ÎCCJ, Secția penală
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)
Ședința publică din data de 05 martie 2025
Deliberând asupra admisibilității în principiu a cererii de recurs în casație formulate de recurentul A., în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 1141 pronunțată la data de 09.05.2023 de către Judecătoria Sectorului 5 București în dosarul nr. x/2023, în baza art. 459 alin. (5) C. proc. pen.. a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de petentul condamnat A..
În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen.., petentul a fost obligat la plata sumei de 150 RON cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat.
S-a stabilit avansarea onorariului apărătorului din oficiu, în cuantum de 680 de RON, din fondurile Ministerului Justiției.
Împotriva acestei sentințe a formula apel revizuentul A..
Prin decizia nr. 1479/A din 18.10.2023 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în dosarul nr. x/2023, în baza art. 421 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen.., a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de revizuentul A. împotriva sentinței penale nr. 1141/09.05.2023 pronunțate de Judecătoria sectorului 5 București, secția Penală, în dosarul nr. x/2023.
În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen.., a fost oblicat apelantul-revizuent la plata cheltuielilor judiciare în cuantum de 300 RON către stat.
În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen.., s-a dispus ca onorariul apărătorului din oficiu, în cuantum de 680 RON, să se suporte din fondurile Ministerului Justiției.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs în casație revizuentul A. la data de 18.12.2024 .
Recurentul a invocat cazul de casare prev. de art. 438 alin. (1) pct. 1 C. proc. pen.. - în cursul judecății nu au fost respectate dispozițiile privind competența după materie sau după calitatea persoanei, atunci când judecata a fost efectuată de o instanță inferioară celei legal competente.
În esență, a susținut că la data de 28.02.2016 a semnat un contract cu U.S. Departament of Defence al SUA pentru a desfășura activități în cadrul programului de contra terorism PTSS 16-06 GMCSS, dată de la care a devenit personal B., așa încât Judecătoria Sectorului 5, secția penală nu avea competența să îl judece în cauza în care a fost cercetat penal și trimis în judecată.
Cererea de recurs în casație a fost comunicată Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, intimatelor părți civile C. și Spitalul Universitar de Urgență București, precum și intimatei persoană vătămată D. .
Verificând exclusiv condițiile de admisibilitate, în conformitate cu dispozițiile art. 440 C. proc. pen.., Înalta Curte constată că cererea de recurs în casație formulată de recurentul A. nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 434-art. 438 C. proc. pen.., pentru următoarele considerente:
Recursul în casație constituie o cale extraordinară de atac, de anulare, ce poate fi exercitată împotriva deciziilor penale definitive pronunțate de curțile de apel și de Înalta Curte de Casație și Justiție, ca instanțe de apel, pentru cazurile strict și limitativ prevăzute de lege.
Pentru a se asigura un just echilibru între principiul legalității, pe de o parte, și respectarea autorității de lucru judecat a hotărârilor definitive și a principiului securității raporturilor juridice, pe de altă parte, legiuitorul a limitat sfera hotărârilor judecătorești ce pot fi atacate cu recurs în casație și a stabilit anumite condiții pentru exercitarea acestei căi extraordinare de atac referitoare la termenul în care poate fi declarată, calitatea procesuală activă, la conținutul cererii și cazurile de casare.
Conform art. 440 alin. (2) C. proc. pen.. cererea de recurs în casație va fi respinsă, prin încheiere definitivă, dacă nu este făcută în termenul prevăzut de lege sau dacă nu s-au respectat dispozițiile art. 434, art. 436 alin. (1) și (6), art. 437 și art. 438 din același cod.
Ca atare, pentru a fi admisibilă în principiu cererea de recurs în casație trebuie să îndeplinească cumulativ cerințele legate de natura hotărârii atacate, termenul de declarare a căii extraordinare de atac, calitatea părții ce o exercită, precum și condiții de formă și fond.
Potrivit art. 434 alin. (1) C. proc. pen.. "pot fi atacate cu recurs în casație deciziile pronunțate de curțile de apel și de Înalta Curte de Casație și Justiție, ca instanțe de apel, cu excepția deciziilor prin care s-a dispus rejudecarea cauzelor."
Rezultă, astfel, că recursul în casație are ca obiect hotărâri ale curților de apel și ale instanței supreme, pronunțate ca instanțe de apel, prin care se dă o soluție acțiunii penale, definitivă.
Totodată, conform alin. (2) lit. a) al art. 434 C. proc. pen.., nu pot fi atacate cu recurs în casație hotărârile de respingere ca inadmisibilă a cererii de revizuire.
În speță, obiectul recursului în casație îl reprezintă decizia nr. 1479/A din 18.10.2023 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, prin care a fost respins apelul declarat de revizuentul A. împotriva unei sentințe prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, cerea de revizuire formulată de acesta.
Se constată, așadar, că hotărârea recurată nu este de natura hotărârilor supuse casării, aceasta fiind pronunțată de instanța de control judiciar - Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în cadrul unei proceduri reglementate de art. 459 C. proc. pen.., ce nu a depășit admisibilitatea unei cereri de revizuire.
Deși decizia nr. 1479/A din 18.10.2023 a fost pronunțată de curte, ca instanță de apel, ea nu are caracter recurabil, întrucât prin aceasta nu a fost rezolvat fondul cauzei (nu s-a soluționat definitiv acțiunea penală), ci au fost verificate condițiile de admisibilitate ale unei alte căi extraordinare de atac (revizuire).
Înalta Curte mai constată că, recurentul A. a formulat cererea de recurs în casație cu depășirea termenului de 30 de zile prevăzut de art. 435 C. proc. pen.., având în vedere că hotărârea recurată i-a fost comunicată în data de 07.11.2023, semnând personal dovada de primire, iar acesta a formulat calea extraordinară de atac la data de 18.12.2024 (prin email, conform înscrisului de la dosar ÎCCJ).
Deopotrivă, conform lucrărilor și dosarelor atașate la dosarul prezentei cauze rezultă că recurentul a mai formulat anterior o cerere de recurs în casație împotriva aceleiași decizii penale nr. 1479/A din 18 octombrie 2023, care a fost respinsă, ca inadmisibilă, prin încheierea nr. 417/RC din 26 iunie 2024 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2023, pentru același motiv al neîndeplinirii condiției prev. de art. 434 alin. (1) C. proc. pen.., respectiv că decizia recurată nu face parte din categoria hotărârilor ce pot fi atacate cu recurs în casație.
Prin urmare, cerere de recurs în casație a fost introdusă în mod repetitiv, cu încălcarea prevederilor art. 438 alin. (3) C. proc. pen.
În acest context, în care mai multe din condițiile ce se cer a fi îndeplinite cumulativ pentru a fi admisibilă cererea de recurs în casație, respectiv cele prev. de art. 434 alin. (1), de art. 435 și prev. de art. 438 alin. (3) C. proc. pen.., nu sunt întrunite, nu se mai justifică analiza celorlalte condiții de admisibilitate a cererii de recurs în casație, dispozițiile art. 440 alin. (2) C. proc. pen.. fiind de strictă interpretare.
Pentru considerentele expuse, în baza art. 440 alin. (2) C. proc. pen.., Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casație formulată de recurentul A. împotriva deciziei penale nr. 1479/A din 18 octombrie 2023, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în dosarul nr. x/2023.
În temeiul dispozițiilor art. 275 alin. (2) C. proc. pen.., va fi obligat recurentul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D I S P U N E
Respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casație formulată de recurentul A. împotriva deciziei penale nr. 1479/A din 18 octombrie 2023, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în dosarul nr. x/2023.
Obligă recurentul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 05 martie 2025.