CtEDO 11.05.2010 Auto

SADOWSKI v. POLAND

RESPONDENT
POL
HOTĂRÂRE
11.05.2010
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Struck out of the list
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2010
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
SADOWSKI v. POLAND (CtEDO, 2010)
HUDOC · oficial

CUARTA DECIZIE DECIZIE Nr. 5127/09 de Ryszard SADOWSKI împotriva Poloniei Curții Europene a Drepturilor Omului (Quarta Secțiune), care așeză la mai 2010 ca Cameră compusă din: Nicolas Bratza, Președintele, Lech Garlicki, Giovanni Bonello, Ljiljana Mijović, Päivi Hirvelä, Ledi Bianku, Nebojša Vučinić, judecători și Lawrence Early, grefierul secțiunii, având în vedere cererea depusă la 22 decembrie 2008, având în vedere declarația depusă de Guvernul contestat la 1 martie 2010, care solicită Curtea să elimine cererea din lista cazurilor și răspunsul reclamantului la această declarație, după deliberare, hotărăște după cum urmează: Reclamantul, dl Ryszard Sadowski, este un național polonez care s-a născut în 1952 și trăiește în Warszawa. Guvernul polonez („Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl J. Wołāsiewicz al Ministerului Afacerilor Externe. Circumstanțele cazului Faptele cazului, prezentate de solicitant, pot fi rezumate după cum urmează. Procedura civilă pentru diviziunea moștenirii (nr. I Ns 855/04) La 16 iunie 1994, reclamantul a interzis o acțiune pentru diviziunea moștenirii. La 30 iunie 1997, Curtea de District Grójec ( Sād Rejonowy ) a dat o hotărâre ( postanowienie ). Reclamantul a interzis apelul. La 13 octombrie 1998, Curtea Regională Radom ( Sād Okręgowy ) a anulat decizia atacată și a remis cazul. La 9 septembrie 1999, Curtea de district Grójec a ordonat un raport suplimentar de experți. La 1 august și 16 noiembrie 2000, Curtea a amendat expertul pentru faptul că nu a elaborat un raport. La 8 ianuarie 2001, expertul a prezentat raportul suplimentar Curții de district Grójec. La 18 septembrie 2002, Curtea de district Grójec a continuat procesul ca una dintre părți a murit. Curtea a reluat procesul în septembrie 2004, după numirea succesorului legal al partidului decedat. La 16 noiembrie 2004, 10 februarie și 8 martie 2005, 2 noiembrie 2006, 8 ianuarie, 26 martie și 23 mai 2007, Curtea a desfășurat audieri. La 5 iunie 2007, Curtea de District Grójec a dat a doua hotărâre privind diviziunea moștenirii. Reclamantul a interzis. La 28 octombrie 2007, Curtea Regională Radom a anulat decizia atacată și a remis cazul. În decembrie 2009, Curtea de District Grójec a ordonat un alt raport de experți. Acțiunea este încă în așteptare în fața Curții de District Grójec. Prima plângere a reclamantului cu privire la lungimea excesivă a procedurii (nr. IV S 14/05) La 9 decembrie 2005, reclamantul a depus la Curtea Regională Radom o plângere în temeiul articolului 5 din Legea din 17 iunie 2004 cu privire la încălcarea dreptului la un proces într-un timp rezonabil (Ustawa o skardze naruszenie prawa strony do rozpoznania sprawy w la 3 februarie 2006, Curtea Regională Radom a recunoscut că au existat mai multe perioade de inactivitate nejustificată pentru care Curtea de district Grójec a fost responsabilă. Curtea a subliniat, de asemenea, faptul că reclamantul a fost responsabil pentru unele întârzieri care au avut loc în timpul procedurii, deoarece a depus numeroase cereri și cereri de admitere a noilor dovezi. Având în vedere circumstanțele cauzei, instanța a acordat reclamantului 5.000 zlotys polonez (PLN) (aprox. 1.300 euro (EUR)) în satisfacție echitabilă. A doua plângere a reclamantului cu privire la lungimea excesivă a procedurii (nr. IV S 9/08) La 12 iunie 2008, reclamantul a depus Curtea Regională Radom o altă plângere în temeiul articolului 5 din Legea 2004. La 22 iulie 2008, Curtea Regională Radom a declarat că între 3 februarie 2006 și 12 iunie 2008 nu au existat perioade semnificative de Inactivitate nejustificată pentru care a fost responsabilă Curtea de District Grójec. Având în vedere circumstanțele cauzei, Curtea Regională Radom a refuzat să acorde reclamantului orice compensare. Excesiv de lungime a procedurilor judiciare și de executare, în special dispozițiile aplicabile ale Legii de 2004, sunt incluse în hotărârile Curții în cazurile Charzyński c. Polonia nr. 15212/03 (dec.), §§ 12-23, ECHR 2005-V, și Ratajczyk c. Polonia nr. 11215/02 (dec.), ECHR 2005 VIII, și în hotărârea sa în cazul Krasuski c. Polonia , nr. 6144/00, §§§ 34-46, ECHR 2005-V. COMPLAINT Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție cu privire la durata necorespunzătoare a procedurii. Lungimea procedurii Reclamantul s-a plâns în legătură cu durata procedurii. El s-a bazat pe art. 6 § 1 din Convenție care, în măsura în care este cazul, prevede următoarele: "În determinarea drepturilor și obligațiilor sale civile ..., toată lumea are dreptul la o ... audiere într-un timp rezonabil de [a] ... tribunal ..." Prin scrisoarea din 1 martie 2010, Guvernul a informat Curtea că a propus să facă o declarație unilaterală în vederea soluționării chestiunii formulate de cerere. În plus, au solicitat Curtea să elimine cererea în conformitate cu art. 37 din Convenție. Declarația prevăzută după cum urmează: „...Guvernul dorește să exprime – prin intermediul declarației unilaterale – recunoașterea acesteia că durata procedurii civile în acest caz a fost încălcată de cerința de „tempă rațională” la art. 6 § 1 din Convenție. În aceste circumstanțe și având în vedere faptele specifice ale cauzei, Guvernul declară că propune să plătească reclamantului cuantumul 18,700 PLN, pe care îl consideră rezonabil în funcție de jurisprudența Curții. Suma menționată mai sus, care este de a acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile, va fi eliberată de orice impozite care ar putea fi Ea va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Protecția Drepturilor Omului. În caz de nerespectare a acestei sume în termen de trei luni, Guvernul se angajează să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata de creditare marginală a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de incumpărare plus trei puncte procentuale. ... Guvernul ar sugera respectuos că declarația de mai sus ar putea fi acceptată de Curtea ca fiind „orice alt motiv” care justifică izbucnirea din cauza În scrisoarea din 17 martie 2010, reclamantul a solicitat Curtea să nu-și ia cazul din lista cazurilor și a solicitat 300.000 până la 500.000 zloti polonezi (PLN) pentru prejudiciu moral. Curtea reamintește că art. 37 din convenție prevede că, în orice etapă a procedurii, poate decide să scoată o cerere din lista sa de cazuri în cazul în care circumstanțele conduc la una dintre concluziile menționate la alineatul (1) literele (a), (b) sau (c) din respectivul articol. „pentru orice alt motiv stabilit de Curte, nu mai este justificat să continue examinarea cererii”. De asemenea, aceasta reamintește că, în anumite circumstanțe, poate elimina o cerere în temeiul articolului 37 § 1 litera (c) pe baza unei declarații unilaterale de către un guvern contestat, chiar dacă reclamantul dorește să continue examinarea cazului. În acest scop, Curtea va examina cu atenție declarația având în vedere principiile care iese din jurisprudența sa, în special hotărârea Tahsin Acar (Tahsin Acar c. Turcia , [GC], nr. 26307/95, §§ 75-77, ECHR 2003-VI), WAZA Spółka z o.o. c. Polonia (dec.) nr. 11602/02, 26 iunie 2007 și Sulwińska c. Polonia (dec. n. 28953/03). Curtea a stabilit, în o serie de cazuri, inclusiv cele prezentate împotriva Poloniei, practica sa privind plângerile referitoare la încălcarea dreptului unei persoane la o audiere într-un timp rezonabil (a se vedea, de exemplu, Frydlender c. France [GC], nr. 30979/96, § 43, ECHR 2000-VII; Cocchiarella c. Italia [GC], nr. 64886/01, §§ 69-98, ECHR 2006 ...; Majewski c. Polonia , nr. 52690/99, 11 octombrie 2005; și Wende și Kukówka c. Polonia , nr. 56026/00, 10 mai 2007). Având în vedere natura admiterilor care figurează în declarația Guvernului, precum și valoarea compensației deja acordate reclamantului de către instanța internă și suma propusă – care este în conformitate cu sumele acordate în cazuri similare – Curtea consideră că nu mai este justificată continuarea examinării cererii (art. 37 § 1 litera (c). Curtea constată, de asemenea, că această decizie constituie o rezoluție finală a acestei cereri numai în ceea ce privește procedurile dinaintea Curții, fără a aduce atingere utilizării de către reclamant a altor măsuri de recurs în fața instanțelor interne pentru a solicita o compensare suplimentară în ceea ce privește durata procedurii impușite, care sunt încă în așteptare în fața Curții de District Grójec. În plus, având în vedere considerentele de mai sus și, în special, având în vedere jurisprudența clară și extinsă privind acest subiect, Curtea este convinsă că respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenție și în Protocolurile sale, nu o impune să continue examinarea cererii (art. 37 § 1 în amendă Prin urmare, ar trebui eliminată din listă. Din aceste motive, Curtea ia act, în unanimitate, de termenele declarației guvernului contestat și de modalitățile de asigurare a respectării întreprinderilor menționate în acest articol; hotărăște să excludă aplicarea din lista sa de cazuri în conformitate cu art. 37 § 1 litera (c) din Convenție. Președintele grefierului Lawrence Early Nicolas Bratza

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă