ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 741/2022

Ședința publică din data de 24 noiembrie 2022

Deliberând asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din data de 04 noiembrie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2020, Curtea de Apel București, secția I Penală, în baza art. 249 alin. (1) din C. proc. pen. și art. 256 alin. (1) din C. proc. pen. și art. 972 și urm. din C. proc. civ., a dispus luarea măsurii sechestrului asigurător asupra terenului intravilan, în suprafață de 13.037,00 mp, înscris în CF xlocalitatea Otopeni, număr cadastral x situat în Otopeni, tarlaua x, parcela x, județul Ilfov, aparținând persoanei interesate S.C. A. S.R.L..

În baza art. 250

2

și 249 alin. (8) din C. proc. pen., a ridicat măsura asigurătorie a sechestrului instituită prin ordonanța nr. 2197/D/P/2019 din 10.03.2020 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Structura Centrală asupra terenului intravilan, în suprafață de 7.096,00 mp, înscris în CF xlocalitatea Otopeni, număr cadastral x situat în Otopeni, tarlaua x, parcela x, județul Ilfov, în prezent expropriat pentru cauză de utilitate publică.

Pentru a dispune în acest sens, curtea de apel a reținut următoarele:

Deliberând asupra sesizărilor din oficiu privind luarea măsurii asigurătorii, respectiv ridicarea măsurii asigurătorii, reține următoarele:

Prin rechizitoriul nr. x/2019 din 07.07.2020 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism -Structura Centrală, secția de Combatere a Criminalității Organizate, înregistrat pe rolul acestei instanțe la data de 14.07.2020 sub nr. x/2020, a fost trimis în judecată, printre alții, inculpatul B., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:

· constituire a unui grup infracțional organizat, sub forma aderării, prev. de art. 367 alin. (1), (2) și (3) din C. pen.

· deturnarea licitațiilor publice, în formă continuată (două acte materiale în forma deturnării licitațiilor și trei acte materiale în forma tentativei la deturnarea licitațiilor), prev. de art. 246 din C. pen. rap. la art. 35 alin. (1) din C. pen. și art. 32 din C. pen. rap la art. 246 din C. pen. rap. la art. 35 alin. (1) din C. pen. și

· instigare la deturnarea licitațiilor publice, în formă continuată (două acte materiale în forma deturnării licitațiilor și trei acte materiale în forma tentativei la deturnarea licitațiilor), prev. de art. 47 din C. pen. rap la art. 246 din C. pen. rap. la art. 35 alin. (1) din C. pen. și art. 32 din C. pen. rap la art. 246 din C. pen. rap. la art. 35 alin. (1) din C. pen., toate cu aplic. art. 38 alin. (1) din C. pen.

În sarcina inculpatului s-a reținut în esență că, în cursul anului 2019, a aderat la grupul infracțional organizat compus din inculpații C. împreună cu D., în calitate de asociați în cadrul mai multor societăți comerciale, executorul judecătoresc E., avocatul F. din cadrul Baroului București și avocatul G. din cadrul Baroului Galați, persoane care au constituit anterior un grup infracțional organizat specializat în deturnarea licitațiilor publice, în vederea obținerii dreptului de proprietate asupra unor bunuri imobile aflate în faza de executare silită la prețuri derizorii și valorificării ulterioare a acestora în vederea obținerii unor foloase patrimoniale importante - art. 367 alin. (1), (2) și (3) din C. pen. sub forma aderării.

Prin ordonanța nr. 2197/D/P/2019 din 14.02.2020 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Structura Centrală, în temeiul art. 249 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) din C. proc. pen., art. 252 alin. (1) din C. proc. pen., art. 254 din C. proc. pen., art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., art. 112

1

alin. (1) lit. g) și h) din C. pen., art. 324 alin. (3) din C. proc. pen., art. 303 din C. proc. pen., art. 6 și 7 din O.U.G. nr. 78/2016, s-a dispus luarea măsuri asigurătorii (cu referire la inculpatul B.) constând în:

- instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra sumelor de 4.830 Euro, 3.859 USD, 60 CHF, ridicate din posesia inculpatului B.;

- instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra imobilului situat în orașul Voluntari, str. x, jud. Ilfov, aflat în proprietatea inculpatului B.;

- instituirea măsurilor asigurătorii ale sechestrului și popririi asupra sumelor de bani prezente și viitoare deținute de inculpatul B. în conturile deschise la H., I. S.A., J. S.A., K. ROMANIA.

- instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra tuturor bunurilor mobile și imobile viitoare ale inculpatului B..

Prin încheierea din 13.03.2020 a judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul a Curții de Apel București, secția a II-a Penală, pronunțată în dosarul nr. x/2020, în temeiul art. 250 din C. proc. pen. a fost admisă în parte contestația formulată de B. împotriva ordonanței procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Structura Centrală, secția de Combatere a Criminalității Organizate, din data de 14.02.2020, emisă în dosarul nr. x/2019

S-a dispus ridicarea măsurii asiguratorii a sechestrului și popririi asupra sumelor de bani prezente și viitoare deținute de inculpatul B., pentru următoarele unități: H., I. S.A., J. S.A., K. ROMANIA.

S-a dispus ridicarea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra tuturor bunurilor mobile și imobile viitoare în ceea ce îl privește pe inculpatul B..

A menținut măsura asigurătorie a sechestrului asupra sumelor de 4.830 Euro, 3.859 USD, 60 CHF, ridicate din posesia inculpatului B. și asupra imobilului situat în orașul Voluntari, județul Ilfov, aflat în proprietatea inculpatului B. (proprietate în devălmășie), până la concurența sumei de 211.800 euro, la care se adaugă cheltuielile judiciare efectuate în cauză în toate faze procesuale.

Prin ordonanța nr. 2197/D/P/2019 din 10.03.2020, în temeiul art. 249 alin. (1), (2) și (5) din C. proc. pen., art. 252 alin. (1) din C. proc. pen., art. 324 alin. (3) din C. proc. pen., art. 303 din C. proc. pen., art. 6 și 7 din O.U.G. nr. 78/2016, a fost dispusă luarea următoarelor măsuri asigurătorii, constând în (printre altele) instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra următoarelor bunuri imobile adjudecate de inculpatul B. cu ocazia licitațiilor desfășurate la data de 12.11.2019 în dosarul de executare nr. 293/2012 și dosarul de executare silită nr. x/2012 aflate în instrumentarea BEJ E.:

- teren intravilan, în suprafață de 13.037,00 mp, înscris în CF xlocalitatea Otopeni, număr cadastral x situat în Otopeni, tarlaua x, parcela x, județul Ilfov;

- teren intravilan, în suprafață de 7.096,00 mp, înscris în CF xlocalitatea Otopeni, număr cadastral x situat în Otopeni, tarlaua x, parcela x, județul Ilfov.

Prin încheierea din 27.05.2021 a Curții de Apel București, secția I Penală, definitivă prin necontestare (dosar nr. x/2020), în baza art. 250

2

din C. proc. pen. s-a procedat la verificarea subzistenței temeiurilor care au determinat luarea măsurilor asigurătorii, dispunându-se în privința inculpatului B. următoarele:

· a fost menținută măsura asigurătorie instituită prin ordonanța nr. 2197/D/P/2019 din 14.02.2020 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism- Structura Centrală asupra sumelor de 4.830 euro, 3.859 USD, 60 CHF în vederea garantării executării cheltuielilor judiciare;

· a fost ridicată măsura asigurătorie instituită prin ordonanța nr. 2197/D/P/2019 din 14.02.2020 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism- Structura Centrală asupra imobilului situat în orașul Voluntari, județul Ilfov;

· a fost menținută măsura asigurătorie a sechestrului asupra următoarelor bunuri imobile, luată prin ordonanța nr. 2197/D/P/2019 din 10.03.2020 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție- Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Structura Centrală:

- teren intravilan, în suprafață de 13.037,00 mp, înscris în CF xlocalitatea Otopeni, număr cadastral x situat în Otopeni, tarlaua x, parcela x, județul Ilfov;

- teren intravilan, în suprafață de 7.096,00 mp, înscris în CF xlocalitatea Otopeni, număr cadastral x situat în Otopeni, tarlaua x, parcela x, județul Ilfov.

Prin încheierea din 26.05.2022 a Curții de Apel București, secția I Penală, definitivă prin necontestare, în privința inculpatului B. s-au dispus următoarele:

· a fost menținută măsura asigurătorie instituită prin ordonanța nr. 2197/D/P/2019 din 14.02.2020 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Structura Centrală asupra sumelor de 4.830 euro, 3.859 USD, 60 CHF în vederea garantării executării cheltuielilor judiciare;

· a fost menținută măsura asigurătorie a sechestrului asupra următoarelor bunuri imobile, luată prin ordonanța nr. 2197/D/P/2019 din 10.03.2020 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Structura Centrală:

- teren intravilan, în suprafață de 13.037,00 mp, înscris în CF xlocalitatea Otopeni, număr cadastral x situat în Otopeni, tarlaua x, parcela x, județul Ilfov;

- teren intravilan, în suprafață de 7.096,00 mp, înscris în CF xlocalitatea Otopeni, număr cadastral x situat în Otopeni, tarlaua x, parcela x, județul Ilfov.

Prin adresa nr. x/04.06.2021 a O.C.P.I. Ilfov, Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară, s-a comunicat instanței că în cartea funciară x a U.A.T. Otopeni nu a fost notată ordonanța Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Structura Centrală de instituire a măsurii sechestrului asigurător asupra terenului intravilan, în suprafață de 13.037,00 mp, înscris în CF xlocalitatea Otopeni, număr cadastral x situat în Otopeni, tarlaua x, parcela x, județul Ilfov, deoarece prin actul de adjudecare din 11.08.2020 (dosar executare nr. x/2012) imobilul a fost înstrăinat către S.C. A. S.R.L..

A fost atașat un extras O.N.R.C. privind S.C. A. S.R.L., constatându-se că asociat unic și administrator al persoanei juridice este inculpatul B..

La termenul din 22.09.2022, Curtea a dispus introducerea în cauză, în calitate de persoană interesată, a S.C. A. S.R.L..

La solicitarea instanței Compania Națională "Aeroporturi București" a comunicat adresa seria x-SJ nr. 4354/12.10.2022 în legătură cu terenul intravilan, în suprafață de 7.096,00 mp, înscris în CF xlocalitatea Otopeni, număr cadastral x situat în Otopeni, tarlaua x, parcela x, județul Ilfov.

Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea a reținut următoarele:

Potrivit art. 249 alin. (1) din C. proc. pen., instanța de judecată poate lua măsuri asigurătorii prin încheiere motivată pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot servi, printre altele, la garantarea executării cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracțiune.

Astfel cum s-a arătat și în încheierea din 27.05.2021, este evident că măsurile asigurătorii nu pot avea alte scopuri în prezenta cauză decât cele menționate anterior, în vederea realizării acestora fiind anterior menținute/restrânse măsurile asigurătorii.

Totodată, dispozițiile art. 250

2

din C. proc. pen. permit instanței, printre altele, să dispună din oficiu ridicarea unei măsuri asigurătorii.

Măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei produse prin infracțiune și pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare se pot lua asupra bunurilor inculpatului și ale persoanei responsabile civilmente, până la concurența valorii probabile a acestora - art. 249 alin. (5) din C. proc. pen.

Potrivit art. 1.386 alin. (1) din C. civ., repararea prejudiciului derivând dintr-un fapt ilicit se face în natură, prin restabilirea situației anterioare, iar dacă aceasta nu este cu putință ori dacă victima nu este interesată de reparația în natură, prin plata unei despăgubiri, stabilite prin acordul părților sau, în lipsă, prin hotărâre judecătorească.

Conform art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., instanța, chiar dacă nu există constituire de parte civilă, se pronunță cu privire la restabilirea situației anterioare săvârșirii infracțiunii.

Instanța a remarcat faptul că partea civilă I. este titulara dreptului real de ipotecă instituit asupra tuturor imobilelor care au fost adjudecate, afectat executării unor obligații; în esență, persoane fizice/juridice au garantat cu imobilele care să găseau în patrimoniul lor împrumuturile acordate de bancă, în general unor persoane juridice. De aceea, în faza camerei preliminare, au fost introduși în cauză și foștii proprietari ai terenurilor, în calitate de persoane vătămate (după adjudecare imobilele intrând în patrimoniul inculpaților). Dintre debitorii - persoane vătămate, doar L. s-a constituit parte civilă.

Dacă s-ar ajunge la soluții pe latură penală care să justifice restabilirea situației anterioare, imobilul în suprafață de 13.037,00 mp, înscris în CF xlocalitatea Otopeni, număr cadastral x situat în Otopeni, tarlaua x, parcela x, județul Ilfov, ar trebui să se întoarcă în patrimoniul fostului proprietar, inclusiv ca efect al desființării procesului-verbal de adjudecare, iar partea civilă I. ar avea posibilitatea să continue executarea silită.

Văzând dispozițiile legale anterior menționate (art. 1.386 alin. (1) din C. civ., art. 25 alin. (3) din C. proc. pen.), s-a constatat că restabilirea situației anterioare este independentă de exercitarea acțiunii civile, reprezentând în același timp o modalitate prioritară de soluționare a acesteia în cazul în care a fost exercitată în cursul procesului penal.

Din modul de redactare a art. 249 alin. (5) din C. proc. pen. a rezultat faptul că acesta pare să aibă în vedere situația reparării prin echivalent a pagubei - "până la concurența valorii probabile a pagubei produse prin infracțiune", iar nu repararea în natură, prin restabilirea situației anterioare.

Pe de altă parte, potrivit art. 256 din C. proc. pen., instanța de judecată, în cursul judecății, poate lua măsuri de restabilire a situației anterioare săvârșirii infracțiunii, când schimbarea acelei situații a rezultat din comiterea infracțiunii, iar restabilirea este posibilă. Desigur, măsura procesuală la care se referă art. 256 din C. proc. pen. este una provizorie, dar cu atât mai mult pot fi dispuse măsuri procesuale în lumina acestei prevederi care să garanteze la sfârșitul procesului penal, dacă va fi cazul, restabilirea situației anterioare.

Acuzarea susține că în urma săvârșirii infracțiunii de deturnare a licitațiilor de către inculpatul B., în patrimoniul A. S.R.L., al cărei asocial unic și administrator este, a intrat imobilul în suprafață de 13.037,00 mp, înscris în CF xlocalitatea Otopeni, număr cadastral x situat în Otopeni, tarlaua x, parcela x, județul Ilfov. În opinia Curții, în măsura în care acuzațiile parchetului s-ar confirma, nu s-ar putea susține că A. S.R.L. ar fi dobânditor de bună-credință al imobilului, având în vedere că presupusul autor al infracțiunii de deturnare a licitațiilor ar fi chiar asociatul unic și reprezentantul său legal, cel care, de altfel participă la profitul și pierderile societății.

Situația din prezenta cauză se aseamănă mai degrabă cu instituția sechestrului judiciar din C. proc. civ. (art. 972 și urm. din C. proc. civ.), C. proc. civ. reprezentând dreptul comun în materie de proceduri (art. 2 alin. (2) din C. proc. pen.), astfel că văzând și art. 249 și art. 256 din C. proc. pen., luarea măsurii sechestrului asigurător asupra bunului imobil dobândit de A. S.R.L. apare ca fiind pe deplin justificată pentru a asigura restabilirea situației anterioare la finalul procesului penal, în măsura în care soluțiile pe latură penală vor impune și repararea prejudiciului. Dacă art. 249 alin. (5) din C. proc. pen. vizează situația în care nu se pune la îndoială proprietatea asupra bunului asupra căruia au fost instituite măsuri asigurătorii, în prezenta cauză, pe latură civilă, însăși proprietatea asupra bunului adjudecat este în litigiu.

Desigur, notarea în cartea funciară a sechestrului se face pentru opozabilitate, dar în același timp, în condițiile în care A. S.R.L. a fost introdusă în cauză abia la termenul din 22.09.2022 (deși reprezentantul său legal, inculpatul B. a participat la faza de cameră preliminară și la faza de judecată), se impunea discutarea posibilității luării măsurii sechestrului în condiții de contradictorialitate, văzând că oricum ordonanța procurorului prin care s-a dispus luarea măsurii asigurătorii asupra acestui bun nu a fost în concret pusă în executare.

Împotriva acestei încheieri, în termen legal, a formulat contestație A. S.R.L., motivele fiind expuse pe larg în partea introductivă a deciziei.

În esență, contestatoarea a susținut că măsura asigurătorie a fost adoptată în privința unui participant care nu este enumerat în cuprinsul dispozițiilor art. 249 alin. (5) din C. proc. pen., că nu este subordonată scopului confiscării, că a fost adoptată cu depășirea limitelor judecății și, totodată, că măsura asigurătorie a fost adoptată cu încălcarea contradictorialității determinată de depășirea cadrului temeiurilor puse în dezbatere, având în vedere că instanța a adoptat măsura în considerarea dispozițiilor art. 256 din C. proc. pen., care guvernează restituirea lucrurilor, precum și a dispozițiilor de drept comun din procedura civilă, care guvernează măsurile asigurătorii în procesul civil, dispoziții care nu au fost puse în discuție și, astfel, persoana interesată nu a avut ocazia să-și facă apărări, fiind nevoită să le facă direct în fața instanței de control judiciar.

Examinând contestația formulată de A. S.R.L., prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale incidente în materie, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 972 din C. proc. civ., sechestrul judiciar constă în indisponibilizarea bunurilor ce formează obiectul litigiului sau, în condițiile legii, a altor bunuri, prin încredințarea pazei acestora unui administrator-sechestru desemnat potrivit art. 976, iar potrivit dispozițiilor art. 973 alin. (1) din C. proc. civ., ori de câte ori există un proces asupra proprietății sau altui drept real principal, asupra posesiei unui bun mobil sau imobil ori asupra folosinței sau administrării unui bun proprietate comună, instanța de judecată va putea să încuviințeze, la cererea celui interesat, punerea sub sechestru judiciar a bunului, dacă această măsură este necesară pentru conservarea dreptului respectiv.

Dispozițiile art. 249 alin. (1) din C. proc. pen. prevăd că, procurorul, în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară sau instanța de judecată, din oficiu sau la cererea procurorului, în procedura de cameră preliminară ori în cursul judecății, poate lua măsuri asigurătorii, prin ordonanță sau, după caz, prin încheiere motivată, pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse ori care pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracțiune.

Totodată, potrivit dispozițiilor art. 256 din C. proc. pen., instanța de judecată, în cursul judecății, poate lua măsuri de restabilire a situației anterioare săvârșirii infracțiunii, când schimbarea acelei situații a rezultat din comiterea infracțiunii, iar restabilirea este posibilă.

Înalta Curte constată că instanța de fond a reținut în motivarea încheierii atacate că:

"Situația din prezenta cauză se aseamănă mai degrabă cu instituția sechestrului judiciar din C. proc. civ. (art. 972 și urm. din C. proc. civ.), C. proc. civ. reprezentând dreptul comun în materie de proceduri (art. 2 alin. (2) din C. proc. pen.), astfel că văzând și art. 249 și art. 256 din C. proc. pen., luarea măsurii sechestrului asigurător asupra bunului imobil dobândit de A. S.R.L. apare ca fiind pe deplin justificată pentru a asigura restabilirea situației anterioare la finalul procesului penal, în măsura în care soluțiile pe latură penală vor impune și repararea prejudiciului.".

Așadar, se constată că măsura asiguratorie dispusă a fost luată în temeiul dispozițiilor art. 249 alin. (1) din C. proc. pen., art. 256 din C. proc. pen. și art. 972 și urm. din C. proc. civ.

Or, Înalta Curte, lecturând încheierea de amânare a pronunțării din data de 20.10.2022, constată că aceste temeiuri nu au fost invocate și puse în discuție în contradictoriu de către instanța de fond, cu atât mai mult cu cât din considerentele încheierii atacate rezultă că adoptarea măsurii s-a întemeiat în mod esențial pe dispozițiile art. 256 din C. proc. pen. și ale art. 972 și urm. din C. proc. civ.

Procedând astfel, instanța de judecată a încălcat dreptul la apărare al contestatoarei, lipsind-o de posibilitatea de a-și formula apărări în legătură cu incidența în cauză a dispozițiilor art. 256 din C. proc. pen. și ale art. 972 și urm. din C. proc. civ., iar vătămarea produsă nu poate fi înlăturată altfel decât prin trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.

În acest context, Înalta Curte amintește că un aspect fundamental al dreptului la un proces echitabil constă în caracterul contradictoriu al procedurii. Contradictorialitatea reprezintă dreptul fiecărei părți de a participa la prezentarea, argumentarea și dovedirea pretențiilor sau apărărilor sale, precum și dreptul de a discuta și combate susținerile și probele adversarului sau adversarilor săi. Contradictorialitatea constă în posibilitatea reală de a cunoaște și de a dezbate în fața judecătorului tot ceea ce este avansat în drept sau în fapt de către adversar și tot ceea ce este prezentat de acesta cu titlu de probe, în vederea influențării deciziei instanței. (Curtea Constituțională a României, Decizia nr. 542 din 14 iulie 2015 publicată în Monitorul Oficial nr. 707 din 21.09.2015).

Înalta Curte, consideră că la rejudecarea cauzei se impune a fi avute în vedere toate temeiurile invocate și analizată cererea prin prisma acestora și a tuturor criticilor formulate de către contestatoarea parte interesată, cu respectarea principiilor judecării unei asemenea cereri în scopul asigurării respectării legalității și temeiniciei măsurilor ce se impun.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va admite contestația declarată de persoana interesată A. S.R.L. împotriva încheierii din data de 04 noiembrie 2022 a Curții de Apel București, secția I Penală, pronunțată în dosarul nr. x/2020.

Va desființa încheierea penală atacată și va trimite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel București, secția I Penală.

În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite contestația declarată de persoana interesată A. S.R.L. împotriva încheierii din data de 04 noiembrie 2022 a Curții de Apel București, secția I Penală, pronunțată în dosarul nr. x/2020.

Desființează încheierea penală atacată și trimite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel București, secția I Penală.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 24 noiembrie 2022.