ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 212/2025

Ședința publică din data de 07 mai 2025

Deliberând asupra cererii de strămutare formulate de petentul A. în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, la data de 22.04.2025, sub nr. x/2025, petentul A. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, având ca obiect contestațiile formulate de inculpații B., A. și C. împotriva încheierii nr. 75 din 09.04.2025 pronunțată de Tribunalul Olt.

În motivarea cererii de strămutare, petentul a arătat, în esență, faptul că este incident cazul de strămutare prevăzut de art. 71 din C. proc. pen., respectiv există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei si calității părților.

În ceea ce privește calitatea părților, a făcut referire la calitatea sa de asociat și administrator al societății S.C. D. S.R.L., una dintre cele mai mari societăți comerciale din industria construcțiilor de pe raza județului Olt, fiind unul dintre cei mai cunoscuți oameni de afaceri în județul Olt și nu numai, precum și la calitățile celorlalți inculpați din dosar, printre care se află și fostul primar al localității Vitomirești, precum și angajați ai Inspectoratului de Stat în Construcții și alți oameni de afaceri locali.

În acest sens, a arătat că fostul primar al localității Vitormirești a fost reales primar în anul 2024, însă nu poate să își îndeplinească funcția deoarece îi este impusă obligația pe perioada controlului judiciar de a nu desfășura activitatea în care se presupune că a săvârșit infracțiunea.

Or, a arătat petentul că în jurisprudență s-a apreciat că persoanele implicate activ în mediul de afaceri local, cum este cazul său, precum și refuzul instanțelor de a da eficiență probelor noi administrate sunt de natură să afecteze credibilitatea justiției (sentința nr. 197 din 4 decembrie 2018 a Curții de Apel Cluj, secția penală).

În argumentarea cererii, petentul a făcut referire la procesele-verbale de recepție parțială, susținând că prin probele noi administrate în cursul cercetării judecătorești a demonstrat, pe de o parte, că respectivele documente nu reprezintă procese-verbale de recepție parțială, iar pe de altă parte, că nu sunt acte legal întocmite, din moment ce la întocmirea lor nu a participat constructorul, aspect ce rezultă din declarațiile martorilor audiați în cadrul cercetării judecătorești.

În continuare, a susținut că prelungirea timp de aproape 3 ani a măsurii controlului judiciar pe cauțiune fără să existe elemente de noutate sau care să întărească acuzația formulată, conduce la ideea că există interese locale cu privire la modalitatea de soluționare a dosarului și, implicit, a soluțiilor pronunțate cu ocazia verificării măsurilor preventive.

Deopotrivă, a evidențiat faptul că presa locală a prezentat un interes sporit pentru dosarul în cadrul căruia a fost menținută timp de aproape 3 ani măsura controlului judiciar față de el, la fiecare termen de judecată fiind prezentate informații din dosar publicului de către jurnaliști.

În opinia petentului, acest aspect conduce la existența unei presiuni asupra judecătorilor din cadrul Curții de Apel Craiova, sens în care a făcut trimitere la sentința nr. 186/P.I. din 12 noiembrie 2015 a Curții de Apel Timișoara, secția penală.

Totodată, a susținut că deciziile penale prin care au fost respinse contestațiile formulate împotriva măsurii preventive a controlului judiciar sunt motivate superficial, lacunar, iar de cele mai multe ori instanța face referire în mod global la toți inculpații.

Pe de altă parte, majoritatea judecătorilor din cadrul Curții de Apel Craiova s-au pronunțat cu privire la măsurile preventive menținute față de petent, iar schimbarea jurisprudenței în ceea ce privește respingerea contestațiilor este puțin probabilă.

După înregistrarea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție, cauza a fost repartizată aleatoriu, fiind acordat termen de judecată la data de 07 mai 2025.

Conform rezoluției din data de 23.04.2025 s-au solicitat informații de la președintele Curții de Apel Craiova, în conformitate cu dispozițiile art. 72 alin. (6) din C. proc. pen.

Prin informațiile înaintate de Curtea de Apel Craiova la data de 29.04.2025 s-a arătat, în esență, faptul că dosarul nr. x/2022, a cărui strămutare se cere, a avut termen de judecată la data de 17 aprilie 2025, având ca obiect contestațiile formulate de inculpații B., A. și C. împotriva încheierii nr. 75 din 09.04.2025 pronunțată de Tribunalul Olt, secția penală, în dosarul nr. x/2022, prin care a fost menținută măsura contorului judiciar față de cei trei inculpați. Contestațiile formulate au fost respinse ca nefondate.

În cadrul informațiilor, au fost prezentate situația de fapt și parcursul dosarului, inclusiv a măsurilor dispuse în cauză față de petent, precum și a căilor de atac formulate.

De asemenea, din informațiile înaintate de Curtea de Apel Craiova rezultă faptul că au fost efectuate încunoștințările către părți, atașându-se prezentei informări și dovada de comunicare a acestora, conform art. 73 alin. (3) din C. proc. pen.

La termenul de judecată din 07 mai 2025, petentul A., prin apărător ales, a depus la dosar note de apărare privind admisibilitatea strămutării unui dosar având ca obiect contestație măsuri preventive aflat în faza de judecată, apreciind că cererea de strămutare formulată este admisibilă întrucât, pe de o parte, art. 71 din C. proc. pen. nu face nicio distincție cu privire la tipul cauzei a cărei strămutare se solicită, iar pe de altă parte a făcut trimitere la noțiunea de cauză din perspectiva art. 6 CEDO și art. 47 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.

Totodată, a depus și înscrisuri în susținerea cererii de strămutare, constând în încheierile Tribunalului Olt și deciziile Curții de Apel Craiova pronunțate în dosarele privind ultimele 4 verificări ale măsurilor preventive, încheierea Tribunalului Olt și decizia Curții de Apel Craiova pronunțată în dosar nr. x/2022, având ca obiect verificare măsuri asiguratorii, declarațiile martorilor angajați ai Inspectoratului de Stat în Construcții și articole de presă.

II. Analizând cererea de strămutare formulată de petentul A., Înalta Curte constată următoarele:

În situația în care judecarea unei cauze penale nu se poate realiza în bune condiții la o anumită instanță, din anumite motive expres prevăzute de lege, legiuitorul a prevăzut posibilitatea strămutării cauzei la o altă instanță.

Potrivit art. 71 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calității părților ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.

Prioritar, Înalta Curte constată admisibilă cererea de strămutare formulată în cauză, având în vedere că art. 71 din C. proc. pen. nu face nicio distincție cu privire la cauzele ce pot forma obiectul unei asemenea cereri.

În continuare, în ceea ce privește titularii dreptului de a formula cerere de strămutare, Înalta Curte reține că, potrivit art. 72 alin. (1) din C. proc. pen., strămutarea poate fi cerută de părți, de persoana vătămată sau de procuror. Având în vedere că în cauza cu privire la care s-a formulat cererea de strămutare petentul are calitatea de contestator-inculpat este îndeplinită această condiție.

De asemenea, se constată că au fost respectate și exigențele dispozițiilor art. 73 alin. (2) și (3) din C. proc. pen., în sensul că petentul și părțile din cauză au fost încunoștințate cu privire la termenul acordat în vederea soluționării cererii de strămutare, dar și cu privire la posibilitatea de a trimite memorii și de a se prezenta la termenul fixat pentru soluționarea cererii de strămutare .

Ca motiv de strămutare, petentul a invocat cazul vizând existența unei suspiciuni rezonabile că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei și calității părților.

Instituția strămutării reprezintă un remediu procesual prin care se asigură buna desfășurare a procesului penal și respectarea dreptului la un proces echitabil, constând în trecerea unei cauze penale de la instanța de judecată sesizată cu aceasta la o altă instanță egală în grad, în situația în care nu există garanții de imparțialitate, cu referire la judecarea cauzei, în privința niciunuia dintre judecătorii instanței sesizate.

Cu referire la termenul "suspiciune rezonabilă", în ceea ce privește strămutarea, Înalta Curte reține că prin acesta se înțelege existența unor date sau informații de natură să convingă un observator obiectiv și nepărtinitor că imparțialitatea tuturor judecătorilor unei instanțe este afectată datorită împrejurărilor cauzei și calității părților.

În ceea ce privește noțiunea de imparțialitate, Înalta Curte reține că principiul imparțialității justiției derivă din principiului legalității și presupune ca organele judiciare să fie neutre, obiective și caracterizate de "absența prejudecăților sau a părerilor preconcepute", astfel cum a statuat Curtea Europeană a Drepturilor Omului în analiza conceptului de imparțialitate (Cauza Piersack ct. Belgiei). În acest sens, s-a statuat că imparțialitatea este necesar a fi analizată atât din punct de vedere subiectiv (luându-se în considerare interesele sau convingerile personale ale unui anumit judecător într-o anumită cauză), dar și din punct de vedere obiectiv (atunci când se stabilește dacă judecătorul a oferit garanții suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere).

Totodată, trebuie precizat că motivele temeinice care pot servi la solicitarea strămutării sunt altele decât cele care constituie motiv de abținere sau de recuzare a unui judecător, fiind vorba despre atitudini, comportamente, calități ale părților care nu pot fi încadrate strict în niciunul dintre cazurile de incompatibilitate, dar care vădesc existența unei lipse de obiectivitate și imparțialitate, reflex al influenței exercitate de climatul în care se desfășoară procesul penal.

Examinând argumentele petentului în raport cu aceste considerațiuni teoretice și faptice, se constată că motivele invocate prin cererea de strămutare nu sunt de natură să demonstreze că imparțialitatea judecătorilor de la secția penală și pentru cauze cu minori a Curții de Apel Craiova ar fi afectată datorită împrejurărilor cauzei și calității părților. Nu au fost invocate și nici identificate date sau informații din care să rezulte încălcarea dreptului la un proces echitabil sau că judecata nu ar fi realizată de o instanță independentă și imparțială.

Motivele invocate de petent, respectiv mediatizarea excesivă a cauzei, calitatea părților, respectiv cea a petentului de administrator al societății comerciale S.C. D. S.R.L., fiind unul dintre cei mai cunoscuți oameni de afaceri din județul Olt, precum și calitatea de primar a altui inculpat din cauză, faptul că a fost prelungită măsura controlului judiciar fără să existe elemente de noutate, în opinia petentului, precum și aspectele invocate în legătură cu procesele-verbale de recepție parțială și declarațiile martorilor administrate în cursul cercetării judecătorești, nu se circumscriu dispozițiilor art. 71 din C. proc. pen. și nu au aptitudinea de a fundamenta obiectiv suspiciuni plauzibile asupra imparțialității judecătorilor instanței.

Înalta Curte constată că în realitate petentul este nemulțumit de soluțiile pronunțate de Curtea de Apel Craiova asupra contestațiilor formulate împotriva încheierilor prin care s-a dispus menținerea măsurii controlului judiciar atât față de el, cât și față de primarul localității Vitomirești (care de altfel nu își poate exercita funcția de primar tocmai pentru că se află sub măsura controlului judiciar), aspect care nu are aptitudinea de a fundamenta obiectiv suspiciuni plauzibile asupra imparțialității tuturor judecătorilor instanței.

În acest sens, Înalta Curte constată că susținerile petentului referitoare la superficialitatea hotărârilor pronunțate în materia măsurilor preventive față de el au în realitate semnificația unor critici aduse legalității soluțiilor dispuse în plan procesual sau substanțial de către judecătorii Curții de Apel Craiova și nu constituie motiv de strămutare.

Or, criticile vizând soluțiile dispuse ori motivarea acestora pot constitui temeiuri pentru promovarea căilor de atac și nicidecum nu pot fi examinate în procedura de soluționare a cererii de strămutare.

Totodată, Înalta Curte constată că petentul face referire în cererea de strămutare scrisă la aspecte ce țin de fondul cauzei, respectiv la procesele-verbale de recepție parțială, documente a căror calificare o contestă, în sensul că nu au natura unor procese-verbale de recepție parțială, la declarații de martori și la faptul că aceleași procese-verbale de recepție parțială nu sunt legal întocmite, întrucât societatea constructoare nu a participat la întocmirea lor. Or, asemenea aspecte nu constituie motiv de strămutare, analiza acestora fiind specifică fazei de judecată.

Înalta Curte apreciază, ca nefondată, și susținerea petentului referitoare la mediatizarea excesivă a cauzei, argumentată prin aceea că după fiecare termen de judecată au apărut în presă articole ce conțin informații despre dosar, împrejurare care în opinia apărării ar crea o presiune asupra judecătorilor din cadrul Curții de Apel Craiova.

Mediatizarea unei cauze nu poate conduce de plano la reținerea unei lipse de imparțialitate a corpului de magistrați din cadrul unei instanțe fără a se corobora cu alte informații obiective, de natură a da naștere unor îndoieli rezonabile cu rezonanță și asupra întregului colectiv de magistrați din cadrul instanței.

Este rolul și dreptul mass-media de a strânge și transmite informații către public și de a comenta asupra modului de administrare și înfăptuire a justiției, inclusiv asupra cauzelor înainte, în timpul și după judecată, fără a încălca prezumția de nevinovăție.

Prin urmare, chiar dacă există o tendință generală din partea mass-media de a acorda o atenție mai mare problemelor juridice, mai ales în domeniul dreptului penal, judecătorii, în virtutea specificului funcției deținute, trebuie să își îndeplinească rolul în mod liber, fără a se lăsa influențați de opinia publică exprimată în mass-media

Împrejurarea că această cauză este mediatizată pe plan local nu poate influența negativ activitatea judecătorilor care aplică și se supun doar legii fără a fi influențați. Aceste aspecte nu pot constitui, prin ele însele, un argument suficient pentru a aprecia că judecătorii Curții de Apel Craiova nu ar fi obiectivi sau imparțiali, având în vedere că, în virtutea specificului funcției deținute, magistrații au obligația de a-și îndeplini atribuțiile fără părtinire și cu respectarea dispozițiilor legale, indiferent de calitatea părților sau a altor persoane care participă la procedurile judiciare.

În plus, deși au fost aduse argumente din care rezultă mediatizarea cauzei petentului, Înalta Curte constată că și în ipoteza în care s-ar admite cererea de strămutare a dosarului, această situație nu s-ar schimba cu nimic.

În concluzie, în lipsa unor argumente sau probe solide, care să susțină afirmațiile petentului, nu se poate aprecia că mediatizarea intensă a dosarului ce are ca obiect contestația formulată de petent împotriva încheierii prin care a fost menținută măsura controlului judiciar constituie un motiv care să justifice strămutarea cauzei la o altă curte de apel, determinat de împrejurarea că imparțialitatea judecătorilor poate fi afectată de dezbaterile publice din presă, în contextul în care într-o societate bazată pe ordinea de drept este garantat dreptul fundamental al libertății de exprimare, astfel că opiniile susținute public prin mass-media nu pot afecta hotărârea pronunțată de o instanță independentă și imparțială.

Împrejurarea că petentul are suspiciuni cu privire la modul de soluționare a cauzei nu conduce la ideea că există motive de strămutare a judecării dosarului, în lipsa unor informații obiective, de natură a da naștere unor îndoieli rezonabile asupra imparțialității tuturor judecătorilor instanței pe rolul căreia se află cauza.

Pe de altă parte, împrejurările evocate de petent, tangente modalității de soluționare a unei cauze nu pot constitui, în lipsa unor alte argumente temeinice și solide, motiv de strămutare a unei cauze, nefiind suficient doar punctul de vedere al petentului.

În ceea ce privește motivul de strămutare vizând calitatea persoanei, în sensul că petentul este un cunoscut om de afaceri în județul Olt și administratorul societății comerciale S.C. D. S.R.L., iar un alt inculpat din cauză este chiar primarul localității Vitomirești, Înalta Curte constată că acest aspect nu poate avea drept consecință strămutarea judecării cauzei în lipsa unor elemente concrete care să dovedească lipsa de imparțialitate a judecătorilor instanței pe rolul căreia se află dosarul a cărui strămutare se solicită.

De asemenea, nu este de natură a conduce la concluzia lipsei de imparțialitate a Curții de Apel Craiova nici susținerea potrivit căreia majoritatea judecătorilor s-au pronunțat cu privire la măsurile preventive menținute față de petent, iar schimbarea jurisprudenței în ceea ce privește respingerea contestațiilor este puțin probabilă, întrucât aceștia se raportează la datele actualizate ale cauzei de la momentul soluționării căii de atac exercitate.

Concluzionând, Înalta Curte constată că motivele asupra cărora este chemată să se pronunțe în cererea de strămutare nu țin de existența unei suspiciuni rezonabile că imparțialitatea judecătorilor Curții de Apel Craiova ar fi afectată datorită împrejurărilor cauzei sau calității părților. În realitate, nemulțumirea petentului vizează soluția de menținere a măsurii controlului judiciar pe cauțiune dispusă față de el și față de primarul localității Vitomirești, care nu poate să își exercite funcția de primar, tocmai ca o consecință a măsurii preventive, și nu este susceptibilă în a conduce la soluția de admitere a cererii de strămutare.

Față de aceste considerente, în baza art. 74 din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori.

În conformitate cu dispozițiile art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga petentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori.

Obligă petentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 07 mai 2025.