Maczenska împotriva Poloniei

CUARTĂ DECIZIE DECIZIE Nr. 39815/08, de către Władysława MCZEשSKA, împotriva Poloniei Curții Europene a Drepturilor Omului (a patra secțiune), care așeză la 1 septembrie 2009 în calitate de Cameră compusă din: Nicolas Bratza, Președinte, Lech Garlicki, Giovanni Bonello, Ljiljana Mijović, Päivi Hirvelä, Ledi Bianku, Nebojša Vučinić, judecători și Fatoș Aracı, secretar adjunct al secțiunii Având în vedere cererea depusă la 4 august 2008, având în vedere declarațiile formale care acceptă o soluționare prietenoasă a cazului, după deliberare, hotărăște după cum urmează: FACTE Reclamantul, dna Władysława Māczeńska, este o națională poloneză care s-a născut în 1924 și locuiește în Mielec. A fost reprezentată în fața Curții de către dl E. Widerski, ginerul ei.

Guvernul polonez („Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl J. Wołāsiewicz al Ministerului Afacerilor Externe. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. Procedura de divizare a proprietăților La 30 decembrie 1996, reclamantul a depus o cerere de divizare a proprietăților la Curtea de district Kraków (Sād Rejonowy La 11 iunie 1997, instanța a refuzat acordarea ajutorului judiciar reclamant care susține că cazul nu a fost complicat. Prima audiere a avut loc la 9 iunie 1998. Reclamantul, în mai multe ocazii, s-a plâns greșit că durata procedurii în fața Curții de District din Cracovia a fost excesivă. În special, la 28 septembrie 1998, a depus o plângere la președintele Curții de District ( Prezes Sādu Rejonowego ). La 2 noiembrie 1998, ea s-a plâns la președintele Curții Regionale ( Prezez Sādu Wojewódzkiego ). La 11 februarie 2000, ea solicită Curtea de District Kraków să procedeze rapid cu cererea.

La 22 noiembrie 2000, Curtea de District Kraków a dat o decizie preliminară ( postanowie wstępne ), prin care a divizat, provizorial, proprietatea și a ordonat ca anumite lucrări să fie efectuate. La 22 noiembrie 2000, acuzatul a depus un recurs împotriva deciziei preliminare. În aprilie 2001, Curtea Regională Kraków ( Sād Okręgowy ) a respins recursul. La o dată neespecificată, inculpatul a depus un recurs de casă împotriva acestei decizii. La 10 mai 2001, Curtea Supremă ( Sād Najwyższy ) a respins recursul. La 26 iunie 2003, Curtea de District Kraków a rămas la acțiune. La un recurs de către reclamant, Curtea Regională Kraków a anulat hotărârea la 5 noiembrie 2003. Procedura este încă în așteptare în fața instanței de primă instanță.

Procedura în temeiul legii din 2004 La 12 octombrie 2004, reclamantul a depus o plângere în temeiul articolului 5 din Legea din 17 iunie 2004 privind plângerile privind încălcarea dreptului la un proces într-un timp rezonabil (Ustawa o skardze na naruszenie prawa strony do rozpoznania sprawy w postępowaniu sādowym bez nieuzasadnionej zwłoki La 13 decembrie 2004, Curtea Regională Cracovia și-a respins plângerea. Curtea a analizat cursul procedurii și a concluzionat că durata procedurii în fața Curții de District Cracovia nu a fost excesivă. La 22 martie 2007, Curtea Regională Cracovia a respins plângerea ulterioră a reclamantului în temeiul legii 2004. Cu toate acestea, Curtea a constatat că, în perioada relevantă între 13 decembrie 2004 și 22 martie 2007, nu a existat nici o inactivitate sau întârziere nejustificată din partea Curții de districte Cracovia.

În plus, Curtea a remarcat că întârzierile rezultă în special din necesitatea de a obține numeroase rapoarte de experți. La 17 iunie 2008, Curtea Regională Cracovia a respins plângerea ulterioară a reclamantului în temeiul legii 2004. Curtea a examinat reclamația reclamantului numai în ceea ce privește perioada între 22 martie 2007 și 17 iunie 2008 și a concluzionat că nu a existat nici o inactivitate sau întârziere nejustificată din partea instanței interne. Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție cu privire la durata necorespunzătoare a procedurii civile. HOTĂRÂREA La 8 iunie 2009, Curtea a primit următoarea declarație de la Guvern: „I, Jakub Wołāsiewicz, Agent al Guvernului Polonez, declară că Guvernul Polonez oferă să plătească 10 000 PLN (o mii de zloți polonezi) dnei Władysława Māczeńska, în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazului menționat mai sus, în așteptare în fața Curții Europene a Drepturilor Omului.

Această sumă, care va acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile, va fi eliberată de orice impozite care ar putea fi aplicabile și vor fi plătite în termen de trei luni de la data notificării deciziei luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. În cazul în care nu se plătește această sumă în termenul de trei luni, guvernul se angajează să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei implicite plus trei puncte procentuale.

Plata va constitui rezoluția finală a cazului.” La 9 iunie 2009, Curtea a primit următoarea declarație semnată de reclamant: „I, Edward δwidserski, dna Władysława Māczeńska, constată că Guvernul Poloniei sunt pregătite să plătească reclamantului suma de 10 000 PLN (o mie de zloti polonezi) în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazului menționat mai sus, în așteptarea Curții Europene a Drepturilor Omului. Această sumă, care va acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile, va fi eliberată de orice impozite care ar putea fi aplicabile și vor fi plătite în termen de trei luni de la data notificării deciziei luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului.

De la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se plătesc pe suma de mai sus la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de decontare plus trei puncte procentuale. După consultarea reclamantului, vă informez că acceptă propunerea și renunță la orice nouă afirmații împotriva Poloniei în ceea ce privește faptele care dau naștere acestei cereri. Ea declară că acest lucru constituie o rezoluție finală a cazului.” Curtea ia act de soluționarea prietenoasă achiziționată între părți și este mulțumit că soluționarea se bazează pe respectarea drepturilor omului astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale și nu constată niciun motiv pentru a justifica examinarea continuă a cererii (art. 37 § 1 în amendă a Convenției).

Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate să excludă cererea din lista de cazuri. Fatoș Aracı Nicolas Bratza Președintele adjunct al grefierului

FOURTH SECTION

DECISION Application no. 39815/08 by Władysława MĄCZEŃSKA against Poland The European Court of Human Rights (Fourth Section), sitting on 1 September 2009 as a Chamber composed of: Nicolas Bratza, President, Lech Garlicki, Giovanni Bonello, Ljiljana Mijović, Päivi Hirvelä, Ledi Bianku, Nebojša Vučinić, judges, and Fatoș Aracı, Deputy Section Registrar , Having regard to the above application lodged on 4 August 2008, Having regard to the formal declarations accepting a friendly settlement of the case, Having deliberated, decides as follows: THE FACTS The applicant, Ms Władysława Mączeńska, is a Polish national who was born in 1924 and lives in Mielec. She was represented before the Court by Mr E. Świderski, her son-in-law.

The Polish Government (“the Government”) were represented by their Agent, Mr J. Wołąsiewicz of the Ministry of Foreign Affairs. The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows. A. Proceedings for division of property On 30 December 1996 the applicant filed a motion for division of property with the Kraków District Court ( Sąd Rejonowy ). On 11 June 1997 the court refused to grant the applicant legal aid holding that the case was not complicated. The first hearing took place on 9 June 1998. The applicant on several occasions unsuccessfully complained that the length of the proceedings before the Kraków District Court had been excessive.

In particular, on 28 September 1998 she filed a complaint with the President of the District Court ( Prezes Sądu Rejonowego ). On 2 November 1998 she complained to the President of the Regional Court ( Prezez Sądu Wojewódzkiego ). On 11 February 2000 she requested the Kraków District Court to proceed speedily with the claim. On 22 November 2000 the Kraków District Court gave a preliminary decision ( postanowienie wstępne ) whereby it divided, provisionally, the property and ordered that certain works be carried out to it. On 22 November 2000 the defendant lodged an appeal against the preliminary decision. On 27 April 2001 the Kraków Regional Court ( Sąd Okręgowy ) dismissed the appeal. On an unspecified date the defendant filed a cassation appeal against that decision.

On 10 May 2001 the Supreme Court ( Sąd Najwyższy ) rejected the appeal. On 26 June 2003 the Kraków District Court stayed the proceedings. Upon an appeal by the applicant, the Kraków Regional Court quashed the decision on 5 November 2003. The proceedings are still pending before the court of first instance. B. Proceedings under the 2004 Act On 12 October 2004 the applicant lodged a complaint under section 5 of the Law of 17 June 2004 on complaints about a breach of the right to a trial within a reasonable time ( Ustawa o skardze na naruszenie prawa strony do rozpoznania sprawy w postępowaniu sądowym bez nieuzasadnionej zwłoki “the 2004 Act”). On 13 December 2004 the Kraków Regional Court dismissed her complaint.

The court analysed the course of the proceedings and concluded that the length of the proceedings before the Kraków District Court had not been excessive. On 22 March 2007 the Kraków Regional Court dismissed the applicant’s subsequent complaint under the 2004 Act. It referred, however, only to the period after the dismissal of her previous complaint. The court found that during the relevant period between 13 December 2004 and 22 March 2007 there had been no inactivity or undue delay on the part of the Kraków District Court. Further, the court noted that the delays resulted in particular from the necessity to obtain numerous expert reports. On 17 June 2008 the Kraków Regional Court dismissed the applicant’s subsequent complaint under the 2004 Act.

The court examined the applicant’s claim only in respect of the period between 22 March 2007 and 17 June 2008 and concluded that there had been no inactivity or undue delay on the part of the domestic court. COMPLAINT The applicant complained under Article 6 § 1 of the Convention about the unreasonable length of the civil proceedings. THE LAW On 8 June 2009 the Court received the following declaration from the Government: “I, Jakub Wołąsiewicz, Agent of the Polish Government, declare that the Government of Poland offer to pay PLN 10,000 (ten thousand Polish zlotys) to Ms Władysława Mączeńska with a view to securing a friendly settlement of the above-mentioned case pending before the European Court of Human Rights.

This sum, which is to cover any pecuniary and non-pecuniary damage as well as costs and expenses, will be free of any taxes that may be applicable and will be payable within three months from the date of notification of the decision taken by the Court pursuant to Article 37 § 1 of the European Convention on Human Rights. In the event of failure to pay this sum within the said three-month period, the Government undertake to pay simple interest on it, from expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points.

The payment will constitute the final resolution of the case.” On 9 June 2009 the Court received the following declaration signed by the applicant: “I, Edward Świderski, Ms Władysława Mączeńska’s representative, note that the Government of Poland are prepared to pay the applicant the sum of PLN 10,000 (ten thousand Polish zlotys) with a view to securing a friendly settlement of the above-mentioned case pending before the European Court of Human Rights. This sum, which is to cover any pecuniary and non-pecuniary damage as well as costs and expenses, will be free of any taxes that may be applicable and will be payable within three months from the date of notification of the decision taken by the Court pursuant to Article 37 § 1 of the European Convention on Human Rights.

From the expiry of the above-mentioned three months until settlement simple interest shall be payable on the above amount at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. Having consulted the applicant, I would inform you that she accepts the proposal and waives any further claims against Poland in respect of the facts giving rise to this application. She declares that this constitutes a final resolution of the case.” The Court takes note of the friendly settlement reached between the parties. It is satisfied that the settlement is based on respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols and finds no reasons to justify a continued examination of the application (Article 37 § 1 in fine of the Convention).

In view of the above, it is appropriate to strike the case out of the list. For these reasons, the Court unanimously Decides to strike the application out of its list of cases. Fatoș Aracı Nicolas Bratza Deputy Registrar President