ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 30 aprilie 2025

Deliberând asupra conflictului de competență de față, în baza actelor și lucrărilor de la dosar, constată următoarele:

Prin încheierea F/DL din 07.04.2025, Curtea de Apel București, secția a II a Penală, în baza art. 47 C. proc. pen. a admis excepția necompetenței teritoriale a judecătorului de drepturi și libertăți de la Curtea de Apel București, invocată de suspecta A., prin apărătorul ales și, în temeiul art. 50 alin. (1) și (3) din C. proc. pen. rap. la art. 250 alin. (1) C. proc. pen., a declinat competența de soluționare a contestației formulate de suspecta A. împotriva ordonanței cu nr. 300/158/P/2024 din data de 27.02.2025 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, secția de Urmărire Penală privind instituirea măsurilor asigurătorii asupra conturilor bancare deținute de suspecta A., și de Biroul Executorului Judecătoresc A., și asupra tuturor bunurilor mobile și imobile deținute de suspecta A., și de Biroul Executorului Judecătoresc A., până la concurența sumei de 105 775,89 RON, spre competentă soluționare, judecătorului de drepturi și libertăți de la Curtea de Apel Galați.

Ulterior, prin sentința penală nr. 43/F din 16.054.2025 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, s-a admis excepția de necompetență teritorială a judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel Galați, invocată din oficiu.

În temeiul art. 50 C. proc. pen., s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel București.

S-a constatat ivit un conflict negativ de competență, potrivit dispozițiilor art. 51 alin. (1) teza II C. proc. pen., urmând a fi soluționat de instanța ierarhic superioară comună - Înalta Curte de Casație și Justiție.

Examinând conflictul negativ de competență, Înalta Curte de Casație și Justiție constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București sub nr. x/2025 din 12.03.2025, în esență, suspecta A. a formulat o contestație în temeiul dispozițiilor art. 250 C. proc. pen.., împotriva ordonanței nr. 300/158/P/2024 din data de 27.02.2025 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, secția de urmărire penală prin care au fost instituite măsuri asigurătorii asupra tuturor bunurilor mobile și imobile și asupra tuturor conturilor bancare deținute de contestatoare și de Biroul Executorului Judecătoresc A..

Potrivit art. 250 alin. (1) C. proc. pen.., împotriva măsurii asigurătorii luate de procuror sau a modului de aducere la îndeplinire a acesteia suspectul ori inculpatul sau orice altă persoană interesată poate face contestație, în termen de 3 zile de la data comunicării ordonanței de luare a măsurii sau de la data aducerii la îndeplinire a acesteia, la judecătorul de drepturi și libertăți de la instanța căreia i-ar reveni competența să judece cauza în fond.

În cauză, prin ordonanța nr. 300/158/P/2024 din data de 21.02.2025 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, secția de urmărire penală, s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale cu privire la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) C. pen., față de suspecta A. care, în calitate de executor judecătoresc, în cadrul BEJ A., cu sediul în Galați, în perioada noiembrie - decembrie 2023, în dosarul de executare nr. 884/2023, a pus în executare silită titlul executoriu reprezentat de decizia civilă nr. 877/16.11.2023 a Curții de Apel Galați, cu încălcarea dispozițiilor art. 7 - 9 din Legea nr. 188/2000 și ale C. proc. civ. (art. 622, art. 625, art. 627, art. 628 alin. (2), art. 651-652), cunoscând că sediul debitoarei B. S.R.L. nu este în circumscripția Curții de Apel Galați (sediul societății comerciale fiind în județul Ilfov) și a efectuat executarea silită pentru o valoare a creanței stabilită exclusiv în baza solicitării creditorului, fără documente justificative, producând persoanei vătămate B. S.R.L. un prejudiciu de 105.775,89 RON.

Cât privește competența materială și după calitatea persoanei de a judeca în primă instanță prezenta cauză, se notează ca prim aspect, că aceasta revine curții de apel, în conformitate cu art. 38 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.., care prevede că, în primă instanță, curtea de apel judecă infracțiunile săvârșite de avocați, notari publici, executori judecătorești, de controlorii financiari ai Curții de Conturi, precum și de auditoria publici externi.

Or, față de suspecta A. se efectuează urmărirea penală sub acuzația că, în calitate de executor judecătoresc, ar fi săvârșit infracțiunea de abuz în serviciu prev. de art. 297 alin. (1) C. pen.

Din perspectiva competenței teritoriale, legiuitorul a reglementat pentru infracțiunile săvârșite pe teritoriul României, o ordine de preferință prin dispozițiile art. 41 C. proc. pen.., în sensul că, după teritoriu, competența este determinată, în ordine de:

a) locul săvârșirii infracțiunii,

b) locul în care a fost prins suspectul sau inculpatul,

c) locuința suspectului sau inculpatului persoană fizică ori, după caz, sediul inculpatului persoană juridică, la momentul la care asăvârșit fapta,

d) locuința sau, după caz, sediul persoanei vătămate.

Se constată, astfel, că primul criteriu pentru stabilirea instanței competente teritorial îl reprezintă locul săvârșirii infracțiunii.

Legiuitorul a definit locul săvârșirii infracțiunii ca fiind locul unde s-a desfășurat activitatea infracțională, în totul sau în parte, ori locul unde s-a produs urmarea acesteia (art. 41 alin. (2) C. proc. pen..).

Conjuncția disjunctivă ori din cuprinsul textului legal anterior menționat nu stabilește o ordine de preferință (situație diferită de alin. (1) al art. 41), ci indică faptul că prin loc al săvârșirii infracțiunii se înțelege atât locul unde s-a desfășurat activitatea infracțională, în totul sau în parte, cât și locul unde s-a produs urmarea activității infracționale.

În aceste condiții, în ceea ce privește competența teritorială, pentru ipotezele în care locul activității obiective circumscrise de verbum regens al infracțiunii deduse judecății diferă de locul unde s-au produs urmările ei sau au fost descoperite urmele infracțiunii, este respectat primul criteriu instituit de art. 41 alin. (1) C. proc. pen.., al locului săvârșirii infracțiunii, fie că se are în vedere locul unde s-a desfășurat activitatea infracțională, în totul sau în parte, fie locul unde s-a produs urmarea activității infracționale,

În considerarea celor anterior expuse, Înalta Curte constată că revine Curții de Apel București competența de a soluționa cererea formulată, în baza art. 250 C. proc. pen.., de suspecta A., întrucât pe raza acestei curți de apel s-a produs urmarea acțivității infracționale, de vreme ce presupusa persoană vătămată S.C. B. S.R.L., în patrimoniul căreia s-ar fi cauzat prejudiciul în cuantum de 105.775,89 RON, avea sediul, la data faptei, în localitatea Popești - Leordeni, județul Ilfov.

Așadar, după criteriul locului săvârșirii infracțiunii - înțelegând prin aceasta (în conformitate cu definiția legală de la art. 41 alin. (2) C. proc. pen..) locul unde s-a produs prejudiciul prin infracțiunea de abuz în serviciu presupus comisă de suspecta A., competența de a judeca în primă instanță cauza, revine Curții de Apel București care a fost sesizată de contestatoare cu cererea întemeiată pe dispozițiile art. 250 C. proc. pen.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 51 C. proc. pen.., Înalta Curte de Casație și Justițieva stabili competența de soluționare a cauzei privind pe contestatoarea A. în favoarea Curții de Apel București, secția a II-a penală, instanță căreia i se va trimite dosarul.

În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen.., cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea conflictului de competență, vor rămâne în sarcina statului.

În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen.., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatoare, în cuantum de 360 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe contestatoarea A. în favoarea Curții de Apel București, secția a II-a penală, instanță căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea conflictului de competență, precum și onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatoare, în cuantum de 360 RON, rămân în sarcina statului.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 30 aprilie 2025.