ÎCCJ, Secția penală
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)
Ședința publică din data de 25 martie 2025
Deliberând asupra contestației privind durata procesului penal formulată de petentul A., în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea inițială înregistrată inițial pe rolul Tribunalului Timiș, secția Penală sub nr. x/2024 în data de 19.12.2024, contestatorul A. a criticat durata cercetărilor penale întreprinse de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în lucrările nr. 13573/VIII- 1/2023 și nr. 15.435/VIII-1/2023, solicitând admiterea contestației și stabilirea unui termen în care procurorul de caz să finalizeze cauzele.
Prin încheierea penală nr. 227DL/23.12.2024 a Tribunalului Timiș, secția Penală, în baza art. 46 C. proc. pen., s-a disjuns cauza având ca obiect contestație durată proces formulată de petentul A. împotriva lucrării penale nr. 15435/VIII- 1/2023.
Prin încheierea penală nr. 228DL/23.12.2024 a Tribunalului Timiș, secția Penală, reținându-se că lucrarea penală nr. 15435/VIII-1/2023 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție care a fost declinată în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara vizează o plângere formulată de petentul A. împotriva unor magistrați judecători ai Tribunalului Timiș, în temeiul art. 488
2
alin. (1) lit. a) rap. la art. 38 alin. (1)lit. c) C. proc. pen., s-a admis excepția necompetenței materiale formulată de petent și s-a declinat soluționarea cauzei în favoarea Curții de Apel Timișoara.
Urmare acestei soluții, cauza a fost înregistrată la data de 10.01.2025 pe rolul Curții de Apel Timișoara, sub numărul x/2024.
Având în vedere că unul dintre intimații din dosar a dobândit calitatea de judecător la Curtea de Apel Timișoara ulterior momentului săvârșirii faptelor reclamate de către petentul A., prin încheierea penală nr. 7/PI/DL din 07.02.2025 s-a declinat competența de soluționare a contestației privind durata procesului împotriva lucrării penale nr. 15435/VIII-1/2023 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Justiție și Casație, în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 12.03.2025, fiind acordat termen aleatoriu la data de 25.03.2025.
Deși legal citat, la termenul fixat pentru soluționarea cauzei, 25.03.2025, contestatorul A. nu s-a prezentat în instanță pentru a susține contestația privind durata procesului penal formulată.
În dezbateri, reprezentantul Ministerului Public a solicitat respingerea contestației privind durata procesului penal formulată de petent ca fiind inadmisibilă, având în vedere că aceasta nu vizează un dosar penal înregistrat pe rolul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, plângerea inițială a petentului fiind înregistrată ca lucrare și restituită acestuia în vederea completării cu respectarea dispozițiilor legale, aspect ce nu a fost realizat de petent.
Examinând contestația formulată în conformitate cu dispozițiile art. 488
1
și următoarele C. proc. pen., judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție urmează a o respinge, ca inadmisibilă, având în vedere următoarele considerente:
Prin plângerea penală, olografă, greu lizibilă, trimisă prin e-mail la data de 03.12.2024 Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, unde a fost înregistrată, inițial, la secția Resurse Umane și Documentare, Serviciul Registratură Generală și Arhivă, la data de 04.01.2024, sub nr. x/2024, petentul A. a solicitat tragerea la răspundere penală a magistraților B. și C., judecători în cadrul Tribunalului Timiș, care au participat, în calitate de membri ai completului de judecată, la soluționarea dosarului nr. x/2023 al Tribunalului Timiș, pronunțând încheierea penală nr. 1023/CONT/31.10.2023.
Ulterior, prin adresa nr. x/2023 din data de 27.12.2023, având în vedere calitatea magistratului B., care între timp a devenit judecător al Curții de Apel Timișoara, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara a înaintat plângerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, unde a fost formată lucrarea nr. 127/VIII-1/2024.
Constatând că plângerea sus-menționată nu îndeplinește condițiile de formă și fond, la data de 22.01.2024, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală a dispus restituirea acesteia către petent, în vederea completării ei cu următoarele elemente lipsă: semnătura electronică, descrierea concretă a faptelor sesizate și indicarea mijloacelor de probă care susțin acuzațiile formulate.
În prezenta cauză, petentul A. contestă durata procedurii în lucrarea nr. 127/VIII-1/2024 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală (înregistrată sub nr. x/2024 la secția Resurse Umane și Documentare, Serviciul Registratură Generală și Arhivă a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție) care are ca obiect plângerea formulată de acesta privind săvârșirea unor presupuse infracțiuni ce au legătură cu atribuțiile de serviciu exercitate de anumiți magistrați judecători în cadrul Curții de Apel Timișoara.
Având în vedere, pe de o parte, că, urmare modificărilor aduse art. 40 alin. (1) C. proc. pen. prin Legea nr. 49/2022, începând cu data 14 martie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție judecă, în primă instanță, și infracțiunile comise de judecătorii de la curțile de apel și Curtea Militară de Apel, precum și de procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanțe, iar pe de altă parte, că plângerea penală a petentului A. vizează judecători din cadrul Curții de Apel Timișoara, judecătorul de drepturi și libertăți constată că, potrivit art. 488
2
alin. (1) lit. a) coroborat cu art. 40 alin. (1) C. proc. pen., competența de soluționare a prezentei contestații revine judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Constatându-se astfel legal învestit, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție constată, în ceea ce privește obiectul și finalitatea contestației privind durata procesului penal, că instituția analizată a fost reglementată de legiuitorul român în îndeplinirea obligațiilor ce decurg în sarcina statului din prevederile art. 6 și art. 13 din Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, respectiv acelea de a crea un sistem judiciar eficient, capabil să soluționeze cauzele penale într-un termen rezonabil și să asigure, la nivelul legislației naționale, un remediu efectiv, care să permită valorificarea drepturilor și libertăților consacrate prin Constituție.
Contestația de natura celei de față are, așadar, ca obiect, constatarea unor eventuale încălcări ale dreptului la soluționarea procesului într-un termen rezonabil, astfel cum este consacrat acest principiu în cuprinsul art. 8 C. proc. pen.
Astfel, potrivit art. 488
1
alin. (1) C. proc. pen., dacă activitatea de urmărire penală sau de judecată nu se îndeplinește într-o durată rezonabilă, se poate face contestație, solicitându-se accelerarea procedurii.
Totodată, potrivit dispozițiilor art. 488
1
alin. (3) lit. a) C. proc. pen., contestația privind durata procesului penal poate fi formulată, pentru cauzele aflate în cursul urmăririi penale, după cel puțin un an de la începerea urmăririi penale.
Potrivit art. 305 alin. (1) C. proc. pen., începerea urmăririi penale cu privire la faptă se dispune de către organul de urmărire penală atunci când actul de sesizare îndeplinește condițiile prevăzute de lege și se constată că nu există vreunul dintre cazurile de împiedicare a exercitării acțiunii penale, prevăzut de art. 16 alin. (1) C. proc. pen.
Norma de procedură evocată reglementează, așadar, în mod explicit, începerea urmăririi penale in rem ca moment inițial al procesului penal.
Din interpretarea coroborată a dispozițiilor legale precitate rezultă, prin urmare, că, astfel cum rezultă chiar din denumirea lui ("contestația privind durata procesului penal"), exercitarea demersului judiciar prevăzut de art. 488
1
C. proc. pen. este condiționată de preexistența unui proces penal, numai ulterior demarării acestuia prin începerea urmăririi penale in rem, în condițiile art. 305 alin. (1) C. proc. pen., putându-se recurge la remediul accelerator analizat și doar în situații de prelungire nejustificată a duratei procedurilor penale.
Or, examinând actele și lucrările dosarului prin prisma considerațiilor teoretice anterior menționate, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție constată că, în speță, contestația formulată de contestatorul A. a fost exercitată în afara unui proces penal, demersul judiciar al acestuia vizând așa-zisa tergiversare a soluționării unei lucrări generale înregistrată la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală, în care, după ce s-au verificat exclusiv condițiile plângerii penale formulate de contestator, constatându-se că, în urma restituirii acesteia în condițiile art. 294 alin. (2) C. proc. pen., nu a fost completată astfel să îndeplinească condițiile de formă și fond prevăzute de art. 289 C. proc. pen., s-a procedat la arhivarea ei, iar nu a unui dosar penal în care să se fi dispus începerea urmăririi penale in rem.
Pentru considerentele expuse, constatând că prezentul demers judiciar nu îndeplinește exigența de admisibilitate ce decurge din dispozițiile art. 488
1
alin. (1) cu referire la art. 488
1
alin. (3) lit. a) C. proc. pen., în temeiul art. 488
6
C. proc. pen., Judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție va respinge, ca inadmisibilă, contestația privind durata procesului penal formulată de petentul A. cu referire la lucrarea nr. 127/VIII-1/2024 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală, înregistrată sub nr. x/2023 la secția Resurse Umane și Documentare, Serviciul Registratură Generală și Arhivă a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga petentul la plata sumei de 50 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D I S P U N E
Respinge, ca inadmisibilă, contestația privind durata procesului penal formulată de petentul A. cu referire la lucrarea nr. 127/VIII-1/2024 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală, înregistrată sub nr. x/2023 la secția Resurse Umane și Documentare, Serviciul Registratură Generală și Arhivă a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Obligă petentul la plata sumei de 50 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25 martie 2025.