ÎCCJ, Secția penală
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 29 septembrie 2022
Asupra conflictului de competență de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 715/2022 din data de 25.05.2022 pronunțată de Judecătoria Galați, în temeiul art. 50 din C. proc. pen. a fost admisă excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Galați.
În temeiul art. 529 din C. proc. pen. s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cererii de reabilitare formulată de către A. pentru B. în favoarea Tribunalului Militar Iași.
Pentru a pronunța această sentință, Judecătoria Galați a reținut că prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Galați la data de 05 aprilie 2022 sub numărul x/2022, petenta A. a solicitat să se dispună reabilitarea de drept pentru tatăl său, B., din sentința de condamnare penală de condamnare nr. 865/1951 a Tribunalului Militar Galați.
În motivarea cererii, a arătat că tatăl său a fost condamnat politic, fiind victima regimului comunist și condamnat abuziv de regim.
În final, a susținut că îi este necesar pentru intrarea în drepturi, ca urmaș, conform Decretului nr. 118/2020.
În susținerea cererii, a depus un set de înscrisuri (6-12, 15-20, 23-28, 30-39).
Pentru justa soluționare a cauzei, instanța a dispus atașarea cazierului judiciar al lui B., precum și a unui extras din Registrul de Deces al primăriei de la ultimul domiciliu al lui B..
Analizând pricina prin prisma susținerilor, a materialului probator administrat și a dispozițiilor legale incidente în cauză, Judecătoria Galați a reținut că prin sentința penală nr. 865 din data de 06.10.1951 B. a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani închisoare corecțională și 3 ani degradare civilă, reținându-se în sarcina sa infracțiunea de uneltire contra ordinii sociale, prevăzută de art. 209 partea a III-a din C. pen. de la 1936.
Instanța a reținut că, potrivit art. 529 din C. proc. pen. competentă să se pronunțe asupra reabilitării judecătorești este, fie instanța care a judecat în primă instanță cauza în care s-a pronunțat condamnarea pentru care se cere reabilitarea, fie instanța corespunzătoare în a cărei circumscripție domiciliază condamnatul sau în care a avut ultimul domiciliu, dacă la data introducerii cererii domiciliază în străinătate, în cauza pendinte, instanța care a judecat în primă instanță cauza a fost Tribunalul Militar Galați, desființat în prezent.
Totodată, a reținut că potrivit art. 56 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară în circumscripția Tribunalului Militar Iași este inclus și județul Galați astfel, prin raportare la această împrejurare, precum și la dispozițiile art. 529 din C. proc. pen., instanța a constatat că este competent să se pronunțe asupra temeiniciei cererii formulate, Tribunalul Militar Iași.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Militar Iași la data de 14 iunie 2022.
Prin sentința penală nr. 42/2022 din data de 06 septembrie 2022 a Tribunalului Militar, în temeiul dispozițiilor art. 37 din C. proc. pen., coroborat cu art. 35 din C. proc. pen., raportat la art. 47 și art. 50 din C. proc. pen., a fost declinată competența de soluționare a cererii de reabilitare formulată de petenta A., pentru B., în favoarea Judecătoriei Galați.
În temeiul art. 51 alin. (1) din C. proc. pen., instanța a constatat ivit conflictul negativ de competență între Tribunalul Militar Iași și Judecătoria Galați.
S-a dispus sesizarea instanței ierarhic superioară comună, respectiv Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea soluționării conflictului negativ de competență, potrivit dispozițiilor art. 51 alin. (2) din C. proc. pen.
Pentru a dispune astfel, Tribunalul Militar Iași a reținut că petenta A. a solicitat să se dispună reabilitarea judecătorească a tatălui său, numitul B. care, prin sentința penală nr. 865 din data de 06.10.1951 pronunțată în dosarul nr. x/1951 al Tribunalului Militar Galați, a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani închisoare corecțională și 3 ani degradare civilă, reținându-se în sarcina sa infracțiunea de "uneltire contra ordinii sociale", prevăzută de art. 209 partea a III-a C. pen. de la 1936.
În motivarea cererii, petenta A. a arătat că tatăl său a fost condamnat politic, fiind victima regimului comunist și condamnat abuziv de regim.
În final, a susținut că reabilitarea judecătorească a tatălui său, B., îi este necesară pentru intrarea în drepturi, ca urmaș, conform Decretului nr. 118/2020.
În susținerea cererii, petenta A. a depus la dosar mai multe înscrisuri, în copii, (atât în fața Judecătoriei Galați, cât și la Tribunalul Militar Iași), constând, în principal, în: cartea de identitate seria x nr. x, biletul de ieșire din spital nr. 1698 din 31.03.2006, certificatul de naștere seria x nr. x, extrasul sentinței nr. 865 din 06.01.1951 dată în dosarul nr. x/1951 al Tribunalului Militar Galați, Hotărârea nr. 9 din 19 iulie 1990 dată de Comisia Județeană Vaslui pentru aplicarea Decretului-lege nr. 118/1990, Hotărârea nr. 239 din 22.10.1993 dată de Comisia Județeană Vaslui pentru aplicarea Decretului-lege nr. 118/1990, adresa din 3.01.1952 a Tribunalului Militar Galați, fișa emisă de Penitenciarul Gherla, mandatul de arestare nr. x din 4.07.1951, copia după foaia matricolă penală 1101/950 a Penitenciarului Galați, extras din sentința penală nr. 865 din 3.01.1952 a Tribunalului Militar Galați, mandatul de deținere nr. 3794 al Parchetului Tribunalului Militar Galați, mandatul de arestare nr. x din 17.08.1951 al Parchetului Militar Galați, extras din cartea Deportați la Râmnicu Sărat, potrivit susținerii petentei în scris, decizia nr. 34728 din 28.02.1994 emisă de Comisia de pensii Bârlad, notificarea nr. x din 24.03.1954 emisă de Procuratura Raionului Murgeni, adeverința nr. x din 12.02.1973, declarația dată la Formațiunea nr. 0606 Gherla, înscrisuri care au fost depuse și în dosarul declinat.
Tribunalul Militar Iași a invocat și a pus în discuția contradictorie a părților excepția necompetenței Tribunalului Militar Iași în soluționarea cauzei după calitatea persoanei, motivat de faptul că persoana condamnată, B., era civil la data aplicării sentinței de condamnare, respectiv sentința penală nr. 865 din data de 06.10.1951, prin care a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani închisoare corecțională și 3 ani degradare civilă, reținându-se în sarcina sa infracțiunea de "uneltire contra ordinii sociale", prevăzută de art. 209 partea a III-a din C. pen. de la 1936, iar conform normelor procedurale actuale, instanțele militare nu mai judecă persoane civile.
Mai mult, s-a arătat că dispozițiile art. 529 din C. proc. pen. stabilesc că abilitată să se pronunțe asupra reabilitării judecătorești este, fie instanța care a judecat în primă instanță cauza în care s-a pronunțat condamnarea pentru care se cere reabilitarea, fie instanța corespunzătoare în a cărei circumscripție domiciliază condamnatul sau în care a avut ultimul domiciliu, dacă la data introducerii cererii domiciliază în străinătate.
În soluționarea acestei excepții, Tribunalul Militar Iași a avut în vedere și Decizia dată cu prilejul soluționării Recursului în interesul legii nr. 83/2007 care stabilește că în caz de modificare a normelor de competență, cererea de reabilitare va fi soluționată de instanța competentă să judece cauza în primă instanță, potrivit legii în vigoare la momentul introducerii cererii.
Astfel, Tribunalul Militar Iași, având în vedere că această condamnare dispusă față de numitul B., prin sentința penală nr. 865 din data de 06.10.1951, prin care a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani închisoare corecțională și 3 ani degradare civilă, reținându-se în sarcina sa infracțiunea de "uneltire contra ordinii sociale", prevăzută de art. 209 partea a III-a din C. pen. de la 1936, într-un dosar în care acesta nu avea calitate de militar, a constatat că nu este competent să soluționeze această cerere.
Întrucât la data cererii, instanța militară nu judeca civili, ci numai militari până la gradul de colonel, inclusiv, s-a apreciat că instanța corespunzătoare vechiului Tribunal Militar Galați este Judecatoria Galați, ca instanță de fond, în condițiile în care fapta pentru care tatăl petentei a fost condamnat nu este infracțiune, dar argumentul acestui raționament constă în competența generală a judecătoriei cu excepțiile prevăzute de legea penală.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală, la data de 23 septembrie 2022 sub nr. x/2022, fiind stabilit termen pentru soluționare la data de 29 septembrie 2022.
Examinând conflictul negativ de competență ivit între Judecătoria Galați și Trbunalul Militar Iași referitor la competența de soluționare a cererii de reabilitare judecătorească formulată de petenta A., pentru B., Înalta Curte, în temeiul art. 51 din C. proc. pen., constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Judecătoria Galați, pentru următoarele considerente:
Conform art. 166 alin. (1) lit. a) din C. pen., condamnatul poate fi reabilitat, la cerere, de instanță, după împlinirea unui termen de 4 ani, în cazul condamnării la pedeapsa închisorii mai mare de 2 ani, dar care nu depășește 5 ani.
În ceea ce privește instanța competentă, dispozițiile art. 529 din C. proc. pen. prevăd expres că este competentă să se pronunțe asupra reabilitării judecătorești instanța care a judecat în primă instanță cauza în care s-a pronunțat condamnarea pentru care se cere reabilitarea.
Singura condiție care trebuie îndeplinită este ca instanța sesizată să fie cea care a pronunțat în primă instanță condamnarea pentru care se cere reabilitarea, cu excepția situației în care se schimbă normele de competență.
Cu privire la existența unei practici neunitare în ceea ce privește instanța competentă să se pronunțe asupra reabilitării judecătorești în situația în care, prin schimbarea normelor legale de competență, instanța care a judecat cauza în primă instanță nu mai are această competență în momentul introducerii cererii, a fost sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite, care, prin decizia nr. LXXXIII (83) din data de 10 decembrie 2007 (publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 780 din 21 noiembrie 2008), a statuat că dispozițiile art. 494 teza I din C. proc. pen. anterior (corespondent cu art. 529 teza I din C. proc. pen. actual) se interpretează în sensul că: În caz de modificare a normelor de competență, cererea de reabilitare va fi soluționată de instanța competentă să judece cauza în primă instanță, potrivit legii în vigoare la momentul introducerii cererii.
Decizia antemenționată pronunțată în recurs în interesul legii este în continuare obligatorie pentru instanțe, în condițiile în care dispozițiile legale actuale nu conțin modificări de natură să afecteze aplicabilitatea acesteia.
Verificând actele și lucrările dosarului, instanța supremă reține că B., autorul petentei A. a fost condamnat, prin sentința penală nr. 865 din data de 06 octombrie 1951 a Tribunalului Militar Galați la pedeapsa de 4 ani închisoare corecțională și 3 ani degradare civilă, pentru săvârșirea infracțiunii de uneltire contra ordinii sociale, prevăzută de art. 209 partea a III-a din C. pen. de la 1936.
Potrivit dispozițiilor art. 529 din C. proc. pen. competentă să se pronunțe asupra reabilitării judecătorești este, fie instanța care a judecat în primă instanță cauza în care s-a pronunțat condamnarea pentru care se cere reabilitarea, fie instanța corespunzătoare în a cărei circumscripție domiciliază condamnatul sau în care a avut ultimul domiciliu, dacă la data introducerii cererii domiciliază în străinătate, în cauza pendinte, instanța care a judecat în primă instanță cauza a fost Tribunalul Militar Galați, desființat în prezent.
Conform art. 37 alin. (1) din C. proc. pen., tribunalul militar judecă în primă instanță toate infracțiunile comise de militari până la gradul de colonel inclusiv, cu excepția celor date prin lege în competența altor instanțe.
Potrivit art. 35 din C. proc. pen., judecătoria judecă în primă instanță toate infracțiunile, cu excepția celor date prin lege în competența altor instanțe, iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol, judecătoria soluționează și alte cauze anume prevăzute de lege.
Totodată, potrivit art. 44 alin. (4) din C. proc. pen., dacă dintre instanțe una este civilă, iar alta este militară, competența revine instanței civile.
Din examinarea dispozițiilor legale menționate, Înalta Curte constată că, la momentul formulării cererii de reabilitare (30 aprilie 2022) infracțiunea pentru care B. a fost condamnat prin sentința penală nr. 865 din data de 06 octombrie 1951 a Tribunalului Militar Galați are corespondent în legislația actuală în art. 3 alin. (1) din O.U.G. nr. 31/2002 și este dată spre soluționare, potrivit normelor procedurale, în competența judecătoriei.
Astfel, în raport, cu dispozițiile art. 529 din C. proc. pen., instanța căreia i-ar reveni competența materială să judece cererea de reabilitare este instanța căreia i-ar reveni competența să judece în primă instanță infracțiunea pentru care a fost condamnat, respectiv Judecătoria Galati.
Pentru aceste considerente, în baza art. 51 alin. (6) din C. proc. pen. raportat la art. 529 din C. proc. pen. coroborat cu art. 35 din C. proc. pen., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei având ca obiect cererea de reabilitare judecătorească formulată de petenta A. în favoarea Judecătoriei Galați, instanță căreia i se va trimite dosarul.
În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe petenta A. în favoarea Judecătoriei Galați, instanță căreia i se va trimite dosarul.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 29 septembrie 2022.