ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 832/2025
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 832/2025 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)
Ședința publică din data de 27 martie 2025
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei
Prin încheierea de ședință din 4 martie 2024, pronunțată în dosarul nr. x/2021, Curtea de Apel Pitești, secția I civilă a admis cererea de sesizare a Curții Constituționale a României cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 471 alin. (1) din C. proc. civ. și a suspendat judecata recursului formulat de către reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 1122A din 13 decembrie 2022 a Tribunalului Vâlcea, până la soluționarea excepției de neconstituționalitate.
Împotriva acestei încheieri, la 10 octombrie 2024, reclamantul a declarat recurs, prin care a solicitat repunerea cauzei pe rol.
În ședința publică din 27 martie 2025, Înalta Curte a invocat excepția nulității recursului, în baza art. 489 alin. (2) din C. proc. civ.
Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție
Analizând, cu prioritate, conform dispozițiilor art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepția nulității recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte va anula recursul, pentru următoarele considerente de drept:
Din interpretarea coroborată a dispozițiilor art. 483 alin. (3) și ale art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., rezultă că recursul este calea extraordinară de atac prin care hotărârea este supusă controlului judiciar prin prisma conformității sale cu regulile de drept material și/sau procesual aplicabile, astfel că motivarea recursului presupune invocarea și argumentarea unor critici de nelegalitate care, pe de o parte, trebuie să privească soluția instanței de apel, iar, pe de altă parte, trebuie să se circumscrie motivelor prevăzute, în mod expres și limitativ, la art. 488 alin. (1) pct. 1-8 din C. proc. civ.
În cauză, se constată că memoriul de recurs nu respectă aceste exigențe legale, întrucât recurentul nu formulează nicio critică care să privească soluția instanței de apel și/sau raționamentul juridic ce a stat la baza pronunțării acesteia.
Deși prin încheierea recurată s-a dispus suspendarea judecății recursului până la soluționarea excepției de neconstituționalitate, totuși recurentul nu critică această soluție, ci solicită instanței de recurs repunerea cauzei pe rol. O atare solicitare nu echivalează cu motivarea recursului și nici nu poate fi adresată direct instanței de recurs, care este chemată să verifice doar legalitatea încheierii recurate, competența de soluționare a cererii de reluare a judecății aparținând, potrivit legii, instanței care a dispus suspendarea judecății.
Simpla enumerare formală, în cadrul memoriului de recurs, a motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 4, 5 și 8 din C. proc. civ., în lipsa oricăror explicații privind pretinsele încălcări ale normelor procedurale și materiale, echivalează cu lipsa motivării cererii de recurs. Aceasta, întrucât, în absența unor argumente care să reflecte critici punctuale privitoare la încheierea de ședință din 4 martie 2024, instanța de recurs nu poate decela aspectele de nelegalitate pe care partea recurentă urmărește a le invoca și nici dacă acestea se circumscriu motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 din C. proc. civ., context în care intervine sancțiunea nulității recursului, în conformitate cu prevederile art. 489 alin. (2) din C. proc. civ.
Față de aceste considerente, în baza art. 496 alin. (1) coroborat cu art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., Înalta Curte va anula recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de reclamantul A. împotriva încheierii din 4 martie 2024, pronunțate de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 27 martie 2025.