ÎCCJ, Secția penală

HOTĂRÂRE

15.11.2022

CAMERĂ

penal

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2022
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)

Ședința publică din data de 15 noiembrie 2022

Deliberând asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 541/2022, din 29.03.2022, Judecătoria Tulcea a admis excepția de necompetență teritorială, invocată din oficiu.

În temeiul art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., rap. la art. 50 C. proc. pen. a fost declinată competența de soluționare a contestației la executare formulată de petentul A., la acel moment, deținut în Penitenciarul Tulcea, în favoarea Judecătoriei Brăila.

Prin sentința penală nr. 1176/2022 din 12 octombrie 2022, Judecătoria Brăila a calificat cererea petentului ca fiind contestație la executare întemeiată pe art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., a admis excepția de necompetență a Judecătoriei Brăila, a declinat competența în favoarea Judecătoriei Tulcea, a constat ivit conflictul negativ de competentă, a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție cu soluționarea conflictului negativ, suspendând judecata.

Fiind sesizată, în temeiul art. 51 alin. (1) C. proc. pen., cu rezolvarea conflictului negativ de competență, Înalta Curte reține următoarele:

Prin cererea adresată Judecătoriei Brăila, petentul-condamnat B. a solicitat, pe calea unei contestații la executare, întemeiate pe textul art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., anularea mandatului de executare emis în urma rămânerii definitive a sentinței penale nr. 982/2019, din data de 19.06.2019, pronunțată de către Judecătoria Brăila, deducerea perioadei de 11 zile, cât acesta a fost reținut în arestul poliției din Madrid și emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei.

Cererea a fost înaintată, pe cale administrativă, de către Judecătoria Brăila, Judecătoriei Tulcea, și a fost înregistrată pe rolul acestei din urmă judecătorii sub nr. x/2021.

Din oficiu, la termenul de judecată din 17.03.2022, Judecătoria Tulcea a invocat excepția necompetenței materiale, raportat la dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., constatându-se că obiectul contestației la executare constă într-o nelămurire cu privire la hotărârea ce se execută.

Judecătoria Brăila a apreciat că cererea petentului condamnat având ca obiect deducerea unei perioade din pedeapsa aplicată nu este întemeiată pe lit. c) a alin. (1) art. 598 C. proc. pen., ci pe lit. d), fiind vorba de o cauză de reducere a pedepsei. Din acest motiv a declinat cauza către Judecătoria Tulcea, constatând totodată ivit conflictul negativ de competență.

Analizând comparativ dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. c) – d), prin raportare la situația de fapt dedusă judecății, Înalta Curte constată că cererea petentului-condamnat, de a se deduce din pedeapsa de executat o perioadă de timp cât acesta a fost arestat în vederea extrădării, nu corespunde unei cauze de micșorare a pedepsei, în accepțiunea art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. teza finală. Din analiza acestui text de lege, rezultă că pentru a fi socotită cauză de stingere/micșorare a pedepsei amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză având același efect extinctiv ar fi ulterioară aplicării pedepsei și independentă de situația care a determinat aplicarea pedepsei ce se execută. Spre exemplu, după emiterea mandatului intervine prescripția executării pedepsei sau după emiterea mandatului este grațiată pedeapsa sau restul de pedeapsă. Aceste împrejurări, independente de instanța de executare, prin aceea că sunt ulterioare, vor fi constatate și valorificate de către instanța prevăzută la art. 597 alin. (1) sau 6 C. proc. pen.

În cazul de față, în contextul rămânerii definitive a sentinței penale nr. 982/2019, din data de 19.06.2019, pronunțată de către Judecătoria Brăila, a fost emis M.E.P.I. nr. 1031/19.06.2019. Ulterior emiterii, petentul a fost privat de libertate tocmai în scopul executării mandatului de arestare; din acest motiv, perioada rămasă de executat trebuie să se regăsească într-un nou mandat.

Înalta Curte constată că perioada rămasă de executat din pedeapsa aplicată prin sentința penală nr. 982/2019 a Judecătoriei Brăila constituie o nelămurire cu privire la hotărârea ce se execută, care cade în competența instanței care a pronunțat hotărârea ce se execută, conform art. 598 alin. (2) C. proc. pen., care prevede că atunci când se ivește o nelămurire cu privire la hotărârea care se execută, contestația se va face la instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută.

Pentru aceste motive, pe calea regulatorului de competență, în temeiul art. 51 alin. (6) rap. la art. 40 alin. (4) C. proc. pen., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cererii petentului în favoarea Judecătoriei Brăila, instanță căreia i se va trimite dosarul, iar cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.