ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 21 august 2025

Asupra apelului de față, constată următoarele:

Prin decizia penală nr. 874 din data de 04.07.2025, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2025, s-a dispus, în baza art. 431 din C. proc. pen., respingerea ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de A., împotriva deciziei penale nr. 867/A/2024 din data de 10.10.2024 pronunțată de Curtea de Apel Pitești.

În temeiul art. 430 din C. proc. pen., s-a respins cererea de suspendare a executării deciziei penale nr. 867/A/2024 din data de 10.10.2024 pronunțată de Curtea de Apel Pitești.

În esență, pentru a dispune astfel Curtea de Apel Pitești a avut în vedere că, prin sentința penală nr. 279 din 02 august 2024, pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr. x/2024, în temeiul art. 318 alin. (1) rap. la art. 321 alin. (1) din Legea 302/2004 republicată, s-a admis în parte cererea formulată de Tribunalul Salerno, secția Măsuri Preventive din Italia în dosarul cu numărul de referință 60/2019 R.M.P. P.M. - 6/2020 R.M.P. TRIB la data de 11.12.2023, astfel cum a fost precizată la data de 11.03.2024.

S-a dispus recunoașterea parțială și executarea în România a ordinului de confiscare nr. 32/2020 Col. Decr. din data de 14.12.2020, emis de Tribunalul Salerno, secția Măsuri Preventive, definitiv la data de 29.09.2022.

Împotriva sentinței au declarat apel intimații B., C., A. și D..

Prin decizia nr. 867/A din 10 octombrie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, s-au respins, ca nefondate, apelurile declarate de intimații A., C., B. și S.C. D. S.R.L., împotriva sentinței penale nr. 279/02.08.2024, pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr. x/2024.

Împotriva acestei din urmă decizii a formulat contestație în anulare, inculpatul A..

Curtea a constatat că potrivit dispozițiilor art. 426 din C. proc. pen., contestația în anulare constituie o cale extraordinară de atac care poate fi exercitată împotriva hotărârilor judecătorești definitive pronunțate de instanțele penale, având caracterul unei căi de atac de retractare, instanța care a pronunțat hotărârea cu încălcarea legii anulând-o în scopul înlăturării erorilor de procedură, contestația în anulare neputând fi exercitată numai împotriva deciziilor penale definitive prin care se rezolvă acțiunea penală printr-o soluție de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal, aspect ce reiese din interpretarea sistematică a normelor ce reglementează această cale de atac, respectiv din indicarea părților care pot declara contestație în anulare (art. 427 din C. proc. pen.), din economia cazurilor în care se poate face contestație în anulare (art. 426 din C. proc. pen.), precum și din procedura de judecare a cauzei, după admiterea în principiu (art. 432 din C. proc. pen.).

Instanța de fond a mai reținut că, autoritatea de lucru judecat împiedică atacarea pe căi obișnuite a hotărârilor judecătorești care au această putere, admițându-se ideea că numai o împrejurare excepțională poate permite supunerea hotărârii definitive unei examinări și numai printr-o procedură având caracter excepțional.

Natura juridică deosebită a căilor de atac extraordinare a determinat o reglementare foarte prudentă din partea legii. Astfel sunt prevăzute condițiile care să permită posibilitatea declanșării acestor căi de atac, iar contestația în anulare este o cale de atac extraordinară având o natură juridică mixtă de anulare și de retractare.

Astfel, dacă s-ar recunoaște exercitarea unei căi de atac în situații neprevăzute de legea procesuală penală, s-ar produce o încălcare a principiului legalității căilor de atac, consacrat prin art. 129 din Constituția României, potrivit căruia "împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate si Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii".

De asemenea, legalitatea căilor de atac este un principiu a cărui respectare este impusă și de exigențele art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, concretizând una dintre garanțiile unui proces echitabil.

Așadar, recunoașterea unei căi de atac în situații neprevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalității căilor de atac și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Concluzionând, instanța de fond a reținut că, în procedura examinării admisibilității în principiu a contestației în anulare promovate, sunt supuse așadar analizei hotărârile judecătorești care pot face obiectul contestației, conținutul contestației, titularii acesteia, precum și termenul în care aceasta poate fi declarată.

******

Împotriva acestei soluții, contestatorul A. a declarat apel, cauza fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 23.07.2025. Cu prilejul dezbaterilor de la termenul din 21.08.2025, Ministerul Public a invocat inadmisibilitatea prezentei căi de atac, având în vedere că decizia atacată este definitivă, concluziile fiind consemnate în cuprinsul părții introductive a prezentei decizii.

Examinând cu prioritate admisibilitatea căii de atac formulată în cauză de către apelantul contestator A., Înalta Curte constată că apelul declarat de acesta este inadmisibil, pentru următoarele considerente:

În cauză, Înalta Curte constată că este învestită cu soluționarea apelului exercitat de contestatorul A. împotriva unei decizii pronunțate în cadrul procedurii de examinare a admisibilității în principiu a contestației în anulare, reglementată de art. 431 din C. proc. pen., prin decizia ce formează obiectul prezentei căi de atac - decizia penală nr. 874 din data de 04.07.2025, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, fiind respinsă, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei penale nr. 867/A/2024 din data de 10.10.2024 pronunțate de Curtea de Apel Pitești.

Înalta Curte notează că potrivit art. 408 alin. (1) din C. proc. pen., calea ordinară de atac a apelului poate fi exercitată exclusiv împotriva sentințelor și încheierilor pronunțate în primă instanță.

În ceea ce privește interpretarea dispozițiilor art. 432 alin. (4) din C. proc. pen., potrivit cărora "Sentința dată în contestație în anulare este supusă apelului, iar decizia dată în apel este definitivă", jurisprudența a statuat în mod constant că această dispoziție vizează hotărârile pronunțate în procedura de judecare a contestației în anulare după admiterea în principiu, reglementată de art. 431 din C. proc. pen.

În acest sens sunt relevante argumentele expuse de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală în Decizia nr. 5/2015, având ca obiect incidența dispozițiilor art. 432 alin. (4) din C. proc. pen., în etapa admisibilității în principiu a contestației în anulare. Astfel, deși dezlegarea vizează ipoteza pronunțării unei hotărâri prin care a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de contestație în anulare formulată împotriva unei sentințe definitive, nesusceptibilă de a fi atacată cu apel, considerentele sunt valabile, mutatis mutandis, în toate situațiile în care instanța respinge contestația în anulare ca inadmisibilă. De altfel, instanța supremă reține în decizia amintită că hotărârile judecătorești pronunțate în etapa admiterii în principiu a contestației în anulare, etapă reglementată distinct în dispozițiile art. 431 din C. proc. pen., sunt definitive, așa cum rezultă din interpretarea sistematică a dispozițiilor art. 431 și ale art. 432 din C. proc. pen.

Așadar, etapa distinctă a admiterii în principiu a contestației în anulare este reglementată de art. 431 din C. proc. pen., dispoziții în cuprinsul cărora nu se prevede posibilitatea atacării hotărârii pronunțate cu apel, iar dispozițiile art. 432 alin. (4) din C. proc. pen., privesc exclusiv hotărârile judecătorești pronunțate în procedura de judecare a contestațiilor în anulare ulterior admiterii în principiu.

Ca atare, decizia atacată în cauză de contestatorul A. este definitivă în considerarea etapei procesuale în care a fost pronunțată, respectiv a admisibilității în principiu reglementată de art. 431 din C. proc. pen.

Or, o hotărârea judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac ale hotărârilor judecătorești nu pot exista în afara legii. Regula are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție fiind explicite în sensul că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătorești sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condițiile legii.

În aceste condiții, recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală penală constituie o încălcare a principiului legalității acesteia, precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii și autorităților și, din acest motiv, apare ca o situație inadmisibilă în ordinea de drept.

Concluzionând, în condițiile în care calea de atac de față a fost exercitată împotriva unei decizii definitive, Înalta Curte va constata că apelul formulat în cauză de apelantul contestator A. este inadmisibil.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, apelul formulat de apelantul contestator A. împotriva deciziei penale nr. 874 din data de 04.07.2025, pronunțate de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2025. Văzând dispozițiile art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga pe apelant la plata sumei de 200 de RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În conformitate cu dispozițiile prevăzute de art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 753 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, apelul formulat de apelantul contestator A. împotriva deciziei penale nr. 874 din data de 04.07.2025, pronunțate de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2025.

Obligă apelantul contestator la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 753 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 21 august 2025.