecătorului, anumite fapte verificabile justifică suspectarea imparțialității acestuia din urmă." (Cazul Hauschildt vs Danemarca).

Examinând, în aceste coordonate de principiu, împrejurările invocate în speță drept temeiuri ale cererii de strămutare - existența unei suspiciuni rezonabile că imparțialitatea judecătorilor Curții de Apel Constanța, instanță pe rolul căreia se află dosarul nr. x/2020, este afectată ca urmare a împrejurărilor cauzei, constând în modalitatea în care judecătorii au instrumentat cauza din perspectiva administrării probatoriului, Înalta Curte constată că acestea nu sunt susținute de elemente obiective, care să genereze suspiciuni temeinice asupra obiectivității instanței.

În ceea ce privește modul de soluționare a dosarului în care petentul A. este parte, inclusiv considerentele ce fundamentează soluționarea unor cereri în probațiune de magistrați și care stau la baza nemulțumirii acestuia, se constată că acestea nu pot constitui temei pentru reținerea vreunei suspiciuni cu privire la imparțialitatea judecătorilor Curții de Apel Constanța și nu sunt apte a susține eo ipso temerea că judecătorii nu vor da dovadă de imparțialitate, atât din punct de vedere subiectiv, cât și obiectiv, în soluționarea cauzei pendinte.

Raportat la conținutul lor concret, dar și la istoricul cauzei obiect al cererii de strămutare, redat în cuprinsul referatului de informații transmis de Curtea de Apel Constanța, Înalta Curte constată că aceste aspecte nu aduc în discuție bănuieli cu privire la obiectivitatea judecătorilor instanței învestită cu soluționarea cauzei petentului.

Ca urmare, în lipsa unor informații verificabile vizând pretinsa afectare a obiectivității tuturor judecătorilor Curții de Apel Constanța, aspectele punctuale invocate de petent nu susțin în mod rezonabil o suspiciune cu privire la imparțialitatea acestora.

Se reține, așadar, că motivele invocate constituie expresia nemulțumirii fățișe a petentului față de modul de instrumentare a cauzei în care acesta are calitatea de parte, iar nu temeiuri pentru reținerea vreunei suspiciuni cu privire la imparțialitatea judecătorilor Curții de Apel Constanța.

În ceea ce privește pretinsa mediatizare a cauzei, se reține că argumentele invocate de petentul A. nu pun în evidență mediatizarea locală excesivă, respectiv o acțiune mediatică zonală concertată împotriva acestuia, de natură a crea presiune asupra magistraților învestiți cu judecarea în apel a cauzei, câtă vreme articolele de presă vizează preponderent perioada 2020-2021, cu referire la trimiterea în judecată a petentului, precum și parcursul politic al inculpatului și acțiunile politice ale acestuia, ori informații circumscrise mediului politic, fără a fi aduse în discuție aspecte referitoare la cercetarea judecătorească a acestuia în faza de apel.

De altfel, acestea nu aduc în discuție, în mod real, aspecte în raport de care să se poată aprecia că ar fi de natură să afecteze obiectivitatea magistraților Curții de Apel Constanța, întrucât publicarea, în cotidiane locale sau în mediul on-line, în stadiile procesuale anterioare (urmărire penală, fond) a unor articole vizând activitatea politică a petentului, la un interval considerabil de timp în cuprinsul cărora se fac anumite comentarii referitoare la persoana petentului, nu este aptă a susține eo ipso temerea că judecătorii învestiți în prezent cu judecarea cauzei în apel nu pot da dovadă de imparțialitate, atât din punct de vedere subiectiv, cât și obiectiv, în soluționarea acesteia.

Distinct de această situație, Înalta Curte notează că este rolul și dreptul mass-mediei de a strânge și transmite informații către public și de a comenta asupra modului de administrare a justiției, inclusiv asupra cauzelor înainte, în timpul și după judecată, fără a încălca prezumția de nevinovăție.

Astfel, chiar dacă există o tendință generală din partea mass-media de a acorda o atenție mai mare problemelor juridice, mai ales în domeniul dreptului penal, judecătorii, în virtutea specificului funcției deținute, trebuie să își îndeplinească rolul în mod liber, fără a se lăsa influențați de opinia publică exprimată în mass-media.

Prin urmare, se constată că nu s-a desfășurat o campanie de presă agresivă la adresa petentului de natură să creeze o ambianță procesuală neprielnică judecării obiective a cauzei în apel.

Ca urmare, în lipsa unor informații verificabile vizând pretinsa afectare a obiectivității tuturor judecătorilor Curții de Apel Constanța, aspectele punctuale invocate de petent nu susțin în mod rezonabil o suspiciune cu privire la imparțialitatea acestora.

Motivele temeinice care pot fundamenta strămutarea vizează atitudini sau comportamente care vădesc existența unei lipse de obiectivitate și imparțialitate a judecătorilor învestiți cu judecarea cauzei obiect al cererii de strămutare, reflex al influenței exercitate de climatul în care se desfășoară procesul penal.

Pentru a justifica admiterea cererii de strămutare, astfel de conduite trebuie să rezulte din date obiective verificabile, care să permită, în mod rezonabil, decelarea măsurii în care ele sunt rezultatul anumitor împrejurări ale cauzei.

În acest sens, Înalta Curte reține că, supunând controlului de constituționalitate a posteriori dispozițiile art. 71 C. proc. pen., Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 438/2016 (publicată în M.Of., Partea I, nr. 857 din 27 octombrie 2016) a statuat că în cazul strămutării unei cauze penale, suspiciunea rezonabilă presupune existența unor date sau informații referitoare la împrejurările cauzei sau la calitatea părților, de natură să convingă un observator obiectiv și imparțial că imparțialitatea judecătorilor este afectată.

Ca urmare, simpla părere sau supoziție a petentului A. că anumite împrejurări preexistente pot determina o judecată părtinitoare a cauzei obiect al cererii de strămutare, chiar dacă este susținută de bună-credință, nu poate fi confundată cu suspiciunea rezonabilă justificată obiectiv, aceasta din urmă trebuind să se bazeze pe fapte sau împrejurări verificabile.

În caz contrar, suspiciunea exprimată cu privire la imparțialitatea judecătorilor curții de apel are, în realitate, valoarea unei simple alegații, ce nu este confirmată de un minimum de date obiective care să susțină o atare temere și să legitimeze eventuala strămutare a cauzei.

Pentru considerentele prezentate, în contextul informațiilor transmise conform art. 72 alin. (6) C. proc. pen. și în lipsa altor împrejurări de fapt verificabile, care să coroboreze afirmațiile petentului A., simpla susținere că judecătorii Curții de Apel Constanța nu ar putea da dovadă de obiectivitate și imparțialitate în soluționarea cauzei de strămutat nu poate constitui un motiv temeinic de strămutare.

Față de considerentele expuse anterior, în baza art. 74 C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului penal nr. x/2020 al Curții de Apel Constanța.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga petentul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului penal nr. x/2020 al Curții de Apel Constanța.

Obligă petentul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 21 ianuarie 2025.