ÎCCJ, Secția I civilă

Ședința publică din data de 11 decembrie 2024

Asupra cererii de abținere, constată următoarele:

La 1.04.2024 (urmare a strămutării cauzei de la Curtea de Apel București, la Curtea de Apel Constanța, prin încheierea nr. 759/19.03.2024 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. x/2024) a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Constanța, secția I civilă dosarul cu număr inițial x/2020.

În dosarul înregistrat inițial sub nr. x/2020 și, ulterior, sub nr. x/2020* și nr. x/2020** și, în prezent, sub nr. x/2024, judecătorii secției I civile, secției a II-a civilă, de insolvență și litigii cu profesioniști și societăți, secției de contencios administrativ și fiscal, respectiv secției penale și pentru cauze penale cu minori și de familie au formulat, succesiv, cereri de abținere de la judecata cererii de recurs formulate de recurenții-reclamanți A. și B. împotriva deciziei civile nr. 2041 A din 24 mai 2023, pronunțate de Tribunalul București, secția a III-a civilă în dosarul nr. x/2020, în contradictoriu cu intimații-pârâți C. și D..

Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a fost sesizată prin procesul-verbal întocmit în data de 7 octombrie 2024 de Curtea de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie în temeiul art. 50 alin. (2) C. proc. civ., față de imposibilitatea constituirii completului de recurs compus din 3 judecători pentru soluționarea cererii de abținere formulate de doamna judecător E. la data de 7 octombrie 2024, privind soluționarea cauzei civile nr. 518/36/2024.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 109 alin. (5) din Regulamentul de Ordine Interioară al Instanțelor judecătorești "În cazul în care după soluționarea incidentelor procedurale conform alin. (4), se constată incompatibilitatea unuia sau unora dintre membrii completului de judecată, întregirea completului se realizează prin participarea judecătorului sau judecătorilor înscriși în lista de permanență după judecătorul sau judecătorii care au participat la soluționarea incidentului procedural".

De asemenea, au fost invocate dispozițiile art. 2 pct. 12.3 paragraful 4 din Decizia nr. 26 din 30 ianuarie 2023 emisă de Președintele Curții de Apel Constanța, în care se arată că " pentru ipotezele anterior menționate, dacă în cadrul secției penale va exista un număr insuficient de judecători pentru a constitui completul de judecată colegial, cauza se va înainta la Înalta Curte de Casație și Justiție, conform dispozițiilor art. 50 alin. (2) C. proc. civ..".

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Analizând cererea de abținere în raport cu motivele invocate și dispozițiile legale incidente, Înalta Curte urmează să o respingă pentru următoarele considerente:

La 7 octombrie 2024, Curtea de Apel Constanța, secția Penală și pentru cauze penale cu minori și de familie a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării cererii de abținere formulate de doamna judecător E. de la judecarea dosarului nr. x/2024, ca urmare a imposibilității constituirii completului de recurs compus din trei judecători întrucât judecătorii instanței (cu excepția a doi judecători) au devenit incompatibili, ca urmare a admiterii declarațiilor de abținere pe care aceștia le-au formulat succesiv de la soluționarea cauzei.

Motivele expuse în declarația de abținere au fost supuse analizei instanței din perspectiva cazului de incompatibilitate prevăzut de art. 42 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. justificat de faptul că una dintre părți (intimatul C.) este judecător în cadrul Curții de Apel București, instanță pe rolul căreia este înregistrat dosarul nr. x/2022, în care judecătorul care a formulat declarația de abținere are calitatea de intimat-reclamant.

Potrivit art. 42 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., "judecătorul este, de asemenea, incompatibil de a judeca în următoarele situații: dacă el, soțul sau rudele lor până la gradul al patrulea inclusiv ori afinii lor, după caz, sunt părți într-un proces care se judecă la instanța la care una dintre părți este judecător".

Prin reglementarea acestui caz de incompatibilitate, legea instituie o prezumție de lipsă de imparțialitate în judecarea unei cauze civile, înlăturând de la judecarea acelei cauze pe acei judecători care, din pricina anumitor împrejurări personale, ar putea fi inclinați să favorizeze una din părțile din proces.

După cum reiese din analiza art. 42 C. proc. civ. și art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului imparțialitatea este esențială pentru îndeplinirea adecvată a funcției judiciare și ea privește nu doar hotărârea însăși, ci și întreg procesul prin care se ajunge la aceasta.

Una dintre aplicațiile acestui principiu este cea potrivit căreia judecătorul se va abține să soluționeze orice dosar pe care constată că nu îl va putea judeca imparțial sau în care i-ar putea părea unui observator rezonabil că judecătorul nu este capabil să judece imparțial.

Imparțialitatea este calitatea fundamentală cerută unui judecător și reprezintă atributul esențial al justiției. Imparțialitatea trebuie să existe atât în realitate cât și într-o percepție rezonabilă. Dacă din afară judecătorul este perceput ca fiind părtinitor, această percepție este de natură să lase impresia că s-a cauzat un prejudiciu și o nedreptate, distrugând astfel încrederea în sistemul de justiție. Percepția de imparțialitate se măsoară prin standardul observatorului rezonabil.

Percepția de subiectivism trebuie să fie una rezonabilă, resimțită de către persoane rezonabile, dezinteresate și informate, care se apleacă asupra acestei probleme și obțin informațiile necesare. Subiectivismul real trebuie să fie personal și îndreptat către una dintre părți, fie individual, fie în calitatea acesteia de reprezentant al unei categorii. Pentru ca judecătorul să fie exclus de la judecată pe motiv de subiectivism, ar trebui să existe dovezi obiective conform cărora judecătorul nu poate prezida cu imparțialitate.

În speță, elementele esențiale ale cauzei, date de identitatea, structura și modul de organizare a instanței la care funcționează judecătorul-parte și pe rolul căreia se invocă existența dosarului în care parte este judecătorul care se abține, în discuție fiind Curtea de Apel București, justifică interpretarea restrictivă a dispozițiilor art. 42 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., aceea în care noțiunea de "instanță" corespunde secției curții de apel la care judecătorul (parte în cauza pendinte) își desfășoară activitatea și nu a aceleia lato sensu în care noțiunea de "instanță" desemnează Curtea de Apel București în ansamblul ei.

Astfel, Curtea de Apel București este cea mai mare instanță de judecată, având în structură zece secții, fiecare cu o competență diferită și o conducere proprie, în care funcționează un număr de peste 200 de judecători.

Înalta Curte constată că intimatul C. are calitatea de judecător la secția I penală, or dosarul nr. x/2022 (în care are calitatea de parte titularul declarației de abținere) se află pe rolul secției a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.

Prin instituirea cazului de incompatibilitate relativă reglementat de prevederile art. 42 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. se are în vedere situația în care un judecător are interes în a da o soluție favorabilă unui alt judecător pentru a obține același avantaj în propriul dosar.

Or, împrejurarea că intimatul își desfășoară activitatea în cadrul altei secții a Curții de Apel București (și nu în cadrul secției competente să soluționeze dosarul nr. x/2022) relevă că nu există elemente care să dea naștere la îndoieli cu privire la imparțialitatea instanței, neputându-se reține existența de plano a cazului de incompatibilitate susținut de petentă, după cum nu a existat nici anterior, la momentul soluționării celorlalte cereri de abținere formulate de judecătorii din cadrul Curții de Apel Constanța.

De altfel, dosarul nr. x/2022 a fost soluționat la data de 28.10.2024, astfel că orice suspiciune în legătură cu existența acestuia pe rolul Curții de Apel București (nejustificată, de altfel) la acest moment nici nu mai subzistă.

În aceste coordonate, Înalta Curte reține că pretinsul motiv de abținere de la soluționarea recursului dedus judecății în dosarul nr. x/2024 este lipsit de temei, întrucât existența unor litigii pe rolul Curții de Apel București nu poate naște suspiciuni asupra obiectivității și imparțialității judecătorilor care figurează ca părți în litigii aflate pe rolul altor secții, cu excepția secției penale în care își desfășoară activitatea intimatul C..

Înalta Curte are în vedere în acest sens și contextul social actual, marcat de multitudinea de litigii ce vizează drepturile judecătorilor, existente pe rolul Curții de Apel București, a cărei competență este atrasă de ordonatorul principal de credite, și care ar îngreuna soluționarea litigiilor de natura celui ce face obiect al prezentului dosar. De asemenea, nu poate fi înlăturată împrejurarea că, urmare a strămutării pentru alte considerente, Curtea de Apel Constanța este a doua instanță învestită cu această cauză.

În acest context, interpretarea extensivă a prevederilor art. 42 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ. ar contraveni scopului asigurării judecățiii cu celeritate a cauzelor și înfăptuirii actului de justiție.

În consecință se constată că în prezenta cauză nu sunt întrunite condițiile art. 42 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., instanța urmând a respinge declarația de abținere formulată.

Văzând dispozițiile art. 52 alin. (2) C. proc. civ., instanța va restitui dosarului nr. x/2024 Curții de Apel Constanța.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de abținere formulată în dosarul nr. x/2024 al Curții de Apel Constanța.

Dispune restituirea dosarului nr. x/2024 aceleiași curți de apel, conform art. 52 alin. (2) C. proc. civ.

Fără cale de atac.

Pronunțată astăzi, 11 decembrie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.