ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1313/2013

Asupra recursului de față;

În baza actelor dosarului, constată

următoarele:

Prin sentința penală nr. 746 din 13

septembrie 2012, Tribunalul Argeș

a

respins cererea de revizuire formulată de condamnatul G.V. și a dispus

obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Pentru a pronunța, această sentință,

prima instanță a reținut, în esența,

că, prin sentința penală nr. 156 din 22 iunie 2000 a Tribunalului Argeș, s-a

dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 20 ani închisoare pentru

săvârșirea infracțiunii de omor, prevăzută de art. 174 alin. (1) C. pen.,

raportat la art. 176 C. pen., constând în aceea că, în noaptea de 26 iulie 1997,

a omorât-o pe partea vătămată B.D.M., după ce a lovit-o cu cruzime.

Instanța de fond a constatat că

motivele invocate de condamnat nu se încadrează în cazurile de revizuire

prevăzute în mod expres în dispozițiile art. 394 C. proc. pen.

Împotriva

acestei sentințe a declarat apel revizuientul G.V.,

criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie, solicitând desființarea hotărârii atacate, iar, pe fond,

admiterea cererii de revizuire și aplicarea în privința sa a dispozițiilor art.

320

1

C. proc. pen., întrucât a recunoscut fapta pentru care a fost

condamnat. Totodată, revizuientul a solicitat efectuarea unei expertize medico

- legale și schimbarea încadrării juridice a faptei.

Prin decizia penală nr. 133/A din 15

noiembrie 2012 a Curții de Apel Pitești

-

Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie a fost respins, ca

nefondat, apelul declarat de revizuientul G.V. împotriva sentinței penale nr. 746

din 13 septembrie 2012 a Tribunalului Argeș și s-a dispus obligarea acestuia la

plata cheltuielilor judiciare către stat.

Pentru a decide astfel,

Curtea de apel, în urma propriului

examen, a constatat că solicitările revizuientului condamnat, astfel cum sunt precizate

în cerere și cum au fost reluate cu ocazia susținerii motivelor de recurs, nu

se încadrează în cazurile de revizuire expres și limitativ prevăzute la lit. a)

– e) din alin. (1) al art. 394 C. proc. pen. în aceste condiții, instanța de

prim control judiciar a apreciat că cererea de revizuire pe care condamnatul a

promovat-o este inadmisibilă, sens în care s-a statuat și prin decizia nr.

60/2007 pronunțată de înalta Curte de Casație și Justiției într-un recurs în

interesul legii, constatând, prin urmare, că soluția instanței de fond este

legală și temeinică.

Împotriva acestei decizii a declarat

recurs, în termen legal, revizuientul condamnat G.V.,

reiterând întocmai criticile formulate

în apel.

Astfel, invocând cazul de casare

prevăzut de art. 385

9

alin. (1) pct. 17

2

C. proc. pen.,

recurentul a susținut, în esență, că, în mod greșit, instanțele inferioare au

apreciat cererea sa de revizuire ca fiind inadmisibilă, aceasta încadrându-se

în prevederile art. 394 lit. a) C. proc. pen., prin prisma cărora a solicitat

aplicarea în privința sa a dispozițiilor art. 320

1

C. proc. pen.,

față de atitudinea sinceră pe care a manifestat-o pe parcursul procesului

penal.

Totodată, la

termenul de judecată din data de 15 aprilie 2013, când au avut loc dezbaterile

asupra recursului declarat în cauză, înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art.

385

9

alin. (3) și (4) C. proc. pen., a pus în discuția părților

incidența cazului de casare prevăzut de art. 385

9

alin. (1) pct. 10 C.

proc. pen., în varianta omisiunii instanței de apel de a se pronunța asupra

unei cereri esențiale pentru revizuient, de natură să garanteze drepturile

acestuia și să influențeze soluția procesului.

Examinând decizia penală atacată prin

prisma cazului de casare anterior menționat, înalta Curte apreciază recursul

declarat de revizuientul condamnat G.V. ca fiind fondat, în limitele ce se vor

arăta și pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 378 alin.

(3) C. proc. pen., instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor

motivelor de apel invocate, în vederea garantării intereselor legitime ale

părților în proces și respectării caracterului echitabil al procedurii

judiciare în care acestea sunt implicate.

Din interpretarea acestui text de lege

rezultă că, în cadrul deliberării, prin decizia pronunțată, instanța de apel

are obligația - dacă în cauză au fost declarate mai multe apeluri - să le

examineze pe toate și să se pronunțe asupra tuturor, inclusiv asupra fiecărui

motiv de apel invocat în susținerea acestora, pentru a nu lăsa necenzurate

greșelile care, eventual, ar exista în cauza supusă verificării sale.

În cauză, se constată că, pe rolul

Tribunalului Argeș, au fost înregistrate două cereri de revizuire formulate de

condamnatul G.V. împotriva sentinței penale nr. 166 din 22 iunie 2000 a aceleiași

instanțe, una ce a format obiectul dosarului penal nr. 12334/109/2012,

soluționat prin sentința penală nr. 746 din 13 septembrie 2012, iar alta ce a

fost înregistrată sub nr. 22172/109/2012, fiind soluționată de Tribunalul Argeș

prin sentința penală nr. 879 din 22 octombrie 2012 tot în sensul respingerii,

ca inadmisibilă, a acesteia.

Așa cum s-a arătat anterior, împotriva

sentinței penale nr. 746 din 13 septembrie 2012 pronunțată de Tribunalul Argeș,

revizuientul condamnat G.V. a formulat apel, cauza fiind înregistrată pe rolul

Curții de Apel Pitești la data de 16 octombrie 2012, sub nr. 12334/109/2012,

iar termenul de judecată fiind stabilit la data de 15 noiembrie 2012.

De asemenea, revizuientul condamnat a

exercitat calea de atac a apelului și împotriva sentinței penale nr. 879 din 22

octombrie 2012 pronunțată de aceeași instanță, dosarul fiind înregistrat la

Curtea de Apel Pitești la data de 13 noiembrie 2012 sub nr. 22172/109/2012.

Constatând, pe baza verificărilor

efectuate în sistemul informatic ECRIS, existența, pe rolul său, a doua dosare

(nr. 12334/109/2012 și nr. 22172/109/2012) având ca obiect soluționarea

apelurilor declarate de revizuientul condamnat G.V. împotriva unor hotărâri

(sentințele penale nr. 746 din 13 septembrie 2012 și nr. 879 din 22 octombrie

2012, ambele pronunțate de Tribunalul Argeș) ce vizează revizuirea aceleiași

sentințe penale (nr. 166 din 22 iunie 2000 a Tribunalului Argeș), la termenul

de judecată din data de 15 noiembrie 2012, Curtea de Apel Pitești, în temeiul art.

32 și art. 34 C. proc. pen., a dispus conexarea dosarului nr. 22172/109/2012 la

dosarul nr. 12334/109/2012, aspect consemnat și în partea introductivă a

deciziei penale nr. 133/A din 15 noiembrie 2012 pronunțată în dosarul nr. 12334/109/2012.

Deși a procedat la reunirea celor două

cauze, instanța de prim control judiciar, prin decizia penală recurată, nu s-a

pronunțat și nu a analizat decât apelul formulat de revizuientul condamnat G.V.

împotriva sentinței penale nr. 746 din 13 septembrie 2012 a Tribunalului Argeș,

dată în dosarul nr. 12334/109/2012, fără a examina și apelul declarat de acesta

împotriva sentinței penale nr. 879 din 22 octombrie 2012 a aceleiași instanțe, pronunțată

în

dosarul nr. 22172/109/2012,

hotărâre care, de altfel, nici nu a fost evocată în considerentele și

dispozitivul hotărârii.

Procedând în acest mod, Curtea a lăsat

nesoluționat unul dintre apelurile declarate de revizuientul condamnat,

încălcând, astfel dispozițiile art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor

Omului privind caracterul echitabil al procesului și care implică obligația

instanței de a proceda la un examen atent al tuturor argumentelor și cererilor

părților, precum și de a-și motiva hotărârea, mai ales atunci când aceasta este

susceptibilă de a fi atacată pe fond la o instanță superioară.

Noțiunea de „proces echitabil"

presupune ca instanțele să examineze efectiv problemele esențiale și

argumentele decisive pentru soluționarea cauzei și să indice cu suficientă

claritate motivele pe care își întemeiază deciziile. Întrucât numai în acest

mod părțile pot exercita efectiv căile de atac prevăzute de lege, iar instanța

de control judiciar poate realiza o analiză completă a legalității și

temeiniciei.

Ca urmare, având în vedere toate

aceste considerente și constatând incidența cazului de casare prevăzut de art. 385

9

alin. (1) pct. 10 C. proc. pen., înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 385

15

pct. 2 lit. c) C. proc. pen., va admite recursul declarat de revizuentul

condamnat G.V. Va casa decizia penală recurată și va trimite cauza spre

rejudecare la aceeași instanță, respectiv Curtea de Apel Pitești.

Având în vedere incidența cazului de

casare prevăzut de art. 385

9

alin. (1) pct. 10 C. proc. pen., înalta

Curte nu va mai examina și celelalte motive de recurs invocate de revizuient,

urmând ca aspectele învederate de acesta să fie avute în vedere de Curtea de

apel, cu ocazia rejudecării cauzei.

Față de soluția ce va fi pronunțată,

în temeiul art. 192 alin. (3) C. proc. pen., se va dispune rămânerea în sarcina

statului a cheltuielilor judiciare avansate de acesta.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

revizuentul condamnat G.

V.

împotriva deciziei penale

nr. 133/A din 15 noiembrie 2012 a Curții de Apel Pitești - Secția penală și

pentru cauze cu minori și de familie.

Casează decizia penală recurată ș

trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță, respectiv Curtea de Apel

Pitești.

Onorariul cuvenit apărătorului

desemnat din oficiu pentru recurentul revizuient, în sumă de 200 lei, se va plăti

din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 15

aprilie 2013.