ÎCCJ, Decizia nr. 142/2023

Ședința publică din data de 12 iunie 2023

Asupra cererii de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

La 17 martie 2023 a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curții de Casație și Justiție –Secția de contencios administrativ și fiscal dosarul nr. x/2018, ce are ca obiect recursul declarat de A. împotriva Deciziei nr. 16/2023 a Curții de Apel București.

Contestația privind tergiversarea procesului

La 24 martie 2023, recurentul a formulat contestație privind tergiversarea procesului, arătând că dosarul cu numărul de mai sus este pe rolul instanțelor de peste 5 ani și că nu a fost soluționat fondul litigiului.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Asupra excepției lipsei obiectului prezentei contestații la tergiversare, invocată din oficiu, Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit art. 30 alin. (1) C. proc. civ. "Oricine are o pretenție împotriva unei alte persoane ori urmărește soluționarea în justiție a unei situații juridice are dreptul să facă o cerere înaintea instanței competente".

Conform art. 32 alin. (1) lit. c) C. proc. civ. "Orice cerere poate fi formulată și susținută numai dacă autorul acesteia (...) formulează o pretenție."

De asemenea, art. 522 alin. (1) C. proc. civ. prevede că "Oricare dintre părți, precum și procurorul care participă la judecată pot face contestație prin care, invocând încălcarea dreptului la soluționarea procesului într-un termen optim și previzibil, să solicite luarea măsurilor legale pentru ca această situație să fie înlăturată." La alin. (2) al aceluiași text de lege sunt prevăzute cazurile în care poate fi formulată contestația, motivele vizând atât culpa, cât și atitudinea instanței față de neglijența sau abuzul părților, a altor participanți în proces ori a terților care aveau obligații legale sau judiciare.

Textele de lege anterior amintite reglementează procedura contestației privind tergiversarea procesului, care reprezintă un mijloc procedural particular destinat a înlătura dificultățile ivite în soluționarea cauzelor civile într-un termen optim și previzibil. Rațiunea reglementării contestației la tergiversarea procesului a fost aceea de a asigura dreptul părții la o procedură echitabilă, eficientă, desfășurată cu celeritate, prin sancționarea conduitelor procesuale care se îndepărtează de la aceste rigori.

Așadar, ceea ce caracterizează toate cazurile prevăzute de art. 522 C. proc. civ. este pasivitatea instanței de judecată care are mijloacele necesare pentru corijarea conduitelor necorespunzătoare și nu le folosește sau, mai grav, nesocotește ea însăși dispozițiile legale care-i impun o anumită conduită.

Din analiza dispozițiilor citate, rezultă că, în ipoteza admiterii contestației privind tergiversarea procesului, completul de judecată dispune, prin încheiere, măsurile necesare înlăturării situației care a provocat tergiversarea judecății, respectiv în cazurile reglementate de art. 522 C. proc. civ.

În prezenta cauză, pe calea contestației la tergiversare, petentul solicită stabilirea unui termen estimativ de soluționare a cauzei, ipoteză care se încadrează în dispozițiile art. 522 alin. (1) și alin. (2) pct. 1 C. proc. civ.

Se reține că dosarul nr. x/2018 al Înaltei Curții de Casație și Justiție –Secția de contencios administrativ și fiscal are stabilit termen de judecată la 5 aprilie 2024.

Astfel, întrucât obiectul cauzei nu mai subzistă la data soluționării contestației de față, dosarul nr. x/2018 având prim termen de judecată stabilit, Înalta Curte urmează să respingă, ca rămasă fără obiect, contestația privind tergiversarea procesului formulată în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația privind tergiversarea procesului formulată de A. în legătură cu dosarul nr. x/2018 al Înaltei Curții de Casație și Justiție –Secția de contencios administrativ și fiscal.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 12 iunie 2023.