ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 708/2021

Ședința publică din data de 13 decembrie 2022

Deliberând asupra cauzei de față,

În baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 178/F din data de 13.10.2022 a Curții de Apel București, secția I Penală, în temeiul art. 459 C. proc. pen. s-a respins cererea de revizuire, ca inadmisibilă.

Pentru a dispune în acest sens, Curtea de Apel București a reținut următoarele:

Potrivit art. 452 alin. (1) C. proc. pen., hotărârile judecătorești definitive pot fi supuse revizuirii, atât cu privire la latura penală cât și cu privire la latura civilă, cazurile de revizuire fiind prevăzute expres și limitativ de art. 453 alin. (1) lit. a)-f) C. proc. pen.

Prin Decizia nr. 708/2021 Curtea Constituțională a constatat, între altele, că "pentru stabilirea cuantumului amenzii, ulterior stabilirii numărului zilelor-amendă, este necesar ca instanța de judecată să determine suma corespunzătoare unei zile-amendă cu luarea în considerare a criteriilor reglementate la art. 137 alin. (3) teza a doua din C. pen., printre care și "cifra de afaceri" în cazul persoanelor juridice cu scop lucrativ. Or, deși norma penală reglementează, la art. 137 alin. (2) teza a doua, limita minimă și cea maximă între care instanța este liberă să fixeze suma corespunzătoare unei zile-amendă (suma corespunzătoare unei zile-amendă putând fi cuprinsă între 100 șl 5.000 RON), criteriul specific de individualizare a pedepsei reglementat la art. 137 alin. (3) teza doua din C. pen., cu referire la "cifra de afaceri", nu este reglementat cu suficientă claritate șl precizie".

Conform art. 453 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., revizuirea hotărârilor judecătorești definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută când "hotărârea s-a întemeiat pe o prevedere legală care, după ce hotărârea a devenit definitivă, a fost declarată neconstituțională ca urmare a admiterii unei excepții de neconstituționalitate ridicate în acea cauză, în situația în care consecințele încălcării dispoziției constituționale continuă să se producă și nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunțate".

A precizat că în cauză se poate aprecia că sunt îndeplinite formal dispozițiile art. 453 C. proc. pen., însă a fost declarat neconstituțional un articol din C. pen. în urma admiterii excepției de neconstituționalitate care a fost invocată în dosarul din cauză, însă potrivit art. 453 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., pentru a putea fi promovată o astfel de cale de atac extraordinară este necesar ca încălcarea dispoziției constituționale să fie continuă și să producă efecte, care nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunțate.

Or, a apreciat că în speță nu este îndeplinită această ultimă condiție, respectiv premisa ca încălcarea dispoziției constituționale să fie continuă și să producă efecte, care nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunțate.

Curtea nu a primit susținerea revizuientei în sensul că cifra de afaceri era singurul criteriu legal pentru stabilirea cuantumului unei zile-amendă. Aceasta deoarece conform prevederilor art. 137 alin. (3) C. pen. "instanța stabilește numărul zilelor-amendă ținând cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei. Cuantumul sumei corespunzătoare unei zile-amendă se determină ținând seama de cifra de afaceri, în cazul persoanei juridice cu scop lucrativ, respectiv de valoarea activului patrimonial în cazul altor persoane juridice, precum și de celelalte obligații ale persoanei juridice".

Așadar, cuantumul sumei corespunzătoare unei zile-amendă se determină nu doar în raport de cifra de afaceri (dispoziție declarată neconstituțională), ci și în raport de celelalte obligații ale persoanei juridice.

Ca atare, fiind declarat neconstituțional doar în parte art. 137 alin. (3) C. pen., Curtea a constatat că și în prezent instanța stabilește numărul zilelor-amendă ținând cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei, iar în ce privește cuantumul sumei corespunzătoare unei zile-amendă acesta se determină în funcție de celelalte obligații ale persoanei juridice.

În consecință, Curtea a observat că nu există vid legislativ în ce privește operațiunea de determinare a cuantumului sumei corespunzătoare unei zile amendă, astfel că nu sunt întrunite cerințele de admisibilitate în principiu a cererii de revizuire raportat la exigențele art. 453 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, revizuenta S.C. A. S.R.L. a formulat apel, solicitând în esență, admiterea apelului și, în rejudecare, să se aplice o pedeapsă redusă la minimul prevăzut de lege, respectiv stabilirea cuantumului unei zile-amendă la suma de 100 de RON.

A arătat că motivul de revizuire îl constituie declararea ca neconstituțională, în parte, a unuia din textele de lege pe care s-a întemeiat hotărârea de condamnare. Astfel, prin Decizia nr. 708 din 28.10.2021, publicată în Monitorul Oficial nr. 1160 din 7 decembrie 2021, Curtea Constituțională a României a admis excepția de neconstituționalitate invocată de către revizuientă și a constata că dispozițiile art. 137 alin. (3) teza a doua, cu referire la sintagma "cifra de afaceri", din C. pen. sunt neconstituționale.

Pedepsele aplicate pentru fiecare dintre infracțiunile reținute în sarcina societății inculpate au fost pedepse cu amenda și au fost stabilite prin aplicarea în cauză a prevederilor art. 137 alin. (3) fraza a doua C. pen. care dispune ca instanțele să stabilească cuantumul sumei corespunzătoare unei zile-amendă în raport cu cifra de afaceri.

Consecința constatării neconstituționalității nu poate fi decât aceea că sancțiunea nu se mai poate raporta la cuantumul unei zile amendă stabilit pe baza unei cifre de afaceri, acesta fiind singurul criteriu legal pentru stabilirea cuantumului unei zile-amendă.

Examinând apelul formulat de revizuenta apelantă S.C. A. S.R.L., în baza actelor și lucrărilor de la dosar și în raport cu criticile formulate, Înalta Curte constată că acesta este fondat, urmând a-l admite pentru considerente ce vor fi expuse:

Prealabil, Înalta Curte constată că revizuenta apelantă a formulat cerere de revizuire a sentinței penale nr. 40/6. III.2018 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, definitivă prin decizia nr. 293/A din 02.10.2019 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Penală în dosarul nr. x/2015, invocând cazul de revizuire prevăzut de art. 453 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.

Înalta Curte amintește că cererea de revizuire se soluționează în mai multe etape, prima dintre acestea fiind, conform art. 459 C. proc. pen., admiterea în principiu, etapă în care instanța verifică cererea de revizuire sub aspectul regularității sale, respectiv al îndeplinirii condițiilor în care poate fi exercitată referitor la hotărârile ce pot fi atacate, cazurile ce o justifică, titularii cererii, termenul de introducere.

Pentru promovarea căii extraordinare de atac a revizuirii întemeiată pe cazul prevăzut de art. 453 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., se impune întrunirea următoarelor condiții:

- să existe o decizie a Curții Constituționale prin care a fost declarată neconstituțională o normă legală;

- decizia Curții Constituționale să fi fost publicată în Monitorul Oficial, ulterior rămânerii definitive a hotărârii;

- excepția de neconstituționalitate să îndeplinească exigențele de formă și să fie supusă dezbaterii în dosarul penal;

- hotărârea definitivă să se fi întemeiat pe prevederea legală declarată neconstituțională;

- consecințele încălcării dispoziției constituționale să continue să se producă și să nu poată fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunțate.

În ceea ce privește primele două condiții, Înalta Curte reține că prin Decizia Curții Constituționale nr. 780 din data de 28.10.2021, publicată în Monitorul Oficial Partea I nr. 1160 din data de 07.12.2021 s-a admis excepția de neconstituționalitate ridicată de S.C. A. S.R.L. și s-a constatat că dispozițiile art. 137 alin. (3) teza a doua, cu referire la sintagma "cifra de afaceri" din C. pen. sunt neconstituționale.

Cu privire la îndeplinirea celei de-a treia condiții, respectiv ca norma legală să fi fost declarată neconstituțională ca urmare a admiterii unei excepții de neconstituționalitate ridicate în acea cauză, Înalta Curte constată că revizuenta apelantă S.C. A. S.R.L. a ridicat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 137 alin. (3) din C. pen. în cauza a cărei revizuire o solicită, respectiv dosarul nr. x/2015 al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Invocarea excepției în cursul procesului penal în cauză presupune ideea intrinsecă că a fost evaluată de instanță, indiferent de soluția pronunțată. În acest sens relevantă este Decizia nr. 51 din 16 februarie 2016 pronunțată de Curtea Constituțională, publicată în Monitorul Oficial nr. 190 din 14.03.2016, care la paragraful 52 a statuat, în ceea ce privește hotărârile definitive, că decizia sa poate servi ca temei de revizuire, în baza art. 453 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., în cauza pendinte în care a fost admisă, precum și în cauzele în care au fost ridicate excepții de neconstituționalitate similare, înainte de data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României.

De asemenea, Înalta Curte are în vedere și considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 126 din 03 martie 2016, prin care a fost admisă excepția de neconstituționalitate și s-a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art. 453 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., care nu limitează cazul de revizuire la cauza în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate, este neconstituțională.

În considerentele acestei decizii s-a reținut că posibilitatea de a beneficia de efectele deciziei de admitere a Curții este necesar a fi circumscrisă sferei persoanelor care au declanșat acest control, anterior momentului publicării deciziei, în condițiile prevăzute de lege. În acest sens, s-a făcut referire și la jurisprudența Curții, respectiv Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, paragraful 30, publicată în M. Of. al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016, potrivit căreia, "în cadrul procesului judiciar, excepția de neconstituționalitate se înscrie în rândul excepțiilor de procedură prin care se urmărește împiedicarea unei judecăți care s-ar întemeia pe o dispoziție legală neconstituțională. Constatarea neconstituționalității unui text de lege ca urmare a invocării unei excepții de neconstituționalitate trebuie să profite autorilor acesteia și nu poate constitui doar un instrument de drept abstract, întrucât și-ar pierde caracterul concret". În aceste condiții, având în vedere importanța principiului autorității de lucru judecat, Curtea Constituțională a constatat că, pentru a garanta atât stabilitatea raporturilor juridice, cât și o bună administrare a justiției, este necesar ca ceea ce a stabilit instanța de contencios constituțional, pe cale jurisprudențială, cu privire la condițiile în care se poate formula revizuire, în temeiul unei decizii de admitere a excepției de neconstituționalitate, să se transpună în cuprinsul normelor procesual penale examinate în cauză. Așadar, Curtea a reținut că o decizie de constatare a neconstituționalității unei prevederi legale trebuie să profite, în formularea căii de atac a revizuirii, numai acelei categorii de justițiabili care a invocat excepția de neconstituționalitate în cauze soluționate definitiv până la publicarea în Monitorul Oficial a deciziei prin care se constată neconstituționalitatea, precum și autorilor aceleiași excepții, invocate anterior publicării deciziei Curții, în alte cauze, soluționate definitiv, acest lucru impunându-se din nevoia de ordine și stabilitate juridică.

Întrucât principiul autorității de lucru judecat este de o importanță fundamentală, atât în ordinea juridică națională, cât și în ordinea juridică comunitară, precum și la nivelul Curții Europene a Drepturilor Omului, Curtea Constituțională a reținut că atingerea adusă acestuia prin legislația națională trebuie să fie limitată, fiind necesar ca acestui principiu să i se aducă derogare doar dacă o impun motive substanțiale și imperioase (Hotarârea din 7 iulie 2009, pronunțată în Cauza Stanca împotriva României, parag. 99, și Hotarârea din 24 iulie 2003, pronunțată în Cauza Ryabykh împotriva Rusiei, parag. 52). În speță, Curtea Constituțională a constatat că motivul substanțial și imperios care justifică derogarea de la principiul autorității de lucru judecat îl constituie decizia de admitere a excepției de neconstituționalitate, pronunțată de instanța de contencios constituțional, însă nereglementarea condiției ca excepția de neconstituționalitate să fi fost invocată în cauza în care s-a pronunțat hotărârea a cărei revizuire se cere atribuie efecte ex tunc actului jurisdicțional al Curții, cu încălcarea dispozițiilor art. 147 alin. (4) din Constituție, determină o încălcare nepermisă a autorității de lucru judecat, o atingere adusă principiului securității raporturilor juridice - element fundamental al supremației dreptului, care prevede, printre altele, ca soluția dată în mod definitiv oricărui litigiu de către instanțe să nu mai poată fi supusă rejudecării. (Hotărârea din 28 octombrie 1999, pronunțată în Cauza Brumar împotriva României, parag. 61).

În ceea ce privește ultima condiție, și anume consecințele încălcării dispoziției constituționale să continue să se producă și să nu poată fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunțate, Înalta Curte constată că și această condiție este îndeplinită având în vedere că atât instanța de fond, prin sentința penală nr. 40/6. III.2018 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, din dosarul nr. x/2015, cât și instanța de apel, prin decizia nr. 293/A din 02.10.2019, au avut în vedere la momentul stabilirii cuantumului pedepsei amenzii și dispozițiile art. 137 alin. (3) C. pen., dispoziții declarate parțial neconstituționale.

În acest context argumentativ, Înalta Curte constată, contrar instanței de fond, că în cauză sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate ale cererii de revizuire, prevăzute de dispozițiile art. 453 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.

Analiza instanței de fond cu privire la operațiunea de stabilire a cuantumului zilelor-amendă, în raport de criteriile generale de individualizare a pedepsei, precum și a celorlalte obligații ale persoanei juridice, excedează etapei admisibilității în principiu a cererii de revizuire, circumscriindu-se analizei pe fond a acesteia.

Pentru aceste motive, Înalta Curte va admite apelul formulat de revizuenta S.C. A. S.R.L. împotriva sentinței penale nr. 178/F din data de 13.10.2022 a Curții de Apel București, secția I Penală, pronunțată în dosarul nr. x/2022.

Va desființa sentința penală atacată și în rejudecare:

Va admite în principiu cererea de revizuire formulată de S.C. A. S.R.L. împotriva sentinței penale nr. 40 din 06.03.2018 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a Penală rămasă definitivă prin decizia nr. 293/A din 02.10.2019 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Penală în dosarul nr. x/2015.

Va dispune trimiterea cauzei Curții de Apel București, secția I Penală în vederea judecării pe fond a cererii de revizuire formulată de revizuenta S.C. A. S.R.L..

Cheltuielile judiciare ocazionate cu judecarea prezentei cauze vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite apelul formulat de revizuenta S.C. A. S.R.L. împotriva sentinței penale nr. 178/F din data de 13.10.2022 a Curții de Apel București, secția I Penală, pronunțată în dosarul nr. x/2022.

Desființează sentința penală atacată și în rejudecare:

Admite în principiu cererea de revizuire formulată de S.C. A. S.R.L. împotriva sentinței penale nr. 40 din 06.03.2018 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a Penală rămasă definitivă prin decizia nr. 293/A din 02.10.2019 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Penală în dosarul nr. x/2015.

Dispune trimiterea cauzei Curții de Apel București, secția I Penală în vederea judecării pe fond a cererii de revizuire formulată de revizuenta S.C. A. S.R.L..

Cheltuielile judiciare ocazionate cu judecarea prezentei cauze rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 13 decembrie 2022.