ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5271/2023

Ședința publică din data de 14 noiembrie 2023

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată sub numărul x/2020, la data de 20.11.2020, reclamanții, A., B., C., D., E., F. și G., au solicitat în contradictoriu cu pârâtul, Ministerul Tineretului și Sportului, în temeiul art. 1 și art. 8 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, obligarea pârâtului la declanșarea procedurii de recunoaștere oficială în România a ramurii de sport SPORT BIJ, așa cum este consacrată pe plan intern și internațional, după denumirea și accepțiunea consacrată de către SJJIF-Sport Jiu Jitsu International Federation.

1.2. Hotărârile instanței de fond

Prin încheierea de ședință din 8 martie 2022, Curtea de Apel București – secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a respins ca tardivă cererea formulată de pârâtul Ministerul Tineretului și Sportului de introducere în cauză a Federației de Arte Marțiale, a unit excepția lipsei de obiect a acțiunii cu fondul cauzei și a amânat pronunțarea pentru data de 23 martie 2022.

Prin sentința civilă nr. 662 din 23 martie 2022, Curtea de Apel București – secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a hotărât următoarele:

Respinge excepția lipsei de obiect, ca neîntemeiată.

Admite acțiunea privind pe reclamanții, A., B., C., D., E., F. și G..

Obligă pârâta Ministerul Tineretului și Sportului să declanșeze procedura de recunoaștere oficială în România a ramurii de sport SPORT BJJ.

Obligă pârâta Ministerul Tineretului și Sportului la plata sumei de 700 de RON cu titlul de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat către fiecare dintre reclamanții B., E. și G., iar către reclamanta B. și a sumei de 50 de RON cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru.

1.3. Cererile de recurs

Împotriva încheierii din 8 martie 2022 și a sentinței civile nr. 622 din data de 23 martie 2022 ale Curții de Apel București – secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a formulat recurs pârâtul Ministerul Tineretului și Sportului, criticându-le pentru nelegalitate și netemeinicie din perspectiva motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) punctul 8 din C. proc. civ.

În ceea ce privește încheierea din data de 08.03.2022, recurentul-pârât susține că în mod greșit, prima instanță a admis excepția tardivității formulării cererii întemeiate pe dispozițiile art. 68 C. proc. civ., cerere prin care Ministerul Tineretului Sportului (actual Ministerul Sportului) a cerut introducerea în cauză a Federației Române de Arte Marțiale, fiind încălcate normele de drept material incidente în materie.

Astfel, în vederea soluționării temeinice a cauzei de către instanța de judecată ministerul a considerat oportun să solicite în baza art. 68 C. proc. civ. introducerea în cauză a Federației Române de Arte marțiale, având în vedere obiectul cauzei și a faptului că ramura de sport Jiu Jitsu Brazilian, practicat sub toate formele, se află, conform Statutului, ca departament în cadrul Federației Române de Arte Marțiale.

Se arată că Federațiile sportive naționale, potrivit legii, sunt persoane juridice de drept privat, de utilitate publică, autonome, neguvernamentale, apolitice fără scop patrimonial. Acestea se organizează și funcționează în baza statutelor, regulamentelor proprii, aprobate de organele de conducere ale acestora. Totodată acestea își desfășoară activitatea prin comisii de specialitate, care la rândul lor au propriile regulamente de organizare și funcționare.

În raport de aceste argumente, recurentul-pârât consideră că, pentru o mai bună înțelegere a spetei, instanța de fond trebuia să introducă în cauză Federația Română de Arte Marțiale pe tot parcursul procesului.

Criticile de nelegalitate formulate cu privire la sentința nr. 622 din 23 martie 2022 se referă, pe de o parte, la soluția de respingere a excepției lipsei de obiect a acțiunii, iar pe de altă parte la soluția pronunțată asupra fondului cauzei de către prima instanță.

Recurentul-pârât susține că în mod greșit instanța de fond a respins excepția lipsei de obiect a cererii de chemare în judecată, în condițiile în care, la cererea reclamanților, înaintată Ministerului Tineretului și Sportului la data de 29.02.2020 prin care au solicitat recunoașterea ramurii de sport cu numele SPORT BJJ, autoritatea pârâtă a adus la cunoștința reclamanților faptul că nu se poate da curs solicitării lor deoarece este declanșată procedura de recunoaștere pentru o altă entitate sportivă și că este necesară îndeplinirea procedurii prevăzută de dispozițiile art. 27 alin. (4) din Regulamentul de punere în aplicare a dispozițiilor Legii educației fizice sportului nr. 69/2000, aprobat prin H.G. nr. 884/2001, iar cererea depusă în 29.02.2020 de către reclamanți este în curs de soluționare.

De asemenea, prin adresa nr. x/09.04.2021, ministerul a răspuns reclamanților că solicitarea acestora este în curs de soluționare de la momentul depunerii cererii din 29.02.2020, astfel cum a fost completată la data de 10.03.2020, clarificată la data de 29.01.2021.

În aceste condiții, susține recurentul-pârât că, în mod greșit, instanța de fond a apreciat că pârâtul nu a făcut dovada soluționării cererii reclamanților și nici dovada epuizării procedurii de recunoaștere a ramurii de sport prin emiterea actului de recunoaștere în Romania, deși în dosarul administrativ au fost anexate mai multe înscrisuri prin care Federația Română de Arte Marțiale afirmă că deja ar fi recunoscută această ramură sportivă.

Referitor la soluția pronunțată asupra fondului cauzei, recurentul-pârât arată că pentru termenul din 08.02.2022 instanța de fond a solicitat ministerului, în calitatea sa de pârât, să depună la dosarul cauzei, dosarul administrativ privind cererea reclamanților, ocazie cu care a făcut dovada faptului că nu poate da curs celor solicitate având în vedere că, la nivelul instituției există o altă cerere cu același obiect, că este necesară îndeplinirea procedurii prevăzută de dispozițiile art. 27 alin. (4) din Regulamentul de punere în aplicare a dispozițiilor Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000, aprobat prin H.G. nr. 884/2001, iar cererea depusă în 29.02.2020 de către reclamanți este în curs de soluționare, de la momentul depunerii cererii la Ministerul Tineretului și Sportului, nefiind vorba de "refuzul nejustificat" al soluționării cererii reclamanților, astfel cum greșit a reținut instanța de fond.

Mai arată că aprecierea în sensul că "Federatia Română de Arte Marțiale susține că deja ar fi recunoscută această ramură sportivă " este eronată, ministerul chiar aducând la cunoștința instanței de fond faptul că Jiu Jitsu Brazilian, practicat sub toate formele, se află, conform Statutului, ca departament în cadrul Federatiei Române de Arte Marțiale, motiv pentru care nu se va putea emite un ordin de recunoaștere fără respectarea prevederilor din H.G. nr. 884/2001 pentru aprobarea Regulamentului de punere în aplicare a dispozițiilor Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000 care prevede că procedura de recunoaștere nu se desfășoară în condițiile în care ramura de sport se regăsește practicată ca probă, disciplină sau ramură de sport în cadrul unei federații deja constituită și recunoscută de către MTS."

1.3. Apărările formulate în cauză

Intimații-reclamanți au formulat întâmpinare, prin care au invocat excepția nulității recursului, în temeiul dispozițiilor art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., arătând că aspectele de nelegalitate invocate mi se încadrează în motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) punctul 8 din C. proc. civ.

A depus întâmpinare și Federația Română de Arte Marțiale formulând apărări în ceea ce privește recursul declarat împotriva încheierii din 8 martie 2022, arătând că, în mod corect, s-a respins ca tardivă cererea formulată de minister privind introducerea forțată în cauză a Federației.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentul-pârât, a apărărilor intimaților și a dispozițiilor legale incidente cauzei, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru argumentele expuse în cele ce urmează.

Înalta Curte va analiza, cu prioritate, excepția nulității recursului, invocată de intimații-reclamanți prin întâmpinare și constată că aceasta este neîntemeiată, având n vedere că recurentul-pârât a dezvoltat critici de nelegalitate ce pot fi încadrate în motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) punctul 8 din C. proc. civ., invocat, de altfel, în susținerea căii de atac.

1.1. Argumente de fapt și de drept

Instanța de control judiciar constată că această critică este nefondată, soluția pronunțată de instanța de fond asupra cererii de introducere forțată în cauză a unei terțe persoane respectând dispozițiile procedurale ale art. 68 din C. proc. civ.

Potrivit art. 68 alin. (2)-(3) C. proc. civ., "cererea făcută de reclamant sau de intervenientul principal se va depune cel mai târziu până la terminarea cercetării procesului înaintea primei instanțe.

(3)Cererea făcută de pârât se va depune în termenul prevăzut pentru depunerea întâmpinării înaintea primei instanțe, iar dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată ".

Având în vedere că Ministerul Sportului are calitate de pârât în prezenta cauză, îi sunt aplicabile prevederile alin. (3) din art. 68 C. proc. civ., motiv pentru care, astfel cum, în mod corect, a constatat și prima instanță, cererea de introducere în cauză a Federației ar fi putut fi făcută exclusiv odată cu întâmpinarea care, conform actelor dosarului, a fost depusă în data de 21.04.2021.

Or, autoritatea pârâtă a formulat și depus cererea de introducere în cauză a unei terțe persoane, la data de 03.02.2022, astfel încât, în mod evident, instanța de fond a aplicat în mod corect sancțiunea decăderii pârâtului din exercitiul dreptului de a formula o atare cerere, iar consecința firească și procedurală a fost respingerea ei ca tardiv formulată.

Reținem și faptul că recurentul-pârât nu a reușit să invoce vreo cauză temeinică pentru neîndeplinirea în termen a actului procedural, argumentele exprimate prin cererea de recurs vizând aspecte de temeinicie a cererii de introducere forțată în cauză a federației, pe care instanța de fond a fost împiedicată să le analizeze din cauza neregulii procedurale constatate ab inițio.

Prin urmare, Înalta Curte constată că încheierea din 08.03.2022 a fost pronunțată de prima instanță cu respectarea normelor procedurale aplicabile, fiind temeinică și legală.

Demersul judiciar al reclamanților vizează obligarea pârâtului Ministerul Sportului la declanșarea procedurii de recunoaștere oficială în România a ramurii de sport "SPORT BIJ", așa cum este consacrată pe plan intern și internațional, după denumirea și accepțiunea consacrată de către SJJIF-Sport Jiu Jitsu International Federation, invocându-se refuzul nejustificat al autorității de a soluționa favorabil cererea reclamanților.

În ceea ce privește soluția de respingere a excepției lipsei de obiect a acțiunii, instanța de recurs reține că aceasta este fondată și corect argumentată, în sensul că cererea de chemare în judecată are un obiect bine definit, care se circumscrie cerințelor de admisibilitate prevăzute de Legea nr. 554/2004, având în vedere că reclamanții invocă un refuz nejustificat din partea autorității pârâte de a efectua o operațiune administrativă și anume aceea de declanșare a procedurii de recunoaștere a unei ramuri de sport, procedură solicitată de reclamanți în repetate rânduri și căreia recurentul-pârât nu i-a dat curs până la data formulării cererii de chemare în judecată și nici pe parcursul soluționării cauzei.

Înalta Curte mai reține că argumentele pe care pârâtul le-a invocat în susținerea excepției lipsei de obiect, tind, mai degrabă, să demonstreze netemeinicia demersului judiciar și nu lipsa de obiect a acestuia.

Prin urmare, prima instanță în mod corect a respins excepția lipsei de obiect a acțiunii reclamanților, criticile formulate pe acest aspecte fiind nefondate.

Referitor la criticile de nelegalitate dezvoltate asupra soluției de admitere a pretențiilor reclamanților, instanța de control judiciar constată că prezentul litigiu se desfășoară pe tărâmul juridic al noțiunii de act administrativ asimilat, sub forma refuzului nejustificat, explicit, de a soluționa o cerere, în sensul efectuării unei operațiuni administrative solicitate de reclamanți, potrivit legii.

Pornind de la această premisă juridică, în mod corect, instanța de fond a aplicat dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea 554/2004 potrivit cărora, "refuz nejustificat de a soluționa o cerere reprezintă exprimarea explicită, cu exces de putere, a voinței de a nu rezolva cererea unei persoane; este asimilată refuzului nejustificat și nepunerea în executare a actului administrativ emis ca urmare a soluționării favorabile a cererii sau, după caz, a plângerii prealabile".

Incidente sunt și dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004, care definesc noțiunea "exces de putere" în sensul că reprezintă "exercitarea dreptului de apreciere al autorităților publice prin încălcarea limitelor competenței prevăzute de lege sau prin încălcarea drepturilor și libertăților cetățenilor".

Recurentul-pârât, prin criticile formulate, reiterează, în esență, apărările susținute în fața instanței de fond, încercând să demonstreze că refuzul de a declanșa procedura de recunoaștere oficială a ramurii de sport SPORT BIJ este unul justificat și legal din perspectiva a două aspecte respectiv:

- o altă entitate sportivă H. a formulat o cerere asemănătoare încă din anul 2016;

- este necesară îndeplinirea procedurii prevăzută de dispozițiile art. 27 alin. (4) din Regulamentul de punere în aplicare a dispozițiilor Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000, aprobat prin H.G. nr. 884/2001, iar cererea depusă în 29.02.2020 de către reclamanți este în curs de soluționare.

În acord cu argumentația juridică a instanței de fond, Înalta Curte constată că susținerile recurentului-pârât nu au acoperire probatorie și juridică.

Astfel, după cum chiar autoritatea pârâtă a recunoscut prin întâmpinarea depusă în fața primei instanțe "Până în prezent, ramura de sport JIU JITSU BRAZILIAN/BRAZILIA JIU JITSU/BJJ nu a fost recunoscută în mod oficial, aceasta aflându-se încă în procedură de recunoaștere".

Prin urmare, nu există o altă entitate sportivă care să fi obținut de la autoritatea pârâtă o soluționare favorabilă a cererii pe care și reclamanții din prezenta cauză au formulat-o în fața Ministerului Sportului.

Recurentul-pârât a prezentat cronologic succesiunea cererilor formulate în acest sens de asociațiile sportive interesate, după cum urmează: "Asociațiile, I. în anul 2019 și B. în 2020 au solicitat recunoașterea ramurii de sport JIU JITSU BRAZILIAN/BRAZILIA JIU JITSU/BJJ, solicitări care nu au putut fi luate în considerare având în vedere că era declanșată procedura de recunoaștere oficială a acestei ramuri de sport în baza cererii nr. x din 28.03.2016 depusă de H. și că din 07.10.2020 funcționează o nouă Comisie de analiză si verificare a cererilor de recunoaștere a existentei si practicării oficiale a unei ramuri de sport pe teritoriul României.

Ulterior, la registratura Ministerului Tineretului și Sportului este înregistrată adresa/notificarea reclamanților nr. 2882/09.03.2021, prin avocat J., prin care se solicită ministerului să emită un act administrativ de anulare a procedurii de recunoaștere declanșate de H. și să se declanșeze o nouă procedură de recunoaștere a ramurii de sport Sport BJJ (SPORT BRAZILIAN JIU JITSU) în baza cererii depuse în anul 2020.

Reclamanții înaintează o nouă cerere ministerului la data de 29.02.2020 prin care solicită recunoașterea ramurii de sport cu numele SPORT BJJ, cerere care în acest moment este în curs de soluționare, comunicată petentului prin adresa nr. x/09.04.2021".

Din aceste alegații rezultă, fără putință de tăgadă, faptul că atitudinea autorității publice competente în materie a fost una ambiguă, de eschivare de la soluționarea cererilor adresate, iar situația conform căreia încă din anul 2016 și până în prezent ministerul pârât nu a procedat la declanșarea procedurii de recunoaștere a ramurii sportive Sport BJJ (cererea reclamanților din prezenta cauză fiind depusă din anul 2020) nu poate reprezenta decât un evident refuz nejustificat de a da curs unei proceduri administrative legale, neavând relevanță contextul socio-economic special existent într-o anumită perioadă de timp.

Pe de altă parte, susținerea că ramura sportivă menționată este deja recunoscută în cadrul Federației Naționale de Arte Marțiale este contrazisă chiar de această autoritate care arată că " prin Hotärârea adunärii generale ordinare de alegeri din data de 10.10.2020 sau adus modificäri Statutului, menite sä asigure o mai bunä administrare a activitătilor sportive specifice s-a creat în cadrul Departamentului de Ju-Jitsu un subdepartament special pentru forma de practicare Ju-Jiitsu Brazilian".

În acest sens, are relevanță în cauză, decizia civilă nr. 1004A din 20.06.2022 pronunțată în dosarul nr. x/2020 de Curtea de Apel București prin, decizie în considerentele căreia instanța a precizat în mod expres următorul aspect:"...instanța de apel are în vedere că formarea unui subdepartament în cadrul Federației Române de Arte Marțiale în cadrul căreia să se organizeze să funcționeze un anumit stil de arte marțiale nu poate fi considerată ca reprezentând o recunoaștere a unei ramuri sportive, ci este o măsură menită să asigure o mai bună desfășurare a activităților specifice respectivului stil de arte marțiale, recunoașterea unei ramuri sportive neputându-se realiza pe alte cai decât cele reglementate de dispozițiile Legii nr. 69/2000."

Un argument în plus, alături de cele reținute de instanța de fond prin sentința pronunțată, îl constituie acela că, în fața instanței de recurs, intimații-reclamanți au produs dovada faptului că cealaltă asociație sportivă și-a retras cererea de recunoașterea a Sportului BJJ, pe care o formulase în 2016, nemaisubzistând acest motiv de nesoluționare a cererii reclamanților invocat de recurentul-pârât.

În concluzie, Înalta Curte constată că încheierea și sentința instanței de fond sunt apărare de orice critică de nelegalitate ce s-ar putea subsuma motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) punctul 8 din C. proc. civ., raționamentul juridic al primei instanțe fiind legal și temeinic.

1.2. Temeiul legal al soluției pronunțate

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge execpția nulității recursului și va respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Sportului (continuat de Agenția Națională pentru Sport) ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția nulității recursului.

Respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Sportului (continuat de Agenția Națională pentru Sport) împotriva încheierii din 8 martie 2022 și a sentinței civile nr. 622 din data de 23 martie 2022 ale Curții de Apel București – secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 14 noiembrie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.