ÎCCJ, Decizia nr. 3/2025

Ședința publică din data de 21 ianuarie 2025

Asupra apelurilor de față, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

A. JUDECATA ÎN PRIMĂ INSTANȚĂ

I. Prin sentința nr. 369 din data de 17 iulie 2024, pronunțată în dosarul nr. x/2023, Înalta Curte de Casație și Justiție – secția Penală, în temeiul art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 291 din C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, a condamnat pe inculpatul A., la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la trafic de influență.

În temeiul art. 67 alin. (1) din C. pen., a interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și k) din C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public, pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei principale.

În temeiul art. 65 alin. (1) din C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și k) din C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public, pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma totală de 56.820 RON, dobândită prin săvârșirea infracțiunii.

În baza art. 20 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 249 din C. pen., a dispus luarea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra bunurilor mobile aparținând inculpatului A., în vederea executării măsurii de siguranță a confiscării speciale și pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare, în limita obligației de plată, stabilite în prezenta cauză, de 108.820 RON, rezultată din însumarea valorii totale confiscate (suma de 56.820 RON obținută din săvârșirea faptei) și a cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul dosar (suma de 52.000 RON: 33.334 RON pentru faza de urmărire penală, 16.666 RON pentru faza de judecată și 2000 pentru faza de cameră preliminară).

În baza art. 274 alin. (1) din C. proc. pen., a obligat pe inculpatul A. la plata sumei de 52.000 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat (33.334 RON pentru faza de urmărire penală, 16.666 RON pentru faza de judecată și 2000 pentru faza de cameră preliminară).

În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., a achitat pe inculpatul A. pentru infracțiunea de spălare a banilor prev. de art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019.

În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., a achitat pe inculpata B. pentru infracțiunea de complicitate la spălare a banilor prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019.

A constatat că, prin încheierea din data de 13 decembrie 2023, pronunțată în prezenta cauză, definitivă prin decizia penală din data de 10.01.2024 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul de 5 judecători, în dosarul x/2023, a fost revocată măsura preventivă a controlului judiciar pe cauțiune luată față de inculpații A. și B., prin ordonanțele nr. 705/P/2016 din data de 03.12.2020 ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție.

A ridicat măsura asigurătorie a sechestrului instituită prin ordonanțele din data de 26 noiembrie 2021, emise de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, în dosarul de urmărire penală nr. 705/P/2016, asupra bunurilor mobile aparținând inculpaților A. și B. (11.210 euro, 4.235 USD, 258 de obiecte – bijuterii și pietre cu o valoare totală estimată de 9.784.295 RON, astfel cum au fost enumerate în cuprinsul ordonanței de instituire a măsurii asigurătorii – pag. 6-13, conform procesului-verbal de predare-primire nr. x din 26.11.2020 și anexei la raportul tehnic de expertiză nr. x din 2.09.2021).

A ridicat măsura asigurătorie a sechestrului instituită prin ordonanța din data de 25 ianuarie 2022, emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, în dosarul de urmărire penală nr. 705/P/2016, asupra bunurilor imobile aparținând inculpatei B., cu excepția imobilului compus din teren și construcție (casă de locuit - parter și etaj), în suprafață construită la sol de 96,67 mp și garaj în suprafață de 54,19 mp), situat în București, str. x (fosta Parcela 6), sector 1.

A constatat că, prin decizia penală nr. 18 din 27 februarie 2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul de 5 judecători, în dosarul nr. x/2023, a fost admisă contestația formulată de inculpata B., s-a dispus ridicarea măsurii sechestrului asigurător instituit prin ordonanța nr. 705/P/2016 din data de 25 ianuarie 2022, asupra imobilului compus din teren și construcție (casă de locuit - parter și etaj), în suprafață construită la sol de 96,67 mp și garaj în suprafață de 54,19 mp), situat în București, str. x (fosta Parcela 6), sector 1.

A dispus restituirea cauțiunii, în cuantum de 200.000 euro, stabilită prin ordonanța nr. 705/P/2016 din data de 03.12.2020 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, consemnate de inculpata B. sub forma constituirii de garanții reale imobiliare asupra imobilului situat în București, Aleea x.

A dispus restituirea cauțiunii, în cuantum de 1.000.000 euro, stabilită prin ordonanța nr. 705/P/2016 din data de 03.12.2020 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, consemnate de către inculpata B., pentru inculpatul A., sub forma constituirii de garanții reale imobiliare asupra imobilelor situate în București, strada x nr. 18, respectiv București, Calea x, ap. 1+146.

A constatat că, prin încheierea din data de 31 ianuarie 2024, pronunțată în prezenta cauză, a fost admisă cererea formulată de inculpata B. și însușită de inculpatul A., dispunându-se ridicarea ipotecii legale reprezentând garanție reală imobiliară, instituită asupra imobilului situat în București, str. x, valorificată în cadrul cauțiunii în cuantum de 1000000 euro, stabilită la momentul luării măsurii preventive a controlului judiciar, prin ordonanța din 3.12.2020 emisă în dosarul nr. x/2016 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție.

În baza art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., a dispus ca onorariile cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu, în sumă de câte 942 RON, să rămână în sarcina statului.

Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut că, prin rechizitoriul din data de 22 februarie 2022, emis în dosarul penal nr. x/2016 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție – secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților A., pentru săvârșirea, în concurs a real, a infracțiunilor de complicitate la trafic de influență prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 291 din C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și spălare a banilor prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019, ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen. și B., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la spălare a banilor prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019.

Prin același rechizitoriu a fost trimis în judecată inculpatul C., pentru săvârșirea, în concurs real, a două infracțiuni de trafic de influență prevăzute de art. 291 din C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

În actul de sesizare, în esență, s-a reținut următoarea situație de fapt:

Infracțiunea de trafic de influență comisă în perioada septembrie 2016 – mai 2017 de inculpatul C. cu complicitatea inculpatului A..

Între societatea D. S.A., societate controlată de către denunțătorul E., și Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 1 București, în urma licitației publice, a fost încheiat un acord cadru sub nr. x/29.12.2015, pentru o perioadă de 48 de luni, privind servicii de "Pază, protecție și intervenție rapidă". Între cele două parți au fost încheiate mai multe contracte de prestări servicii subsecvente care au acoperit perioada 29 decembrie 2015 – 30 septembrie 2016 după cum urmează: contract de prestări servicii subsecvent 1 înregistrat sub nr. x/29.12.2015, contract de prestări servicii subsecvent 2 înregistrat sub nr. x/29.01.2016, contract de prestări servicii subsecvent 3 înregistrat sub nr. x/29.02.2016, contract de prestări servicii subsecvent 4 înregistrat sub nr. x/30.06.2016 .

Conform declarației denunțătorului E. (din data de 12.09.2016 – f. x), în data de 1 septembrie 2016, a fost sunat de inculpatul C., pe care martorul îl cunoștea de mai mult timp ca fiind patronul unei firme de pază. Acesta i-a spus martorului că știe despre un contract pentru servicii de pază încheiat în Sectorul 1 al municipiului București, afirmând că este nașul primarului de la acel moment al Primăriei sectorului 1, precizându-i martorului că "noi facem cărțile acolo, știi că primarul este nașul, de aceea vorbești cu mine, iar cu mine trebuie să vorbești tot", dându-i astfel de înțeles că ar avea influență asupra acestuia. În acest context, inculpatul C. l-a întrebat pe denunțător dacă ar vrea să mai rămână în continuare să presteze servicii la D.G.A.S.P.C. Sector 1, însă, în schimb, trebuie să fie de acord să-i plătească 15% din banii încasați de societatea D. S.A. în baza contractului încheiat cu Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 1 București.

Martorul E. i-a spus inculpatului C. că procentul pretins este mare și, în consecință, inculpatul a propus un procent mai mic, de 10%. Martorul E. a refuzat să îi remită inculpatului C. procentul pretins de acesta, urmând să se mai gândească și să se întâlnească ulterior pentru a discuta despre aceste aspecte.

După sesizarea organelor judiciare, martorul E. a fost autorizat să efectueze o serie de activități în calitate de colaborator .

De asemenea, ulterior, cu încuviințarea judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalul București, au avut loc mai multe întâlniri supravegheate de organele de urmărire penală între martorul E. (autorizat în calitate de colaborator) și inculpatul C., precum și între martorul E. și martorii F. și G., ambii din cadrul Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 1 București, întâlniri care au confirmat aspectele sesizate de martorul denunțător.

În ansamblu, întâlnirile, supravegheate de organele de urmărire penală, dintre martorul colaborator E. și inculpatul C. au relevat următoarele:

- în perioada septembrie 2016 – mai 2017, inculpatul C. a pretins de la martorul E. un comision de 10% din valoarea contractului pe care societatea acestuia, S.C. D. S.A., îl avea încheiat cu Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 1 București, având ca obiect servicii de pază, în schimbul influenței pe care inculpatul C. urma să o exercite asupra funcționarilor responsabili din cadrul acestei direcții, atât în mod direct, cât și prin intermediul primarului Sectorului 1 București de la acel moment, A., pentru a asigura buna desfășurare a contractului, atât sub forma plății la timp a facturilor, cât și sub forma actualizării tarifelor.

- în cadrul întâlnirilor, inculpatul C. a reiterat solicitările de comision, arătând că acționează în numele primarului A.;

- în schimbul sumelor de bani solicitate, inculpatul C. a promis că atât el, cât și primarul vor asigura buna derulare a contractelor de pază încheiate de societatea controlată de colaborator și Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 1 București;

- ca urmare a acestor solicitări din partea inculpatului C., martorul colaborator E. i-a remis acestuia, în mai multe rânduri, diferite sume de bani (în cuantum total de 105.000 RON), sume de bani provenite din fondurile DNA;

- inculpatul C., ca măsură de precauție, i-a solicitat martorului E. să încheie un contract fictiv între societatea deținută de martor și societatea H. S.R.L., societate controlată de inculpat, care să aibă ca obiect prestarea de către cea din urmă societate a unor servicii de vidanjare, cu scopul de fi justificate contactele sau întâlnirile între cei doi; în urma încheierii acestui contract, a fost remisă inculpatului C., sub forma plății unor facturi fiscale emise de societatea H., suma de 8.640 RON cu titlu de preț al traficării influenței;

- pentru a-l asigura pe martor că vorbește în numele primarului, inculpatul C. l-a condus pe E. în două rânduri la biroul inculpatului A. din Primăria Sectorului 1, cu prilejul acestor întâlniri inculpatul A. indicându-l martorului pe inculpatul C. ca fiind persoana cu care trebuie să țină legătura;

- întâlnirile martorului E. cu inculpatul A. au fost foarte scurte, acesta din urmă folosind un limbaj codificat; astfel, în întâlnirea din data de 19.09.2016, inculpatul A. i-a solicitat denunțătorului "să țină" cu inculpatul C. în sensul să discute cu acesta din urmă condițiile comisionului; ulterior, în cadrul întâlnirii din data de 07.02.2017, inculpatul A. i-a spus pe un ton imperativ: "Da ți-am zis o dată, să ții cu el.... să beți cafelele", înțelegându-se că în continuare se referă la faptul că trebuie să continue colaborarea cu inculpatul C., în sensul de a-i remite sume de bani;

- în activitatea infracțională, inculpatul C. a fost sprijinit de inculpatul A., la acel moment primar al Sectorului 1, care i-a întărit martorului E., cu prilejul a două întâlniri în datele de 19 septembrie 2016 și 7 februarie 2017, convingerea că inculpatul C. este trimisul său și că trebuie să țină legătura cu acesta pentru buna desfășurare a contractului. În acest mod, inculpatul A. a confirmat caracterul real al influenței inculpatului C.;

- în schimbul acestui ajutor, inculpatul A. a fost principalul beneficiar al sumelor primite de C..

În ceea ce privește contractul fictiv încheiat între S.C. D. S.A. și S.C. H. S.R.L., având ca obiect prestări servicii de vidanjare, ulterior plății din data de 26.10.2016 a primei facturi emise, a mai fost efectuată încă o plată, în data de 27.01.2017, în valoare totală de 5.760 RON, aferentă a două facturi, emise în datele de 06.12.2016 - factura fiscală AQE x cu o valoare de 2.880 RON și respectiv 21.12.2016 - x cu o valoare de 2.880 RON, potrivit extrasului de cont depus de martorul E. la dosarul cauzei și înscrisului intitulat "Situația facturilor și plăților pentru furnizorii externi H. SRL" .

Plata din data de 27.01.2017 a fost ultima efectuată de martorul E., deși S.C. H. S.R.L., societate controlată de inculpatul C., a mai emis și alte facturi, pentru neplata cărora societatea menționată chiar a notificat, în data de 31.12.2017 S.C. D. S.A. .

Caracterul fictiv al contractului încheiat între S.C. D. S.A. și S.C. H. S.R.L. a fost reiterat de martorul E. în declarația acestuia de martor din data de 11.05.2017:

Referitor la contractul-cadru nr. x/29.12.2012 încheiat între Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 1 București și S.C. D. S.A., ulterior contractului de prestări servicii subsecvent nr. 4, au mai fost încheiate contractele subsecvente nr. x aferente perioadei 01 octombrie 2016 – 30 iunie 2018, astfel cum rezultă din copiile de pe aceste contracte depuse de martorul E. la dosarul cauzei .

Procurorul de caz a concluzionat, în actul de sesizare, că, din ansamblul probelor rezultă, în mod evident, că, în perioada septembrie 2016 – mai 2017, inculpatul C. a fost sprijinit în activitatea infracțională de inculpatul A., la acel moment primar al Sectorului 1. Astfel, inculpatul C. a pretins, în mod repetat, de la martorul E. un comision de 10 % din valoarea contractului pe care societatea acestuia îl avea încheiat cu Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 1, având ca obiect servicii de pază, în schimbul influenței pe care inculpatul C. urma să o exercite asupra funcționarilor responsabili din cadrul acestei direcții, atât în mod direct, cât și prin intermediul primarului Sectorului 1 București de la acel moment, inculpatul A., pentru a asigura buna desfășurare a contractului, atât sub forma plății la timp a facturilor, cât și sub forma actualizării tarifelor.

În baza acestei pretinderi, inculpatul C. a primit de la martor, în mai multe rânduri, suma de 105.000 RON în numerar (20.000 RON în data de 21.09.2016, 35.000 RON în data de 03.11.2016, 25.000 RON în data de 27.12.2016 și 25.000 RON în data de 07.02.2017), precum și suma de 8.640 RON sub forma plății unor facturi fiscale fictive emise de societatea S.C. H. S.R.L. (2.880 RON în data de 26.10.2016 și 5.760 RON în data de 27.01.2017) ce aparține inculpatului C..

Astfel, în cadrul celor două întâlniri din datele de 19.09.2016, respectiv 07.02.2017, aranjate de inculpatul C., inculpatul A. i-a întărit martorului E. convingerea că inculpatul C. este trimisul său și că trebuie să țină legătura cu acesta pentru buna desfășurare a contractului. În acest mod, inculpatul A. a confirmat caracterul real al influenței inculpatului C..

În schimbul acestui ajutor, inculpatul A. a fost principalul beneficiar al sumelor primite de C., astfel cum rezultă din afirmațiile repetate ale inculpatului C. făcute martorului E., în cadrul multiplelor întâlniri pe care cei doi le-au avut, coroborate cu elementele rezultate din analiza conturilor bancare ale inculpaților A. și B. (fosta soție a inculpatului A. cu care acesta a continuat să conviețuiască), precum și cu aspectele prezentate la analiza infracțiunii de spălare a banilor, din care rezultă că cei doi inculpați au beneficiat de un standard de viață extrem de ridicat pe care veniturile legale obținute de cei doi nu îl justificau, ceea ce denotă faptul că inculpatul A. a beneficiat de sume de bani semnificative care au o proveniență infracțională.

Din ansamblul întâlnirilor supravegheate, a rezultat că inculpatul C., prin întregul său comportament, a încercat, în mod direct, să-și exercite influența asupra factorilor de decizie din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 1 București pentru o bună derulare a contractului încheiat între această instituție și societatea martorului denunțător, cu referire la actualizarea tarifelor, suplimentarea posturilor sau plata la timp a facturilor.

De asemenea, din ansamblul întâlnirilor supravegheate, a rezultat că și inculpatul A. a încercat, în mod indirect, să-și exercite influența asupra acelorași factori de decizie. Această concluzie rezultă din faptul că a acceptat să primească cererile martorului E. de actualizare a tarifelor sau de suplimentare a posturilor de pază, pe care, ulterior, le-a înmânat personal directorului Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 1 București. Procedând astfel, inculpatul A. a urmărit să-i dea de înțeles directorului Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 1 București că martorul E. are "protecția" lui.

Cu privire la acest aspect, procurorul de caz a subliniat că, din probele rezultate din ansamblul întâlnirilor supravegheate, a rezultat că factorii de decizie din conducerea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 1 București (F. – director și G. – șef Serviciu Achiziții Publice) aveau reprezentarea faptului că inculpatul C. este un apropiat al primarului A., că este trimisul acestuia, astfel că și martorul E. era privit ca un "om" al primarului.

În opinia procurorului, faptul că cererile martorului E. nu au primit o rezolvare favorabilă, nu are relevanță sub aspectul existenței infracțiunii de trafic de influență, și se poate explica prin existența unor constrângeri legale care nu au permis acest lucru factorilor de decizie.

II. Infracțiunea de trafic de influență comisă în perioada aprilie – iunie 2018 de inculpatul C..

În esență, în actul de sesizare, s-a arătat că inculpatul C. a pretins de la martorul E. un comision de aproximativ 10% din valoarea contractului încheiat între societatea acestuia, S.C. D. S.A., și Complexul Multifuncțional Caraiman din Sectorul 1, în schimbul promisiunii inculpatului că își va exercita influența asupra funcționarilor publici din cadrul acestei instituții, atât în mod direct, cât și indirect, prin intermediul primarului A. pentru a asigura câștigarea, încheierea și buna desfășurare a contractului menționat.

Acest comision a fost disimulat sub forma plății unor sume de bani datorate în temeiul contractului de prestări servicii nr. x/07.05.2018 care, însă, a avut un caracter fictiv, astfel cum rezultă din probele mai sus expuse. În sprijinul tezei caracterului fictiv al contractului este și faptul că inculpatul C. a procedat identic în situația comiterii celeilalte fapte de trafic de influență care face obiectul prezentei cauze.

Astfel, remiterea sumei de 5.000 de RON din data de 12.06.2018 de către martorul E. inculpatului C. a fost în schimbul promisiunii inculpatului că își va exercita influența reală asupra funcționarilor publici din cadrul Complexului Multifuncțional Caraiman (mai exact asupra directoarei acestui complex - I.) și nu cu titlu de plată datorată ca urmare a prestării concrete a unor servicii de vidanjare.

III. Infracțiunea de spălare a banilor comisă în perioada ianuarie 2008 – martie 2019 de inculpatul A. cu complicitatea inculpatei B..

În actul de sesizare, în esență, s-a arătat că infracțiunea de spălare a banilor, având ca autor pe inculpatul A., a fost săvârșită în perioada ianuarie 2008 – martie 2019, timp în care acesta a realizat venituri licite totale de 637.687 RON (reprezentând o medie de aproximativ o mie de euro pe lună), elementul material al infracțiunii constând în:

- depunerea de sume de bani în numerar prin intermediul fostei soții, inculpata B., cu care gospodărește împreună și are un copil minor și al menajerei J., în conturi bancare deschise pe numele acestora – în total 3.255.465 RON și 231.117 euro;

- achiziționarea de bunuri imobile pe numele fostei soții în sumă totală de 305.000 euro și 470.000 RON, sume plătite de asemenea în numerar;

- acordarea unui împrumut, tot în numerar, către K. în cuantum de 920.000 de euro prin intermediul fostei soții, B.;

- achiziționarea, prin intermediul fostei soții, inculpata B., de bijuterii, inclusiv diamante în valoare totală de 9.784.295 RON;

- restituirea, în perioada 2010-2012, pe parcursul unui an și jumătate, în mai multe tranșe, în numerar, a sumei de 240.000 de RON împrumutată în data de 13.09.2010 de la martorul L., prin intermediul inculpatei B., în contul căreia a fost transferată suma împrumutată și care a fost utilizată în data de 15.09.2010 pentru achiziționarea, pe numele inculpatei B., a unui autoturism de lux marca x, în valoare de 59.494 euro;

toate aceste sume de bani având proveniență infracțională.

În opinia procurorului de caz, prin interpunerea inculpatei B., fosta soție a inculpatului, dar cu care acesta a continuat să conviețuiască (cu excepția unei perioade în care inculpatul A. a fost căsătorit cu M.) și cu care are un copil minor, și a menajerei J., persoane care au acționat ca proprietarii aparenți ai sumelor de bani, inculpatul A. a urmărit să ascundă adevăratul proprietar al banilor, care, în realitate, îi aparțineau.

Totodată, prin depunerea sumelor de bani prin intermediul celor două persoane, care astfel le-au introdus în circuitul civil cu aparența că acestea le-ar aparține, inculpatul A. a realizat și o ascundere a adevăratei proveniențe a acestor sume de bani.

În acest sens, inculpatul A. a urmărit să evite crearea oricărei legături între sine și sumele de bani în cauză, având în vedere că, în calitatea sa de angajat în aparatul administrativ al statului, avea obligația completării declarațiilor de avere și orice sumă care ar fi depășit veniturile legale ar fi creat suspiciuni cu privire la proveniența acesteia și ar fi declanșat verificări.

Pe de altă parte, inculpatul A. dorea să beneficieze, împreună cu familia sa (alcătuită din fosta soție, inculpata B., cu care a continuat să gospodărească și copilul lor minor), de un standard ridicat de viață, pe care veniturile legal obținute sub forma salariului nu îl puteau furniza.

În aceste condiții, inculpatul A. a ales să ascundă (să disimuleze) originea sumelor pe care le-a obținut din infracțiunile de corupție săvârșite în perioada în care a ocupat funcții publice prin interpunerea fostei soții și a menajerei, cu scopul ca, prin intermediul acestora, sumele să fie introduse în circuitul civil.

În această activitate, inculpatul A. a fost ajutat de fosta soție, inculpata B. și de menajera acestora J. (cu privire la aceasta din urmă însă nu a rezultat că ar fi acționat cu forma de vinovăție cerută de lege, în raport cu pregătirea sa și cu informațiile de care dispunea).

Banii astfel introduși în circuitul civil au fost utilizați pentru a achita excursii în străinătate, articole vestimentare de lux atât din țară, cât și din străinătate, autoturisme, imobile, școli private, acordarea de împrumuturi, constituirea de depozite.

Infracțiunea de spălare a banilor rezultă din analiza coroborată a probelor care dovedesc comportamentul financiar al persoanelor implicate – inculpații A. și B., martora J., rezultând că sume importante de bani care nu au proveniență licită, fiind în consecință produse infracționale, au fost introduse în circuitul civil prin ascunderea atât a proprietarului, cât și a adevăratei proveniențe.

Astfel, în vederea verificării susținerilor constante ale inculpatului C. în cadrul întâlnirilor supravegheate pe care acesta le-a avut cu martorul colaborator E., în sensul că destinatarul comisioanelor solicitate de inculpatul C. este în realitate inculpatul A. și că inculpatul C. este doar cel care colectează șpăgile, a fost efectuată o analiză financiară comparativă între veniturile legale ale inculpatului A., ale inculpatei B. și ale menajerei J. și rulajele de cont ale acestora, rezultând o discrepanță între venituri și cheltuieli.

La efectuarea analizei financiare, au fost folosite date privind tranzacțiile financiare ale persoanelor în cauză pentru perioada 2000-2020 obținute în temeiul actelor de autorizare emise în cauză (datele privind tranzacțiile financiare au fost obținute în două etape: inițial pentru perioada 01.07.2007 – 10.10.2018, ulterior pentru perioadele 2000-2007 și 2018-2020), situația veniturilor acestora (declarate la ANAF și/sau în declarațiile de avere), precum și alte înscrisuri relevante obținute în cauză.

Analiza financiară a fost transpusă în mai multe procese-verbale încheiate de ofițeri de poliție judiciară din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Compartimentul de investigații financiare în baza delegărilor procurorului, după cum urmează:

- proces-verbal din data de 12.08.2020 – vol. 1, fil. 145 – 184; această analiză a avut în vedere datele privind tranzacțiile financiare aferente perioadei 01.01.2007-10.10.2018;

- proces-verbal din data de 14.05.2021 – vol. 37, fil. 4-56; această analiză a avut în vedere, pe lângă datele privind tranzacțiile financiare efectuate în perioada 01.01.2007-10.10.2018, datele corespunzătoare aferente perioadelor 2000-2007 și 2018-2020, care au fost obținute ulterior;

- proces-verbal din data de 11.01.2022 – vol. 50, fil. 58-67.

Date privind inculpații A. și B..

Inculpații A. și B. s-au căsătorit în anul 1992 și au divorțat în anul 1993, însă au continuat să conviețuiască și să aibă relații asemănătoare celor dintre soți, deși inculpatul A. a fost căsătorit pentru o scurtă perioadă cu M. de care a divorțat în ianuarie 2016 (sentința civilă nr. 565/20.01.2016 a Judecătoriei sectorului 1 București – vol. 17, fil. 463-464). Astfel, potrivit hotărârii de divorț, inculpatul A. s-a căsătorit cu M. în data de 29.09.2014, însă din cauza neînțelegerilor cei doi s-au despărțit în fapt după mai bine de 3 luni.

De asemenea, cei doi inculpați au împreună un copil minor, născut în anul 2006.

Din punerea în executare a măsurilor de supraveghere dispuse în cauză a rezultat faptul că cei doi inculpați au continuat să locuiască împreună, într-un imobil tip vilă situat pe strada x nr. 72E, imobil aflat de asemenea în proprietatea inculpatei B..

Totodată, din punerea în executare a măsurilor de supraveghere tehnică au rezultat probe că inculpații A. și B., deși divorțați, au o relație asemănătoare uneia ce rezultă din căsătorie și dețin bunurile în devălmășie.

Astfel, într-o convorbire din data de 04.02.2017, la ora 13:57:32, purtată între inculpatul A. și un interlocutor care urma să se ocupe de deplasarea acestuia împreună cu inculpata B. și fiica celor doi în vacanță în mai multe țări din America de Sud, inculpatul A. folosește termenul de "nevastă" cu referire la inculpata B. .

De asemenea, într-o altă convorbire purtată în data de 26.10.2020, inculpata B. i-a spus interlocutoarei că are o relație cu inculpatul A. veche de 30 de ani .

Totodată, în urma măsurilor de supraveghere efectuate în cauză au rezultat și alte convorbiri telefonice între cei doi inculpați, purtate în perioada 01.11.2016 – 10.07.2017, din care rezultă că aceștia conviețuiesc și au relații asemănătoare celor dintre soți (proces-verbal de redare a unor convorbiri telefonice – vol. 50, fil. 69-103).

Aceeași concluzie poate fi fundamentată și din situația Serviciilor turistice achiziționate având ca beneficiari pe inculpații A. și B. (Anexa 3 la procesul-verbal de investigații financiare din data de 14.05.2021 – vol. 37, fil. 48-53). Astfel, din această situație rezultă că în perioada 2015-2019 inculpații A. și B. au achiziționat, fie direct, fie prin intermediul unor terțe persoane, mai multe servicii turistice (bilete de avion, servicii de cazare, transfer și alte activități) pentru toată familia (inclusiv pentru fiica acestora). O prezentare detaliată a acestor servicii este prezentată la pct. I.3.2 din procesul-verbal din data de 14.05.2021 de investigație financiară .

În ceea ce privește devălmășia, aceasta rezultă, de exemplu, din faptul că inculpata B. folosește cardul inculpatului A. pentru cumpărături. Astfel, după ce la data de 03.02.2017, orele 13:12:44, A. primește un mesaj tip alerte-sms de la N. privind realizarea unei tranzacții paypal în valoare de 3.334,76 RON, o sună patru minute mai târziu pe B. și o întreabă dacă ea a efectuat această tranzacție, răspunsul fiind afirmativ .

Din punerea în executare a măsurilor de supraveghere tehnică a mai rezultat și un comportament atipic din punct de vedere financiar al inculpatei B.. Astfel, având activat serviciul O. – Notificări Push/Alerte SMS, s-a reușit interceptarea mesajelor primite de inculpata B. de la bancă privind tranzacțiile pe cont în perioada de supraveghere. În acest mod a rezultat că B. folosește mai multe carduri, pe care le alimentează cu depuneri de numerar.

Pe de altă parte, din punerea în executare a măsurilor de supraveghere au rezultat elemente că inculpata B. nu a avut loc de muncă pentru lungi perioade de timp, aspect confirmat și de verificările specialiștilor DNA în bazele de date informatizate ANAF – FISCNET modulul "venituri persoane fizice" din care rezultă că în perioada 2000 – 2018, deci pentru o perioadă de 18 ani, o singură dată au fost declarate venituri din salarii, respectiv suma de 16.328 RON în anul 2015 de la CET Grivița S.R.L. .

Or, în condițiile în care nu realizează venituri, inculpata B. depune diverse sume în numerar în conturile sale.

Totodată, din punerea în executare a măsurilor de supraveghere tehnică autorizate în cauză, a rezultat că inculpații A. și B. au ca persoane de încredere pe soții Q. (unchiul inculpatei B.) și J., persoane care se ocupă de treburile gospodărești și de fiica celor doi inculpați, în calitate de șofer și menajeră, aspecte confirmate și de aceștia cu prilejul audierii lor în calitate de martori (declarații de martor J. - vol. 27, fil. 275-279 și respectiv Q. – vol. 27, fil. 280-285).

Având activat serviciul O. – Notificări Push/Alerte SMS, s-a reușit interceptarea mesajelor primite de J. de la bancă privind tranzacțiile pe cont în perioadele de supraveghere .

În acest mod a rezultat că, în realitate, inculpatul A. împreună cu inculpata B., sunt cei care folosesc cardurile emise pe numele lui J..

La fel, în perioada 20-21 iunie 2017, timp în care inculpatul A. se afla la Bruxelles, însoțit de inculpata B., menajera J. (aflată în București) era notificată de N. privind tranzacții efectuate cu cardul său în Bruxelles .

În opinia procurorului de caz, toate aceste elemente demonstrează că inculpatul A., pentru a ascunde o parte din sumele de bani de care dispune, i-a depus în conturile unei persoane de încredere, respectiv în conturile deschise pe numele lui J., folosind cardurile eliberate de bancă pe numele acesteia.

Aceste activități au fost efectuate cu știința unui ofițer bancar (R.), după cum rezultă dintr-una din convorbirile desfășurate la data de 19.06.2017 între inculpata B., aflată la bancă, și J., prin care prima îi solicită lui J. să îi comunice codul de securitate pe care urma să i-l trimită banca prin sms pentru accesarea contului deschis pe numele J. și utilizat de inculpata B. .

Investigația financiară efectuată în cauză cu privire la inculpații A., B. și martora J., aferentă perioadei 2000-2020, a conturat conduita S. a conturat T. financiară a fiecăreia dintre cele trei persoane, fundamentată pe analiza veniturilor și a cheltuielilor.

Astfel, conform primei analize financiare efectuate în cauză (proces-verbal din data de 12.08.2020 – vol. 1, fil. 145-184), din analiza înscrisurilor puse la dispoziția Compartimentului de investigații financiare au rezultat următoarele concluzii:

Inculpatul A.: nu deține proprietăți imobiliare; sursa principală, a creditărilor conturilor deținute, o reprezintă veniturile din salarii, banii fiind cheltuiți, în majoritate, pe plăți la diferiți comercianți, inclusiv achiziții de produse de lux; în perioada 2007-2012, cheltuielile aferente traiului zilnic (alimente, utilități, etc.) din conturile deținute sunt sporadice însă, prin plați cu cardul, achiziționează diverse produse de la magazine din categoria "lux"; pe lângă plățile la comercianți, în perioada 2015-2018, A. virează către B. (în contul x), prin mai multe transferuri, suma totală de 127.500 RON, unele operațiuni având descrierea "plată pensie alimentară".

Inculpata B.: gestionează sume importante de bani, mult mai mari decât veniturile declarate; achiziționează proprietăți imobiliare prin plăți în numerar din surse care nu sunt acoperite de veniturile înregistrate la ANAF; transferă fictiv, în patrimoniul unor persoane apropiate (inculpatul C. și soția acestuia U.), dreptul de proprietate asupra unor imobile la un preț mult mai mare decât prețul inițial de achiziție și ulterior le redobândește la un preț cu mult inferior înstrăinării anterioare; ulterior transferului fictiv de proprietate, pentru o perioadă, beneficiază de unul din atributele dreptului de proprietate (fructus) prin încasarea chiriei plătită în baza unui contract în care sus-numita nu avea nicio calitate; are calitatea de împuternicit pe conturi aparținând titularei J., conturi din care sunt achiziționate produse de lux online/în afara țării, anterior în aceste conturi fiind depuse sume în numerar; depune în numerar în conturile personale sume importante de bani, a căror proveniență nu este acoperită de situația înregistrărilor ANAF; o parte dintre sumele depuse în anul 2008 este transferată ulterior (2009) unor rude și altor persoane fizice (1.030.000 RON); acordă împrumuturi substanțiale unor persoane fizice; achiziționează unități de fond, din conturile personale în RON și în euro, pe care le vinde ulterior; este titulara a trei depozite, în sumă totală de 671.847,95 RON, constituite dintr-un cont în RON deschis la N., pornind de la un sold inițial zero, în extrasul de cont neexistând alte informații cu privire la sursa banilor din care au fost constituite aceste depozite (contul înregistrează sold negativ după constituirea depozitelor, însă banca nu încasează dobânzi pentru aceste sume).

Martora J.: nu deține proprietăți imobiliare; conform situației ANAF, veniturile totale înregistrate, în perioada 2007-2018, au fost de 86.602 RON, însemnând o medie anuală de 7.216 RON/an, majoritatea veniturilor provenind din salariul încasat de la V.; este titulara unor conturi bancare la N. prin care se derulează operațiuni importante de depuneri în numerar; pe toate conturile deschise la N., inculpata B. având calitatea de împuternicit; principala sursă de creditare a acestor conturi a fost depunerea în numerar a sumelor de 835.206 RON și 8.000 euro; o parte din sumele depuse în numerar au fost utilizate pentru achiziția, în anul 2018, a unui autoturism x, la prețul total de 57.569 euro (plătiți în RON, echivalent 271.927 RON); alte sume importante au fost utilizate pentru plăți la comercianți, în total 329.112,38 RON și 8.000 euro, majoritatea fiind achiziții de pe site-uri specializate în vânzarea de produse fashion sau plăți cu cardul la magazine din străinătate, ce par fi specializate tot în fashion sau bijuterii; din contul personal sunt achiziționate unități de fond care sunt vândute ulterior.

În actul de sesizare, s-a arătat că este evident că, în perioada ianuarie 2008 – martie 2019, inculpații A. și B. au beneficiat de sume importante de bani în numerar pe care cei doi nu le pot justifica raportat la veniturile licite obținute de aceștia care sunt mult inferioare, aceste sume de bani suplimentare având deci o proveniență ilicită.

La reținerea perioadei de comitere a fost avută în vedere pluralitatea de acte materiale specifice unei conduite de spălare de bani, acte materiale care au debutat în anul 2008 și s-au încheiat în martie 2019, odată cu ultimele depuneri în numerar în contul inculpatei B.. Deși investigația financiară a celor doi inculpați a fost realizată pentru perioada 2000-2020, doar în perioada ianuarie 2008 – martie 2019 au fost identificate acte materiale specifice disimulării sau ascunderii adevăratei proveniențe infracționale a sumelor de bani.

Infracțiunea de spălare a banilor, reținută în sarcina inculpaților A. și B., a avut ca perioadă de săvârșire intervalul ianuarie 2008 – martie 2019, interval de timp în care s-a realizat o pluralitate de acte prin care a fost disimulată sau ascunsă proveniența infracțională a sumelor de bani obținute în mod ilicit de către inculpatul A..

S-a reținut ca încadrare juridică forma simplă a infracțiunii, având în vedere că multitudinea de acte, ce au fost comise în baza unei hotărâri infracționale unice, realizează variante alternative de săvârșire a elementului material al infracțiunii și nu pot fi asimilate unor acte materiale distincte, de natură a atrage forma continuată a infracțiunii sau concursul de infracțiuni.

Din ansamblul probator administrat în cauză au rezultat și alte împrejurări, care fără să fie reținute ca acte materiale ale infracțiunii de spălare de bani, ce denotă faptul că în perioada analizată, respectiv 2008-2019, inculpații A. și B. au beneficiat de resurse financiare importante sau cel puțin au avut o așteptare rezonabilă că vor obține asemenea resurse, care însă nu puteau fi justificate prin prisma veniturilor obținute în mod legal de cei doi în aceeași perioadă:

- negocierile purtate de inculpata B. pentru încheierea unui contract de asociere în participațiune cu S.C. W. S.A., cu un aport al inculpatei constând în suma de 640.000 de euro în numerar (acest act material a fost reținut inițial în acuzația adusă celor doi inculpați, însă prin ordonanța de schimbare a încadrării juridice din data de 19.01.2022 a fost înlăturat din acuzație – vol. 51, fil. 1-62);

- efectuarea de demersuri din partea inculpatului A. de a achiziționa acțiuni la clubul de fotbal X. prin intermediul inculpatei B. (acest act material a fost reținut inițial în acuzația adusă celor doi inculpați, însă prin ordonanța de schimbare a încadrării juridice din data de 19.01.2022 a fost înlăturat din acuzație – vol. 51, fil. 1-62);

- încheierea de către inculpata B. a mai multor contracte fictive de împrumut, pentru justificarea unor sume de bani;

- achitarea de către inculpații A. și B. a unor sume importante, majoritatea în numerar, pentru servicii turistice și școlarizarea fiicei minore a inculpaților;

- depunerea de către inculpatul A., prin intermediul unor terțe persoane, de sume în numerar în conturile aparținând fostei soții M..

Caracterizarea în drept reținută în actul de sesizare.

Fapta inculpatului A. care, în datele de 19.09.2016 și respectiv 07.02.2017, l-a ajutat pe inculpatul C. să pretindă de la martorul E. un comision de 10 % din valoarea contractului pe care societatea acestuia îl avea cu Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 1, având ca obiect servicii pază, în schimbul influenței pe care C. urma să o exercite asupra funcționarilor responsabili din cadrul acestei Direcții, influență pe care urma să o exercite atât în mod direct, cât și prin intermediul primarului Sectorului 1 București, A., pentru a asigura buna desfășurare a contractului, atât sub forma plății la timp a facturilor, cât și sub forma actualizării tarifelor, C. primind în baza acestei solicitări suma totală de 105.000 RON în numerar, precum și suma de 8.640 RON sub forma plății unor facturi fiscale fictive emise de societatea H., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la trafic de influență prev. de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 291 din C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

Ajutorul acordat de inculpatul A. a constat în faptul că acesta, cu prilejul celor două întâlniri din datele de 19.09.2016 și respectiv 07.02.2017 pe care le-a avut cu martorul E. în biroul inculpatului din cadrul Primăriei Sectorului 1, i-a întărit martorului E. convingerea că inculpatul C. este trimisul său și că trebuie să țină legătura cu acesta pentru buna desfășurare a contractului. În acest mod, inculpatul A. a confirmat caracterul real al influenței inculpatului C..

În schimbul acestui ajutor, inculpatul A. a fost principalul beneficiar al sumelor primite de inculpatul C. de la martorul E. cu titlu de preț al traficării influenței.

Fapta inculpatului A. care, în perioada ianuarie 2008 – martie 2019, timp în care acesta a realizat venituri licite totale de 637.687 RON (reprezentând o medie de aproximativ o mie de euro pe lună), prin ascunderea adevăratului proprietar și a adevăratei proveniențe a sumelor de bani, a procedat la:

- depunerea de sume de bani în numerar prin intermediul fostei soții, inculpata B., cu care coniviețuiește și cu care are un copil minor, și al menajerei J., în conturi bancare deschise pe numele acestora – în total 3.255.465 RON și 231.117 euro;

- achiziționarea de bunuri imobile pe numele fostei soții, inculpata B., în sumă totală de 305.000 euro și 470.000 RON, sume plătite de asemenea în numerar;

- acordarea unui împrumut, tot în numerar, către K. în cuantum de 920.000 de euro prin intermediul fostei soții, inculpata B.;

- achiziționarea, prin intermediul fostei soții, inculpata B., de bijuterii, inclusiv diamante în valoare de 9.784.295 RON;

- restituirea, în perioada 2010-2012, pe parcursul unui an și jumătate, în mai multe tranșe, în numerar, a sumei de 240.000 de RON împrumutată în data de 13.09.2010 de la martorul L., prin intermediul inculpatei B., în contul căreia a fost transferată suma împrumutată și care a fost utilizată în data de 15.09.2010 a pentru achiziționarea, pe numele inculpatei B., a unui autoturism de lux marca x, în valoare de 59.494 euro;

toate aceste sume de bani având proveniență infracțională, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de spălare a banilor prevăzute de art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019.

Fapta inculpatei B. care, în perioada ianuarie 2008 – martie 2019, l-a ajutat pe inculpatul A. ca, prin ascunderea adevăratului proprietar și a adevăratei proveniențe a sumelor de bani, să procedeze la:

- depunerea de sume de bani în numerar prin intermediul inculpatei, cei doi conviețuind și având un copil minor, și prin intermediul menajerei J., în conturi bancare deschise pe numele acestora – în total 3.255.465 RON și 231.117 euro;

- achiziționarea de bunuri imobile pe numele acesteia în sumă totală de 305.000 euro și 470.000 RON, sume plătite de asemenea în numerar;

- acordarea unui împrumut, tot în numerar, către K. în cuantum de 920.000 de euro prin intermediul acesteia;

- achiziționarea, prin intermediul acesteia, de bijuterii, inclusiv diamante în valoare de 9.784.295 RON;

- împrumutarea, în data de 13.09.2010, de la martorul L. a sumei de 240.000 de RON, prin intermediul inculpatei în contul căreia a fost transferată suma împrumutată, care în data de 15.09.2010 a fost utilizată pentru achiziționarea, de asemenea pe numele acesteia, a unui autoturism de lux marca x, în valoare de 59.494 euro și restituirea ulterioară, în perioada 2010-2012, pe parcursul unui an și jumătate, în mai multe tranșe, în numerar, a sumei împrumutate;

toate aceste sume de bani având proveniență infracțională, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la spălare a banilor prevăzute de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019.

Măsuri preventive

Prin ordonanțele din 03.12.2020 s-a dispus luarea măsurii controlului judiciar pe cauțiune cu un cuantum al cauțiunii de 1.000.000 de euro față de inculpatul A. și măsura controlului judiciar pe cauțiune cu un cuantum al cauțiunii de 200.000 de euro față de inculpata B., fiind instituite și obligații pe durata acestora. Măsurile preventive au fost prelungite succesiv în cursul urmăririi penale.

Măsuri asigurătorii

Prin ordonanța din data de 26 noiembrie 2021, s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra celor 258 de obiecte (bijuterii și pietre) cu o valoare totală de 9.784.295 RON, aparținând inculpaților A. și B., ridicate cu prilejul percheziției domiciliare din data de 19.11.2020 de la locuința martorilor J. și Q. situată în București, str. x, sector 1 .

Prin ordonanța din data de 26 noiembrie 2021, s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra sumelor de bani în cuantum de 11.210 euro și 4.235 USD, aparținând inculpaților A. și B., ridicate cu prilejul percheziției domiciliare din data de 19.11.2020 de la locuința martorilor J. și Q. situată în București, str. x. .

Prin ordonanța din data de 25 ianuarie 2022, s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra mai multor bunuri imobile aparținând inculpatei B. .

B. Faza de cameră preliminară.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, la data de 3 aprilie 2022, sub nr. x/2022/a1.

Prin încheierea nr. 258 din 21 iunie 2022, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție – secția penală, a respins cererile și excepțiile invocate de către inculpații A., C. și B., iar în baza art. 346 alin. (2) din C. proc. pen., a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. x/2016 din 22 februarie 2022 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție, secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție privind pe inculpatul A., trimis în judecată pentru săvârșirea în concurs real, a infracțiunilor de complicitate la trafic de influență prevăzute de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 291 din C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și spălare a banilor prevăzute de art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019; inculpatul C., trimis în judecată pentru săvârșirea în concurs real, a două infracțiuni de trafic de influență prevăzute de art. 291 din C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen. și inculpata B., trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la spălare a banilor prevăzute de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății privind pe inculpații A., C. și B..

Prin încheierea nr. 10/C din 19 octombrie 2022, pronunțată de Completul de 2 judecători de cameră preliminară de la Înalta Curte, s-au respins, ca nefondate, contestațiile formulate de contestatorii inculpați B., A. și C. împotriva încheierii nr. 258 din data de 21 iunie 2022, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție – secția penală, în dosarul nr. x/2022.

Inculpatul C., la termenul de judecată din data de 18 ianuarie 2023, asistat de apărător ales, a arătat că recunoaște în totalitate faptele reținute în actul de sesizare a instanței, nu solicită administrarea de probe, solicită ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, probe pe care și le-a însușit și le recunoaște, solicitând, astfel,