ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1208/2025
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1208/2025 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)
Ședința publică din data de 17 septembrie 2025
Asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș în dosarul nr. x/2024, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL CRAIOVA, TRIBUNALUL MEHEDINȚI, MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CRAIOVA, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL GORJ, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL ALBA IULIA, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL HUNEDOARA, DIICOT - STRUCTURA CENTRALĂ, cu citarea CONSILIULUI NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună:
recunoașterea și acordarea în întinderea drepturilor salariale cuvenite a unei valori de referință sectorială (VRS) de 605,225 RON neplafonată, majorată cu 25 %, conform art. 38 alin. (3) din Legea - cadru nr. 153/2017, raportată la aplicarea prevederilor art. 12 din Secțiunea 1, Dispoziții comune din Capitolul VIII Reglementări specifice personalului din justiție, Anexa V, Familia ocupațională de funcții bugetare "Justiție" și Curtea Constituțională - Legea nr. 153/2017 și care nu a fost aplicată de ordonatorii de credite prin raportare la drepturile salariale deja dobândite, inclusiv diurna plătită, conform sentinței civile nr. 996/09.10.2020, pronunțată de Tribunalul Caraș Severin în dosarul civil nr. x/2020, definitivă prin decizia civilă nr. 231/10.02.2022 a Curții de Apel Timișoara, pentru perioadele lucrate: 01.08.2016-31.01.2018 și 01.11.2018-21.07.2019 (Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj), 01.02.2018-18.11.2018 (DIICOT-ST ALBA), 22.07.2019-29.01.2020 (Judecătoria Baia de Aramă), 30.01.2020 - prezent (Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara) și în continuare, cu depășirea plafonării prevăzute de art. 38 alin. (6) din Legea 153/2017;
repararea prejudiciului creat prin neaplicarea dispozițiilor legale reprezentat de diferența salarială rezultată dintre noua indemnizație de încadrare și indemnizația actuală de încadrare începând cu 01.08.2016, conform sentinței civile nr. 996/09.10.2020, pronunțată de Tribunalul Caraș Severin în dosarul civil nr. x/2020, definitivă prin decizia civilă nr. 231/10.02.2022 a Curții de Apel Timișoara și pe viitor, până la plata efectivă a noii indemnizații de încadrare (prin obligarea pârâților la plata, respectiv la alocarea fondurilor necesare plății diferențelor bănești corespunzătoare), drepturi ce vor fi actualizate cu indicele de inflație, precum și cu dobânda legală corespondentă, calculată de la data exigibilității sumelor până la data plății efective a diferenței drepturilor menționate mai înainte.
În ședința din data de 07.11.2024, instanța de judecată a dispus disjungerea capetelor de cerere formulate în contradictoriu cu pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara, DIICOT- Structura Centrală, cu citarea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării și formarea unui dosar nou, cu termen de judecată 07.11.2024, dosarul nr. x/2024, privind cererea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL PUBLIC-PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CRAIOVA, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL GORJ, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL ALBA IULIA, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL HUNEDOARA, DIICOT-STRUCTURA CENTRALĂ, cu citarea CONSILIULUI NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII.
Prin sentința civilă nr. 1392 din 7 noiembrie 2024, pronunțată de Tribunalul Timiș, secția I civilă, a fost admisă excepția necompetenței teritoriale, invocată de instanță din oficiu, și a fost declinată competența de soluționare a acțiunii în favoarea Tribunalului Gorj.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că reclamanta are calitate de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Petroșani, iar cererea de chemare în judecată are natura unui conflict individual de muncă.
A apreciat că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 269 alin. (2) din Codul muncii și nu dispozițiile art. 127 din C. proc. civ., întrucât aceste prevederi legale își găsesc aplicabilitatea atunci când cererea de chemare în judecată este formulată de un judecător/procuror/asistent judiciar/grefier sau împotriva unui judecător/procuror/asistent judiciar/grefier care își desfășoară activitatea la instanța competentă să soluționeze litigiu ori la o instanță inferioară acesteia, cât și atunci când cererea de chemare în judecată este formulată de instanța de judecată sau împotriva instanței de judecată competentă să soluționeze litigiul ori când parte (reclamant sau pârât) este o instanță inferioară acesteia.
Astfel, a reținut că reclamanta își desfășoară activitatea într-o unitate de parchet, iar competența materială de soluționare a cauzei aparține în primă instanță tribunalului care este superioară în grad față de instanța pe lângă care funcționează.
A mai arătat că nu sunt incidente nici dispozițiile art. 127 alin. (2
1
) din C. proc. civ., conform căreia dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în ipoteza în care o instanță de judecată are calitatea de reclamant sau pârât, deoarece pârâți în cauză sunt doar parchete, iar nu instanța care ar fi competentă să judece pricina în primă instanță sau în calea de atac.
În concluzie, instanța a considerat că în soluționarea unui conflict de muncă în care reclamanții au calitatea de procurori în cadrul parchetului de pe lângă judecătorie, dispozițiile art. 127 alin. (1), alin. (2
1
) și (3) din C. proc. civ., așa cum au fost modificate și completate prin Legea nr. 310/2018, incidentă în raport de data introducerii acțiunii, nu sunt aplicabile, întrucât, pe de o parte, competența materială de soluționare a cauzei aparține, în primă instanță, tribunalului, iar pe de altă parte, pârâții sunt parchete de pe lângă instanțe, iar nu instanțe de judecată, prevederile art. 127 alin. (2
1
) din C. proc. civ. fiind de strictă interpretare.
Nefiind, așadar, incidente dispozițiile speciale cuprinse în art. 127 din C. proc. civ., a reținut că sunt aplicabile prevederile generale referitoare la competență din Codul muncii indicate supra, conform cărora competența teritorială în cazul conflictelor de muncă aparține instanței/tribunalului în a cărui circumscripție își are domiciliul, reședința sau locul de muncă, reclamantul.
Întrucât reclamanta are domiciliul în municipiul Târgu-Jiu, în raza teritorială a Tribunalului Gorj, competența de soluționare a cauzei revine acestui tribunal.
Prin sentința civilă nr. 1721 din 21 mai 2025, pronunțată de Tribunalul Gorj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, a fost admisă excepția necompetenței teritoriale a instanței și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Timiș; s-a constatat ivit conflictul negativ de competență, s-a dispus suspendarea judecării cauzei și înaintarea acesteia la Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea pronunțării unui regulator de competență.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că sunt incidente dispozițiile art. 127 din C. proc. civ., având în vedere că, în cauză, este pârât și Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj.
Înalta Curte, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe, care se declară deopotrivă necompetente în a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Tribunalul Gorj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale competența de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:
Instanțele aflate în conflict negativ de competență au fost sesizate cu o acțiune având ca obiect plata unor drepturi salariale. Având în vedere cele solicitate în cuprinsul cererii de chemare de judecată, rezultă faptul că prezentului litigiu i se aplică dispozițiile legii speciale referitoare la conflictele de muncă.
În cauza dedusă judecății, reclamanta are calitatea de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Petroșani.
Dreptul comun pentru soluționarea conflictelor de muncă este reglementat de dispozițiiile art. 266-275 din Codul muncii.
Potrivit dispozițiilor art. 269, Codul muncii, " (1) Cauzele referitoare la conflictele individuale de muncă și conflictele colective de muncă se soluționează în primă instanță de către tribunal. (2) Cererile referitoare la cauzele prevăzute la alin. (1) se adresează tribunalului în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul, reședința sau locul de muncă ori, după caz, sediul".
Pornind de la acest text de lege, Înalta Curte constată că domiciliul reclamantei este în Târgu-Jiu și se află în circumscripția Tribunalului Gorj, respectiv locul de muncă al acesteia care se află în circumscripția aceluiași tribunal, sens în care revine acestei instanțe competența de soluționare a cauzei.
În ceea ce privește dispozițiile art. 127 din C. proc. civ., amintite de instanțele aflate în conflict în cuprinsul considerentelor, aceste dispoziții legale reglementează situația particulară a litigiilor în care este implicat un judecător în calitate de reclamant sau de pârât, rațiunea normei fiind aceea de a înlătura orice suspiciune de soluționare părtinitoare a cauzei, din pricina calității părții.
Textul de lege se aplică întocmai și în cazul procurorilor, asistenților judiciari și grefierilor și vizează două situații, respectiv când una din aceste persoane are legitimare procesuală activă (este reclamant) și când are legitimare procesuală pasivă (este pârât).
Potrivit art. 127 alin. (1) și (3) C. proc. civ. "(1) Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competența instanței la care își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea. (…)
(3) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în cazul procurorilor, asistenților judiciari și grefierilor".
Se reține că Legea nr. 310/2018, aplicabilă în raport de data introducerii acțiunii, a modificat dispozițiile art. 127 alin. (1) C. proc. civ. prin extinderea sferei de aplicare a textului legal, în sensul că este incidentă competența facultativă nu numai atunci când magistratul are calitatea de reclamant într-o cerere de competența instanței la care își desfășoară activitatea, ci și atunci când cererea este de competența unei instanțe inferioare celei la care magistratul își desfășoară activitatea.
Însă, în speță, reclamanta își desfășoară activitatea la Parchetul de pe lângă Judecătoria Petroșani, iar competența materială de soluționare a cauzei aparține în primă instanță tribunalului.
Prin urmare, având în vedere că cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă nu este de competența judecătoriei, competența teritorială nu poate fi determinată în condițiile art. 127 alin. (1) și (3) C. proc. civ.
Totodată, se reține că aceasta nu poate fi determinată nici în conformitate cu art. 127 alin. (2)-(2)
1
C. proc. civ., instanța de judecată competentă să soluționeze cauza neavând calitate de pârâtă în dosar.
În consecință, așa cum s-a arătat în precedent, în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 269 din Codul muncii, potrivit cărora este competentă instanța de la domiciliul reclamantului sau instanța de la locul de muncă.
Dat fiind că reclamanta are locul de muncă în circumscripția Tribunalului Gorj, competența de soluționare a cauzei revine acestui tribunal.
Așa fiind, în raport de considerentele expuse și de principiul asigurării accesului efectiv la justiție, văzând și dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cererii ce face obiectul cauzei, în favoarea Tribunalului Gorj, secția secția conflicte de muncă și asigurări sociale, căruia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecății.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 17 septembrie 2025.