ÎCCJ, Decizia nr. 267/2022
ÎCCJ, Decizia nr. 267/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 5 decembrie 2022
Asupra cererii de față, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Hotărârea pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție
Prin decizia nr. 3358 din 8 iunie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal a anulat cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 5617 din 17 noiembrie 2021 a aceleiași instanțe, în dosarul nr. x/2020, ca netimbrată.
Contestația privind tergiversarea procesului
La 26 octombrie 2022, petentul A. a formulat contestație privind tergiversarea procesului ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, soluționat la 8 iunie 2022 prin decizia nr. 3358, arătând că decizia nu i-a fost comunicată în termenul legal de 30 de zile prevăzut de art. 426 alin. (5) C. proc. civ.
În drept, contestația a fost întemeiată pe dispozițiile art. 522 - art. 526 C. proc. civ.
II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție:
Examinând contestația privind tergiversarea procesului, Înalta Curte reține următoarele:
Contestația privind tergiversarea procesului reprezintă un mijloc procedural particular destinat a înlătura dificultățile ivite în soluționarea cauzelor civile într-un termen optim și previzibil.
Rațiunea reglementării contestației la tergiversarea procesului a fost aceea de a asigura dreptul părții la o procedură echitabilă, eficientă, desfășurată cu celeritate, prin sancționarea conduitelor procesuale care se îndepărtează de la aceste rigori.
În conformitate cu prevederile art. 522 alin. (1) C. proc. civ., "Oricare dintre părți, precum și procurorul care participă la judecată pot face contestație prin care, invocând încălcarea dreptului la soluționarea procesului într-un termen optim și previzibil, să solicite luarea măsurilor legale pentru ca această situație să fie înlăturată."
La alin. (2) al aceluiași text de lege sunt prevăzute cazurile în care poate fi formulată contestația, motivele vizând atât culpa, cât și atitudinea instanței față de neglijența sau abuzul părților, a altor participanți în proces ori a terților care aveau obligații legale sau judiciare.
Ceea ce caracterizează toate cazurile prevăzute de art. 522 C. proc. civ. este pasivitatea instanței de judecată care are mijloacele necesare pentru corijarea conduitelor necorespunzătoare și nu le folosește sau, mai grav, nesocotește ea însăși dispozițiile legale care-i impun o anumită conduită.
Contestația la tergiversarea procesului nu trebuie însă privită ca o posibilitate de sancționare a judecătorilor învestiți cu soluționarea cauzei, ci ca un remediu oferit de normele de procedură ce are aplicabilitate în situațiile în care
chiar instanța cauzează amânarea nejustificată sau nu dispune măsurile necesare pentru asigurarea soluționării procesului într-un termen rezonabil.
Examinând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că decizia civilă nr. 3358 din 8 iunie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal a fost comunicată părților la data de 14 noiembrie 2022, cum susține și recurentul A., astfel încât se reține că părțile nu mai justifică un interes în susținerea prezentei contestații privind tergiversarea procesului pentru nerespectarea termenului instituit pentru motivarea, redactarea și semnarea hotărârii judecătorești pronunțate în cauză.
Înalta Curte reamintește părților că interesul, ca o condiție de exercițiu a acțiunii civile, reprezintă folosul practic, legitim și actual urmărit prin inițierea actului de procedură, ce trebuie să existe nu numai la declanșarea procedurii judiciare, ci pe întreaga durată de desfășurare a procesului; ca urmare, pentru a stabili dacă o parte are interes, instanța trebuie să prefigureze folosul efectiv pe care partea l-ar obține în ipoteza admiterii cererii formulate.
Înalta Curte reține și că, prin înscrisul depus la 17 noiembrie 2022, recurentul a înțeles să modifice obiectul prezentei contestații la tergiversare, arătând că instanța învestită cu soluționarea dosarului nr. x/2022 nu l-a citat pentru termenul din 8 iunie 2022 și nu i-a adus la cunoștință împrejurarea că datora taxă judiciară de timbru.
Înalta Curte va înlătura aceste susțineri, în raport de prevederile art. 522 C. proc. civ., care prevede expres subiectele contestației la tergiversare și motivele ei, reținând că, în realitate, acestea reprezintă critici ale deciziei nr. 3358/2022 ale Înaltei Curți, care nu pot fi analizate în cadrul prezentului dosar.
Cum la momentul judecării prezentei interesul petentului nu mai este actual, hotărârea fiind motivată, redactată, semnată și comunicată părților, Înalta Curte urmează a respinge contestația privind tergiversarea procesului formulată de recurentul A..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestația privind tergiversarea procesului formulată de recurentul A. în dosarul nr. x/2022 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal.
Fără nicio cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 5 decembrie 2022.