ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 24 mai 2022

Deliberând asupra conflictului negativ de competență ivit între Judecătoria Câmpina și Judecătoria Sibiu în cauza penală privind pe inculpatul A. și partea civilă S.C. B. S.A., în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu emis în dosarul nr. x/2018 a fost trimis în judecată, în stare de libertate, inculpatul A., pentru săvârșirea infracțiunii de infracțiunii de fraudă informatică prev. de art. 249 din C. pen. cu aplicare art. 35 alin. (1) din C. pen. (4 acte materiale) și fals privind identitatea prev. de art. 327 alin. (2) din C. pen. cu aplicare art. 35 alin. (1) din C. pen. (4 acte materiale), totul cu aplicare art. 38 alin. (1) din C. pen.

În actul de sesizare, s-a reținut, în esență, că în data de 31.08.2017 (astfel cum a fost îndreptat actul de sesizare de către procurorul de ședință la termenul din data de 27.09.2021) a introdus date informatice în contul societății B. S.A., prin aceea că a completat o cerere de solicitare a unui împrumut prin prezentarea sa sub o altă identitate și anume a unei persoane decedate, și apoi a modificat 3 extrase de cont prin atestarea de date nereale, operațiuni desfășurate on line și cu scopul de a obține un folos material, ulterior, datele fiind prelucrate de un angajat al S.C. B. S.A., și în acest mod a obținut un împrumut de 800 RON, pe care ulterior nu l-a mai restituit.

În drept, prin rechizitoriul s-a apreciat că faptele inculpatului descrise anterior întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de fraudă informatică prev. de art. 249 din C. pen. cu aplicare art. 35 alin. (1) din C. pen. (4 acte materiale) și fals privind identitatea prev. de art. 327 alin. (2) din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (4 acte materiale) totul cu aplicare art. 38 alin. (1) din C. pen.

Prin încheierea de cameră preliminară nr. 1083 din data de 03.08.2021 pronunțată de Judecătoria Sibiu s-a dispus începerea judecății având ca obiect infracțiunile cu care a fost sesizată instanța, nefiind excluse probe din ansamblul probatoriu.

La termenul de judecată din data de 27.09.2021, instanța, din oficiu, a invocat excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei Sibiu.

Prin sentința penală nr. 476 din 4 octombrie 2021, pronunțată de Judecătoria Sibiu, s-a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sibiu, invocată din oficiu. În baza art. 50 C. proc. pen. rap. la art. 41 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. coroborat cu art. 47 alin. (3) C. proc. pen., s-a declinat competența de soluționare a cauzei având ca obiect săvârșirea infracțiunilor de fraudă informatică prev. de art. 249 din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (4 acte materiale) și fals privind identitatea prev. de art. 327 alin. (2) din C. pen. cu aplicare art. 35 alin. (1) din C. pen. (4 acte materiale) totul cu aplicare art. 38 alin. (1) din C. pen., privind pe inculpatul A., în favoarea Judecătoriei Câmpina.

Pentru a dispune astfel, s-a reținut că potrivit art. 41 alin. (1) C. proc. pen., competența teritorială a instanțelor de judecată pentru infracțiunile ce se săvârșesc pe teritoriul României se determină în ordine, funcție de: a) locul săvârșirii infracțiunii; b) locul în care a fost prins suspectul sau inculpatul; c) locuința suspectului sau inculpatului persoană fizică ori, după caz, sediul inculpatului persoană juridică, la momentul la care a săvârșit fapta; d) locuința sau, după caz, sediul persoanei vătămate.

De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 47 alin. (2) și (3) C. proc. pen. excepția de necompetență teritorială poate fi invocată până la începerea cercetării judecătorești.

Constatând că deși prin actul de sesizare locul săvârșirii infracțiunii nu a fost expres determinat, din procesul-verbal de la fila x d.u.p. rezultă că terminalul cu ajutorul căruia au fost săvârșite faptele a fost accesat la data de 03.08.2017 în Județul Prahova, ce se află în circumscripția teritorială de competență a Judecătoriei Câmpina, și nu a Judecătoriei Sibiu, instanța a apreciat întemeiată excepția invocată din oficiu.

În baza art. 50 C. proc. pen. rap. la art. 41 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. coroborat cu art. 47 alin. (3) C. proc. pen., a declinat competența de soluționare a cauzei având ca obiect săvârșirea infracțiunilor de fraudă informatică prev. de art. 249 din C. pen. cu aplicare art. 35 alin. (1) din C. pen. (4 acte materiale) si fals privind identitatea prev. de art. 327 alin. (2) din C. pen. cu aplicare art. 35 alin. (1) din C. pen. (4 acte materiale) totul cu aplicare art. 38 alin. (1) din C. pen.

Prin sentința penală nr. 92 din 12 aprilie 2022 pronunțată de Judecătoria Câmpina în baza art. 41 și art. 47 din C. proc. pen., s-a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Câmpina, ridicate din oficiu de instanță. În baza art. 50 din C. proc. pen., s-a dispus declinarea competenței teritoriale de soluționare a dosarului penal nr. x/2021 către Judecătoria Sibiu. În baza art. 51 din C. proc. pen., s-a constatat existența conflictului negativ de competență între Judecătoria Câmpina și Judecătoria Sibiu și s-a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a se pronunța asupra conflictului de competență.

Pentru a dispune astfel, s-a reținut că ipotetica activitatea infracțională s-a prelungit în timp, având un moment al consumării și unul al epuizării: actele materiale au debutat în Județul Prahova, loc în care făptuitorul ar fi accesat terminalul electronic în 03.08.2017 (proces-verbal, dosar urmărire penală) și s-au epuizat în Municipiul Sibiu, Județul Sibiu, odată cu acordarea creditului aferent contractului de credit încheiat și semnat online (declarație persoană vătămate/parte civilă): făptuitorul ar fi accesat site-ul persoanei vătămate/parte civilă, ar fi completat cererea de creditare, folosind cartea de identitate și indicând datele de identificare ale altei persoane, părțile ar fi purtat corespondență electronică specifică, persoană vătămate/parte civilă a verificat documentele presupus furnizate de făptuitor, a aprobat creditul, a ordonat debitarea creditorului. Datele și informațiile nereale presupus a fi fost comunicate de făptuitor persoanei vătămate/parte civilă au fost utilizate de subiectul pasiv, care s-a antrenat în efectuarea de verificări specifice fazei prealabile de acordare a creditării. Debitarea contului bancar presupus a fi fost folosit de făptuitor s-a realizat în urma dispoziției de plată emise de persoana vătămată/parte civilă cu sediul în municipiul Sibiu, astfel că locul unde s-a produs urmarea faptei este municipiul Sibiu, județul Sibiu.

Așa fiind, instanța a apreciat că în cauză sunt incidente prevederile art. 41 alin. (3) din C. proc. pen., presupusele fapte care fac obiectul acuzației penale au fost săvârșite atât în circumscripția Judecătoriei Sibiu, cât și a Judecătoriei Câmpina, orice dintre cele două judecătorii fiind competente să judece dosarul penal, însă, Judecătoria Sibiu fiind prima instanță sesizată, situație în care competența teritorială revine instanței mai întâi sesizate, motiv pentru care a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Câmpina, ridicate din oficiu de instanță și în baza art. 50 din C. proc. pen., a dispus declinarea competenței teritoriale de soluționare a dosarului penal nr. x/2021 către Judecătoria Sibiu. În baza art. 51 din C. proc. pen., a constatat existența conflictului negativ de competență între Judecătoria Câmpina și Judecătoria Sibiu și a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a se pronunța asupra conflictului de competență.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înalta Curte de Casație și Justiție sub nr. x/2021, fiind stabilit termen pentru soluționare la data de 24 mai 2022.

Analizând conflictul negativ de competență cu privire la competența de soluționare cauzei privind inculpatul A. și pe partea civilă S.C. B. S.A., Înalta Curte constată următoarele:

Reglementând competența teritorială a instanțelor judecătorești, art. 41 din C. proc. pen. stabilește, în alin. (1), că aceasta este determinată, în ordine, de: a) locul săvârșirii infracțiunii; b) locul în care a fost prins suspectul sau inculpatul; c) locuința suspectului sau inculpatului persoana fizică ori, după caz, sediul inculpatului persoană juridică, la momentul la care a săvârșit fapta; d) locuința sau, după caz, sediul persoanei vătămate, iar, în alin. (2), definește noțiunea de "loc al săvârșirii infracțiunii" ca fiind acela unde s-a desfășurat activitatea infracțională, în totul sau în parte, ori locul unde s-a produs urmarea acesteia, pentru ca, în alin. (3), să stipuleze că în cazul în care, potrivit alin. (2), o infracțiune a fost săvârșită în circumscripția mai multor instanțe, oricare dintre acestea este competentă să o judece.

Totodată, art. 41 alin. (4) din C. proc. pen. prevede că atunci când niciunul din locurile menționate la alin. (1) nu sunt cunoscute sau când sunt sesizate succesiv două sau mai multe instanțe dintre cele indicate în primul alineat, competența revine instanței mai întâi sesizate.

În plus, conform art. 41 alin. (5) din C. proc. pen., ordinea de prioritate prevăzută la alin. (1) se aplică în cazul în care două sau mai multe instanțe sunt sesizate simultan ori urmărirea penală s-a efectuat cu nerespectarea acestei ordini.

Așadar, dispozițiile art. 41 alin. (1) din C. proc. pen., stabilesc o ordine de preferință legală ce trebuie respectată cu prilejul sesizării instanțelor judecătorești.

Verificând, în acest context, actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că, prin actul de sesizare a instanței, s-a reținut, în esență, data de în data de 31.08.2017 (astfel cum a fost îndreptat actul de sesizare de către procurorul de ședință la termenul din data de 27.09.2021) a introdus date informatice în contul societății B. S.A., prin aceea că a completat o cerere de solicitare a unui împrumut prin prezentarea sa sub o altă identitate și anume a unei persoane decedate, și apoi a modificat 3 extrase de cont prin atestarea de date nereale, operațiuni desfășurate on line și cu scopul de a obține un folos material, ulterior, datele fiind prelucrate de un angajat al S.C. B. S.A., și în acest mod a obținut un împrumut de 800 RON, pe care ulterior nu l-a mai restituit

Potrivit rechizitoriului și actelor de la dosar, presupusa activitatea infracțională s-a desfășurat, prelungit în timp, având un moment al consumării și unul al epuizării, actele materiale au debutat în Județul Prahova, loc în care făptuitorul ar fi accesat terminalul electronic în 03.08.2017 (proces-verbal, dosar urmărire penală) și s-au epuizat în Municipiul Sibiu, Județul Sibiu, odată cu acordarea creditului aferent contractului de credit încheiat și semnat online (declarație persoană vătămate/parte civilă).

Totodată, se reține că Judecătoria Sibiu prin încheierea de cameră preliminară nr. 1083 din data de 03.08.2021 a constatat legalitatea sesizării instanței și a dispus începerea judecății privind pe inculpatul A..

Întrucât locul săvârșirii presupuselor fapte se află atât în circumscripția Judecătoriei Sibiu, cât și a Judecătoriei Câmpina, potrivit art. 41 alin. (2) și alin. (3) din C. proc. pen., care stabilesc o competență alternativă în acele situații în care actele materiale au fost săvârșite în mai multe locuri, oricare dintre cele două judecătorii este competentă să judece dosarul penal. În speță, însă, Judecătoria Sibiu fiind prima instanță sesizată, competența teritorială revine instanței mai întâi sesizate, respectiv Judecătoria Sibiu.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va stabili competență de soluționare a cauzei privind pe inculpatul A. și pe partea civilă S.C. B. S.A., în favoarea Judecătoriei Sibiu, instanță căreia i se trimite dosarul.

În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, iar, în baza art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat în cuantum de 313 RON, rămâne în sarcina statului și se plătește din fondurile Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe inculpatul A. și pe partea civilă S.C. B. S.A., în favoarea Judecătoriei Sibiu, instanță căreia i se trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat, în cuantum de 313 RON, rămâne în sarcina statului și se plătește din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 24 mai 2022.