MIKOLAJCZYK v. POLAND

CUARTA DECIZIE A SECȚIEI nr. 12351/02 de Jadwiga MIKOÄAJCZYK împotriva Poloniei Curții Europene a Drepturilor Omului (a patra secțiune), care așeză la 22 mai 2007 în calitate de Cameră compusă din: Sir Nicolas Bratza, Președintele, J. Casadevall, G. Bonello, K. Traja, S. Pavlovschi, L. Garlicki, L. Mijović, judecători și T.L. Grefierul de Secțiuni Inițiale având în vedere cererea depusă la 4 iulie 2001, având în vedere decizia de a aplica art. 29 § 3 din Convenție și de a examina împreună admisibilitatea și meritele cazului, având în vedere declarațiile formale care acceptă o soluționare prietenoasă a cazului, după ce a deliberat, hotărăște după cum urmează: FACTE Reclamantul, dna Jadwiga Mikołajczyk, este un național polonez care s-a născut în 1933 și trăiește în Warszawa. Guvernul polonez („ Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl J. Wołāsiewicz, al Ministerului Afacerilor Externe. Circumstanțele cazului Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. La 16 noiembrie 1995, reclamantul a depus la Curtea de district din Varșovia o cerere la proprietatea H.B., pe care reclamantul a avut grijă înainte de moartea sa. Între 16 noiembrie 1995 și 10 ianuarie 2001, Curtea de district din Varșovia a enumerat 9 audieri, dintre care trei au fost suspendate. Între 8 mai 1997 și 14 ianuarie 1998 (7 luni) și între 15 luni) La 10 ianuarie 2001, Curtea de district din Varșovia a decis că reclamantul are dreptul de a moșteni proprietatea. HOTĂRÂREA La 6 februarie 2007, Curtea a primit următoarea declarație semnată de reclamant: „Eu, Jadwiga Mikołajczyk, remarc că Guvernul Poloniei sunt dispus să-mi plătească suma de 9.000 PLN (nouă mii de zloți polonezi) în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazului menționat mai sus, pe care îl așteaptă Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Această sumă, care să acopere orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile, va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. De la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se plătesc pe suma de mai sus la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de decontare plus trei puncte procentuale. Accept propunerea și renunță la orice alte afirmații împotriva Poloniei în ceea ce privește faptele care dau naștere la această cerere. Declar că acest lucru constituie o rezoluție finală a cazului.” La 2 aprilie 2007, Curtea a primit următoarea declarație de la Agentul Guvernului: „Declar că guvernul Poloniei oferă să plătească 9 000 de zloți polonezi (nouă mii de zloți polonezi) dnei Jadwiga Mikołajczyk în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazului menționat mai sus, în așteptarea Curții Europene a Drepturilor Omului. Această sumă, care să acopere orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile, va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. În cazul în care nu se plătește această sumă în termenul de trei luni, guvernul se angajează să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei implicite plus trei puncte procentuale. Plata va constitui rezoluția finală a cazului.” Curtea ia act de acordul atins între părți și consideră că această chestiune a fost rezolvată (art. 37 alineatul (1) litera (b) din Convenție). În plus, în conformitate cu art. 37 alineatul (1) în amendă Curtea nu constată nicio circumstanță specială în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale, care necesită continuarea examinării cererii. În consecință, cererea la cazul de la art. 29 § 3 din Convenția ar trebui întreruptă și cazul scos din listă. Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate pentru a elimina cererea din lista de cazuri. T.L. Early Nicolas B ratza Președintele grefierului

FOURTH SECTION

DECISION

Application no. 12351/02

by Jadwiga MIKOŁAJCZYK

against Poland

The European Court of Human Rights (Fourth Section), sitting on 22

May 2007 as a Chamber composed of:

Sir

Nicolas

Bratza,

President,

Mr

J. Casadevall,

Mr

G. Bonello,

Mr

K. Traja,

Mr

S. Pavlovschi,

Mr

L. Garlicki,

Ms

L. Mijović,

judges,

and Mr

T.L.

Early

,

Section Registrar

,

Having regard to the above application lodged on 4 July 2001,

Having regard to the decision to apply Article 29 § 3 of the Convention and examine the admissibility and merits of the case together,

Having regard to the formal declarations accepting a friendly settlement of the case,

Having deliberated, decides as follows:

THE FACTS

The applicant, Ms Jadwiga Mikołajczyk, is a Polish national who was born in 1933 and lives in Warszawa. The Polish Government (“the Government”) were represented by their Agent, Mr J. Wołąsiewicz, of the Ministry of Foreign Affairs.

A.

The circumstances of the case

The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows.

On 16 November 1995 the applicant lodged with the Warsaw District Court a claim to the estate of H.B., whom the applicant had cared for before her death.

Between 16 November 1995 and 10 January 2001 the Warsaw District Court listed 9 hearings, three of which were adjourned.

Between 8 May 1997 and 14 January 1998 (7 months) and between 15

January 1998 and 23 July 2000 (over 30 months) the case lay dormant.

On 10 January 2001 the Warsaw District Court ruled that the applicant had the right to inherit the estate.

THE LAW

On 6 February 2007 the Court received the following declaration signed by the applicant:

“I, Jadwiga Mikołajczyk, note that the Government of Poland are prepared to pay me the sum of PLN 9,000 (nine thousand Polish zlotys) with a view to securing a friendly settlement of the above-mentioned case pending before the European Court of Human Rights.

This sum, which is to cover any pecuniary and non-pecuniary damage as well as costs and expenses, will be payable within three months from the date of notification of the decision taken by the Court pursuant to Article 37 § 1 of the European Convention on Human Rights. From the expiry of the above-mentioned three months until settlement simple interest shall be payable on the above amount at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points.

I accept the proposal and waive any further claims against Poland in respect of the facts giving rise to this application. I declare that this constitutes a final resolution of the case.”

On 2 April 2007 the Court received the following declaration from the Agent of the Government:

“I declare that the Government of Poland offer to pay 9,000 Polish zlotys (nine thousand Polish zlotys) to Ms

Jadwiga Mikołajczyk with a view to securing a friendly settlement of the above-mentioned case pending before the European Court of Human Rights.

This sum, which is to cover any pecuniary and non-pecuniary damage as well as costs and expenses, will be payable within three months from the date of notification of the decision taken by the Court pursuant to Article 37 § 1 of the European Convention on Human Rights. In the event of failure to pay this sum within the said three-month period, the Government undertake to pay simple interest on it, from expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. The payment will constitute the final resolution of the case.”

The Court takes note of the agreement reached between the parties and considers that the matter has been resolved (Article 37 § 1 (b) of the Convention). Furthermore, in accordance with Article 37 § 1

in fine

, the Court finds no special circumstances regarding respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols which require the examination of the application to be continued. Accordingly, the application to the case of Article 29 § 3 of the Convention should be discontinued and the case struck out of the list.

For these reasons, the Court unanimously

Decides

to strike the application out of its list of cases.

T.L.

Early

Nicolas B

ratza

Registrar

President