ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 769/2024

Ședința publică din data de 13 februarie 2024

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București – secția a IX-a contencios administrativ și fiscal la data de 21.01.2021, sub nr. x/2021, reclamanta Geopol International S.R.L., a formulat plângere contravențională împotriva Deciziei Nr. 2/2021 ("Decizia 2"), privind sancționarea subscrisei cu amendă, în cuantum de 10.000 RON pentru încălcarea prevederilor art. 40, 64, 66, 67 din Decizia nr. 220/2011, prin care a solicitat în principal, anularea Deciziei nr. 2/2021, în conformitate cu art. 31 din O.G. nr. 2/2001; în subsidiar, modificarea sancțiunii dispuse, în sensul înlocuirii amenzii în cuantum de 10.000 RON, fiind disproporționată în raport cu fapta reținută, cu sancțiunea transmiterii unei somații de intrare în legalitate.

Prin sentința civilă nr. 394 din 1 martie 2022 Curtea de Apel București – secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a admis cererea formulată de reclamanta Geopol International S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Național al Audiovizualului, a dispus anularea Deciziei CNA nr. 2/7.01.2021 și a respins ca rămas fără obiect capătul de cerere subsidiar, având ca obiect înlocuirea amenzii contravenționale în cuantum de 10.000 RON cu transmiterea unei somații de intrare în legalitate.

Împotriva sentinței civile nr. 394 din 1 martie 2022 a Curții de Apel București – secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs pârâtul Consiliul Național al Audiovizualului.

În motivarea recursului declarat și întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurentul părăt Consiliul Național al Audiovizualului a apreciat că în cauză au fost respectate criteriile de individualizare a sancțiunii prevăzute de dispozițiile art. 90 alin. (4) din Legea audiovizualului nr. 504/2022 în ceea ce privește emiterea deciziei nr. 2/07.01.2021.

Mai arată recurentul că individualizarea sancțiunii s-a ținut cont de faptul că radiodifuzorul mai avea sancțiuni anterioare, aspect menționat și în cuprinsul deciziei contestate în prezenta cauză, contrar argumentului în baza căruia instanței de fond motivează sentința.

Reclamanta, cunoscând existența acestor sancțiuni anterioare nu a invocat nulitatea Deciziei CNA nr. 2/07.01.2021, deoarece nu s-ar fi putut tine cont de acest aspect, respectiv neprecizarea în concret (număr și dată a deciziei), întrucât nu există această condiție de formă, în cadrul deciziei contestate, aceste decizii fiind solicitate de instanța fondului pentru a se edifica cu privire la existența lor și a temeiurilor legale pentru care au fost aplicate.

Din perspectiva dispozițiilor art. 91 alin. (3) din Lege, reclamanta mai fusese sancționată anterior pentru încălcarea acelorași dispoziții ale Codului de reglementare a conținutului audiovizual, iar instanța fondului a cunoscut că sancțiunea aplicată prin Decizia CNA nr. 2/07.01.2021, a fost individualizată conform prevederilor legale, decizia contestată fiind legală și temeinică.

Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 16.12.2022, intimata reclamantă Geopol International S.R.L. prin administrator judiciar A. a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul declarat de părâtul Consiliul Național al Audiovizualului este fondat, pentru următoarele considerente:

Prin Decizia nr. 2/2021, reclamanta a fost sancționată cu amendă de 10.000 RON pentru încălcarea prevederilor articolelor 40 alin. (5) și (4), art. 47 alin. (3) din Decizia CNA nr. 220/2011 privind Codul de reglementare a conținutului audiovizual, cu modificările și completările ulterioare (Codul audiovizualului).

Astfel, pârâta a constatat, în emisiunea "100%", moderată de B., în intervalul orar 15:00 – 16.45, difuzată în data de 30.10.2020, că moderatul emisiunii și invitați au utilizat un limbaj la adresa unor persoane, ca, spre exemplu:... "aleșii lui pește prăjit ....cu o târlă de oameni... O zdreanță, o gioarsă, (neinteligibil) De ce să mă faci vacă, păi ce ai... B.: Domnule C....Vită, nu vacă...." a fost în mod evident unul de natură să contravină dispozițiilor privind protecția și respectarea demnității umane și a dreptului la propria imagine al persoanelor despre care s-a discutat în emisiune.

Potrivit dispozițiilor art. 40 alin. (5) "Moderatorii, prezentatorii și realizatorii programelor au obligația să nu folosească și să nu permită invitaților să folosească un limbaj injurios sau să instige la violență.".

Totodată, art. 47 alin. (3) prevede că "Sunt interzise în programele audiovizuale afirmații defăimătoare generalizatoare la adresa unui grup/comunități definit(e) de gen, vârstă, rasă, etnie, naționalitate, cetățenie, credințe religioase, orientare sexuală, nivel de educație, categorie socială, afecțiuni medicale sau caracteristici fizice.".

După analizarea raportului de monitorizare, membrii Consiliului au constatat încălcarea dispozițiior legale din domeniul audiovizualului care impun radiodifuzorilor protecția demnității umane și a dreptului la propria imagine și a celor care interzic afirmații defăimătoare generalizatoare la adresa unui grup/comunități definite de credințe religioase.

Astfel, Consiliul a constatat încălcarea dispozițiilor art. 40 alin. (5) din Decizia 220/2011, dispoziții potrivit cărora, moderatorii, prezentatorii și realizatorii programelor au obligația să nu folosească și să nu permită invitaților să folosească un limbaj injurios sau să instige la violență.

De asemenea, membrii Consiliului au apreciat că, așa cum rezultă din conținutul emisiunii, modul de abordare al subiectului referitor la utilizarea formulei religioase din jurământul depus la preluarea mandatului, în cadrul ceremoniei de învestire în funcții publice în urma alegerilor locale, a fost unul de natură să contravină prevederilor art. 47 (3) din Decizia nr. 220/2011.

În acest sens, cu referire la persoanele care nu au utilizat formula religioasă la depunerea jurământului de investire, în emisiune au fost făcute și afirmații defăimătoare, de natură să le prejudicieze imaginea publică și demnitatea acestora, precum: majoritatea din ei sunt oameni fără Dumnezeu și homosexuali,... O să vedeți în ce eră intrăm, într-o eră a nebuniei, într-o eră în care Biserica va fi principalul obiectiv al acestora de a distruge, pentru că numai așa consideră ei că ies în evidență.

În sensul celor anterior antamate, se mai reține că moderatorul unei emisiuni are obligații prestabilite în sarcina sa prevăzute la art. 40 din Codul audiovizualului.

Conform dispozițiilor legale invocate, sunt interzise în programele audiovizuale afirmații defăimătoare generalizatoare la adresa unui grup/comunități definit(e) de gen, vârstă, rasă, etnie, naționalitate, cetățenie, credințe religioase, orientare sexuală, nivel de educație, categorie socială, afecțiuni medicale sau caracteristici fizice.

Având în vedere toate aspectele constatate, ținând cont de criteriile legale de individualizare a sancțiunii prevăzute Ia art. 90 alin. (4) din Legea audiovizualului, membrii Consiliului au votat propunerea de amendare a radiodifuzorului cu suma de 10.000 de Iei, decizia fiind adoptată cu respectarea condițiilor de legalitate prevăzute de art. 15 din Legea audiovizualului, cu modificările și completările ulterioare.

Potrivit dispozițiilor art. 90 alin. (4) din Legea nr. 504/2002, "Individualizarea sancțiunii în cazul săvârșirii uneia dintre contravențiile prevăzute în prezenta lege se face ținându-se seama de gravitatea faptei, de efectele acesteia, precum și de sancțiunile primite anterior, pe o perioadă de cel mult un an".

Decizia Consiliului Național al Audiovizualului nr. 220/2011 privind Codul de reglementare a conținutului audiovizual prevede la art. 144 alin. (3) că "În individualizarea sancțiunii Consiliul va ține cont, după caz, de următoarele aspecte: a) gravitatea faptei și efectele acesteia; b) sancțiunile primite anterior, pe o perioadă de cel mult un an, și modul în care furnizorul de servicii s-a raportat la acestea; c) ziua din săptămână și intervalul de difuzare a emisiunii în cauză; d) durata emisiunii; e) audiența înregistrată.".

Din lectura celor nouă norme juridice amintite în precedent, Înalta Curte constată că în activitatea sa, în scopul individualizării sancțiunii aplicate unei fapte contravenționale, Consiliul Național al Audiovizualului ține cont de o serie de criterii stabilite legal, respectiv, gravitatea faptei, efectele sale și sancțiuni primite anterior pe o perioadă de cel mult un an, în reglementarea de rang secundar autoritatea publică detaliind aspectele privind gravitatea și efectele prin referiri la momentul când se produce încălcarea legii, durata emisiunii și impactul concret asupra telespectatorilor prin prisma audienței înregistrate.

Prin raportare la conținutul explicit al dispozițiilor normative anterior enunțate și la maniera concretă de derulare a emisiunii care a atras sancționarea radiodifuzorului, astfel cum a fost prezentată în conținutul deciziei CNA, Înalta Curte constată că în mod corect reclamanta a fost sancționată cu amendă de 10.000 RON pentru încălcarea prevederilor articolelor 40 alin. (5) și (4), art. 47 alin. (3) din Decizia CNA nr. 220/2011 privind Codul de reglementare a conținutului audiovizual.

Nu reiese însă din conținutul concret al textelor legale o obligație expresă a Consiliului ca în decizia pe care o emite, în scopul individualizării sancțiunii, să reflecte în mod punctual și formal analiza fiecărui criteriu în parte, distinct de motivele de fapt și de drept reținute în argumentarea actului unilateral. Altfel spus, Înalta Curte deduce din ansamblu reglementării legale că individualizarea sancțiunii contravenționale poate să rezulte atât explicit printr-o analiză în concret a situației constatate raportat la criteriile de individualizare menționate, dar și implicit, ca urmare a unei prezentări a aspectelor ținând de faptă, inclusiv prin descrierea elementelor ce privesc gravitatea și efectele sale, virulența limbajului, dar și a conduitei concrete a difuzorului.

Or, în decizia nr. 2/07.01.2021 emitentul Consiliului Național al Audiovizualului a prezentat suficiente informații în legătură cu gravitatea și efectele reținute în sarcina reclamantei, indicând și faptul că radiodifuzorul mai avea sancțiuni anterioare.

La individualizarea sancțiunii, Consiliul a ținut cont de acest aspect considerat circumstanță agravantă în individualizarea faptei contravenționale conform prevederilor art. 91 alin. (3) din Legea audiovizualului.

Împrejurarea că sancțiunile anterioare aplicate recurentei nu au fost menționate expres în decizia atacată nu constituie o cauză de nulitate a actului de sancționare și susținerea formulată de recurentă în acest sens este corectă.

Instanța de fond a reținut, în mod greșit, că Legea audiovizualului nr. 504/2002 impune, ca o cerință de validitate a deciziei de apiicare a amenzii contravenționale, redarea analizei efectuate în aplicarea sancțiunii, cu referire la fiecare dintre criteriile de individualizare prevăzute de dispozițiile art. 90 alin. (4) din acest act normativ.

Înalta Curte reține că dispozițiile art. 90 alin. (4) din Legea nr. 504/2002 enumeră criteriile de individualizare și nu se referă la conținutul deciziei de aplicare a sancțiunii, astfel încât absența referirii concrete la aceste criterii nu poate atrage nulitatea deciziei.

Totodată, se poate constata că decizia Consiliului de a aplica o amendă fără a menționa eventualele sancțiuni primite anterior, nu este de natură să demonstreze nelegalitatea sancțiunii, cu atât mai mult cu cât lipsa acestei mențiuni nu-i produce vreo vătămare recurentei-reclamante.

Față de aceste considerente, Înalta Curte constată că aplicarea amenzii în cuantum minim de 10.000 RON, pentru încălcarea dispozițiilor articolelor 40 alin. (5), art. 47 alin. (3) din Decizia CNA nr. 220/2011 privind Codul de reglementare a conținutului audiovizual, cu modificările și completările ulterioare, reprezintă o corectă și legală exercitare a dreptului de apreciere al autorității si nicidecum un motiv de nelegalitate a actului pentru lipsa mențiunilor referitoare la sancțiunile anterioare, efectele și gravitatea faptei "în concret" așa cum pretinde intimata reclamantă.

Pentru aceste considerente, în conformitate cu prevederile art. 496 alin. (2) C. proc. civ., constatând că în mod eronat instanța de fond a respins argumentele pârâtului privind legalitatea deciziei contestate, Înalta Curte va admite recursul declarat de pârâtul Consiliul Național al Audiovizualului, va casa sentința recurată și, în rejudecare, va respinge acțiunea formulată de reclamanta Geopol Internațional S.R.L., ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâtul Consiliul Național al Audiovizualului împotriva sentinței civile nr. 394 din 1 martie 2022 a Curții de Apel București – secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată și respinge acțiunea formulată de reclamanta Geopol Internațional S.R.L., ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 13 februarie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.