ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 27.09.2024

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4143/2024

HOTĂRÂRE
27.09.2024
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4143/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)

Ședința publică din data de 27 septembrie 2024

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub numărul de mai sus reclamanta A. S.R.L. a chemat în judecată pe pârâtul Consiliul Național al Audiovizualului, solicitând instanței să dispună anularea Deciziei nr. 235/2022, prin care a fost sancționată cu amendă în cuantum de 10.000 RON pentru încălcarea prevederilor art. 3 alin. (2) din Legea Audiovizualului nr. 504/2002 si ale art. 40 alin. (4), art. 66 și art. 67 din Decizia C.N.A. nr. 220/2011 privind Codul de reglementare a conținutului audiovizual.

În subsidiar, reclamanta a solicitat înlocuirii amenzii în cuantum de 10.000 RON cu sancțiunea transmiterii unei somații de intrare in legalitate.

Prin sentința civilă nr. 2373 de la data de 22 decembrie 2022, Curtea de Apel București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Național al Audiovizualului, ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței civile a Curții de Apel București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal a formulat recurs reclamanta A. S.R.L., solicitând admiterea recursului, casarea în tot a sentinței civile atacate, și pe cale de consecință, admiterea plângerii contravenționale.

În esență, în motivare, a arătat că:

"Prin cererea introductivă înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal, sub numărul x/2022, recurenta a solicitat, în principal, anularea Deciziei nr. 235 emise de către pârâtul C.N.A., la data de 28.04.2022 iar în subsidiar, constatarea faptului că amenda în cuantum de 10.000 RON este exagerată raportat la așa zisa culpă, motiv pentru care a solicitat, în temeiul dispozițiilor art. 90 alin. (3) din Legea nr. 504/2002, să ne adreseze o somație publică de intrare în legalitate.

Analizând Decizia nr. 235/28.04..2022, este evident faptul că motivele pentru care pârâtul Consiliul Național al Audiovizualului a dispus amendarea recurentei există cu adevărat doar în imaginația membrilor C.N.A. care au votat în favoarea aplicării acestei sancțiuni.

Din aceeași analiză rezultă faptul că toate comentariile făcute în platou în timpul emisiunilor incriminate au asigurat informarea corectă a publicului referitor la "situația conflictuală din Ucraina".

A folosit între ghilimele exact exprimarea membrilor CONSILIULUI, respectiv "situația conflictuală din Ucraina", pentru a nu fi acuzați din nou, evident în mod nefondat, că nu informăm corect publicul dacă am spune "război" sau "operațiune militară specială".

Analizând considerentele pe care instanța de fond și-a fundamentat decizia de a respinge plângerea contravențională formulată de către recurentă, se poate constata cu ușurință faptul că, indiferent care era obiectul discuțiilor din platou și care erau susținerile invitaților, în situația în care membrii C.N.A. ar fi sancționat postul nostru de televiziune, aceasta nu ar fi avut absolut nicio șansă de a obține înlocuirea amenzii cu o somație publică și, cu atât mai puțin, anularea Deciziei nr. 235/28.04..2022, dacă nu "ne-am fi pus cenușă în cap" în fața instanței și nu am fi "recunoscut" că am greșit chiar dacă în mod evident nu am facut-o.

Nerecunoscând ce nu am făcut, instanța de fond a concluzionat sec faptul că, "...nu se impune înlocuirea sancțiunii de 10.000 RON aplicată reclamantei prin decizia contestată, sancțiunile anterioare aplicate acesteia dovedind incapacitatea reclamantei de a se conforma regulilor stabilite prin Legea nr. 504/2002 și Decizia nr. 220/2011, dar și persistența acesteia în săvârșirea faptelor de natură a atrage încălcarea acestor acte normative'".

Mânia proletară cu care instanța de fond a înfierat postul de televiziune este atât de evidentă încât o bucură faptul că, potrivit dispozițiilor legale în vigoare, instanța de judecată nu poate mări cuantumul sancțiunii aplicate de către C.N.A.

Dacă acest lucru ar fi fost posibil, în mod cert, instanța de fond i-ar fi aplicat pedeapsa maximă.

Este cel puțin halucinant faptul că instanța de fond a considerat justă amenda aplicată de către membrii C.N.A. postului nostru de televiziune, motiv pentru care a respins plângerea contravențională formulată de către recurentă, din moment ce:

Este cel puțin ciudat faptul că instanța de fond a validat, nu doar sancțiunea, ci și raționamentul pârâtului C.N.A. din moment ce acesta, după ce a acuzat-o pe recurentă de faptul că nu ar fi respectat dispozițiile art. 66 din Codul Audiovizualului, reținând faptul că:

"... dezbaterea și informarea în probleme de interes public, de natură politică, economică, socială sau culturală, trebuie să asigure imparțialitatea și echilibrul și să favorizeze libera formare a opiniilor, prin prezentarea principalelor puncte de vedere aflate în opoziție, în perioada în care subiectele sunt în dezbatere publică", în fraza imediat următoare, a reținut:

"Or, Consiliul a apreciat că, deși în cadrul emisiunilor analizate au fost prezenți invitați care au comentat și prezentat puncte de vedere aflate în opoziție, modul de prezentare al informațiilor din titluri sau materiale înregistrate ori poziția moderatoarei emisiunii, au fost clar unele de natură să afecteze posibilitatea publicului de a-și forma în mod liber, neinfluențat, o opinie".

Susținerile menționate în considerentele sentinței la fila x, alin. (4) și (5), sunt apte să genereze admiterea recursului și, pe cale de consecință, a plângerii împotriva Deciziei nr. 235/28.04..2022.

Este lesne de observat faptul că, după ce pârâtul a certat-o pentru faptul că nu a respectat dispozițiile art. 66 din Codul Audiovizualului, în sensul că invitații nu au prezentat puncte de vedere aflate în opoziție, fără să-și dea seama, confirmă faptul că invitații prezenți în platou au prezentat puncte de vedere aflate în opoziție.

Din păcate, de aceeași lipsă de logică elementară a dat dovadă și instanța de fond care, după ce a reținut faptul că:

"Astfel, s-a constatat că din comentariile și punctele de vedere prezentate în cadrul emisiunilor rezultă un discurs ce trimite la justificări ale atacului Rusiei asupra Ucrainei, Ia efecte (așteptate) în timp ale acțiunilor sau inacțiunilor diverșilor reprezentanți politici economici sau militari la nivel mondial", pentru ca, în fraza imediat următoare, să consemneze susținerea E.:

"Acțiunile Rusiei sunt criminale, fără discuție, dar Vestul nu e inocent nici el el nu a făcut nimic să prevină acest război."

Concluzia instanței de fond potrivit căreia susținerea E.: acțiunile Rusiei sunt criminale, fără discuție, dar Vestul nu e inocent nici nu ar justifica atacul Rusiei asupra Ucrainei, este aptă să genereze admiterea recursului și, implicit a plângerii împotriva Deciziei nr. 235/28.04.2022.

Analiza dialogului dintre moderatoarea emisiunii, invitatul permanent, F. și invitații G. și H., demonstrează în mod irefutabil faptul că discuțiile nu au fost deloc "în același sens", punctele de vedere exprimate fiind, nu doar contradictorii, ci și argumentate.

Culma este că postul nostru de televiziune a fost amendat, încă o dată, pentru exprimarea unor opinii care au 100% corespondent în realitate în timp ce un post concurent, deși a prezentat la o oră de maximă audiență scene dintr-un film pe calculator, scene care au fost prezentate publicului ca reprezentând imagini "în direct" din timpul luptelor purtate atunci la Kiev, a scăpat de o amendă mai mult decât meritată.

Cât de corecți și echilibrați sunt membrii CONSILIULUI care pe noi ne amendează "la foc automat" dar nu au amendat postul care a manipulat atât de grosolan opinia publică prezentând imagini dintr-un film pe calculator, imagini "comentate cu profesionalism" de un general al Armatei Române .

Având în vedere toate aceste considerente, este mai presus de orice dubiu faptul că amenda în cuantum de 10.000 RON cu care a fost sancționat postul de televiziune este nefondată, motiv pentru care și sentința care a validat această amendă este nefondată."

Pentru toate considerentele expuse în paragrafele de mai sus, a solicitat admiterea recursului.

Intimatul - pârât a formulat întâmpinare prin care a solicitat, pe cale de excepție, să se constate nulitatea acestei căi de atac, iar pe fondul cauzei să se respingă cererea de recurs, ca nefondată.

Analizând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că recursul declarat de recurenta-reclamantă A. S.R.L. este nemotivat.

Înalta Curte urmează a analiza cu prioritate, conform art. 248 C. proc. civ., excepția nulității recursului în condițiile art. 499 C. proc. civ.

Instanța de control judiciar constată că recursul nu îndeplinește cerințele de formă prevăzute de dispozițiile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ.

Din susținerile recurentei - reclamante A. S.R.L., prin comparație cu argumentația expusă în fața Curții de Apel București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal, rezultă că aceasta a reluat în cadrul căii de atac o serie de elemente înscrise în cererea de chemare în judecată regăsită la filele x ale dosarului de fond, fără a aduce nicio critică de nelegalitate hotărârii atacate, care să se poată încadra în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., recursul urmărește să supună instanței competente examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, legiuitorul înțelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres și limitativ de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 1 - 8 C. proc. civ.

Cererea de recurs trebuie să cuprindă arătarea motivelor de casare și dezvoltarea lor. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare formală a textului art. 488 C. proc. civ., condiția legală a dezvoltării motivelor implicând determinarea greșelilor anume imputate hotărârii recurate, respectiv o minimă argumentare a criticii de nelegalitate.

Textul legal se interpretează în sensul formulării unei argumentări juridice a nelegalității invocate, prin indicarea dispozițiilor legale de drept procesual sau de drept material pretins încălcate ori greșit aplicate de instanță și prin precizarea eventualelor greșeli săvârșite de instanță în legătură cu aceste dispoziții legale, în lipsa acestor mențiuni neputându-se exercita controlul judiciar. Aceasta înseamnă că nelegalitatea hotărârii care se atacă trebuie să îmbrace obligatoriu una din formele expres și limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ.

Or, simpla nemulțumire a unei părți sau a părților în litigiu față de hotărârea pronunțată nu este suficientă pentru casarea acesteia, ci partea recurentă are obligația atât să-și întemeieze recursul pe cel puțin unul dintre motivele prevăzute în mod expres și limitativ de lege, cât și să dezvolte criticile sale de nelegalitate prin prisma acelui motiv de casare/nelegalitate.

Prin urmare, recursul nu reprezintă o cale devolutivă de atac, instanța de recurs fiind învestită legal doar cu analiza conformității hotărârii recurate în raport cu dispozițiile legale incidente, raportat la motivele de casare/nelegalitate expuse de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

În sfârșit, Înalta Curte arată că potrivit art. 489 alin. (2) C. proc. civ. recursul este nul în cazul în care criticile invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din același act normativ.

Recurenta-reclamantă A. S.R.L. nu a dezvoltat nicio critică susceptibilă de a fi circumscrisă motivelor de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., aptă să conducă la casarea sentinței civile recurate.

După cum s-a arătat în precedent, susținerile din cererea de recurs sunt reluări succinte dar cu caracter general ale criticilor expuse și la fondul cauzei, care nu pot fi asimilate cu îndeplinirea cerinței de motivare a recursului.

În concret, Curtea de Apel Pitești și-a argumentat soluția pronunțată arătând, în esență, că în aplicarea dispozițiilor art. 90 alin. (4) din Legea nr. 504/2002, nu se impune înlocuirea sancțiunii de 10.000 RON aplicată reclamantei prin decizia contestată, sancțiunile anterioare aplicate acesteia dovedind incapacitatea reclamantei de a se conforma regulilor stabilite prin Legea nr. 504/2002 și Decizia nr. 220/2011, dar și persistența acesteia în săvârșirea faptelor de natură a atrage încălcarea acestor acte normative.

Cu toate acestea, recurenta-reclamantă a afirmat pe calea recursului că motivele din decizia nr. 235/28.024.2022 a Consiliului Național Audiovizualului există doar în imaginația membrilor autorității de reglementare a audiovizualului.

Or, prin sentința civilă recurată, Curtea de Apel București a analizat situația particulară a speței prin raportare la normele de drept incidente și a stabilit că, din ansamblul discuțiilor ce au avut loc în cadrul emisiunilor analizate, nu s-a asigurat imparțialitatea/echilibrul în furnizarea informațiilor, nu au fost obținute puncte de vedere din partea persoanelor/reprezentanților persoanelor în legătură cu care s-au formulat acuzații, iar moderatorul și invitații nu au asigurat separarea clară a opiniilor personale de fapte, opiniile acestora, fără a fi dovedite, fiind prezentate drept chestiuni de fapt certe.

În ciuda dezvoltării argumentative a Curții de Apel București, recurenta-reclamantă nu a prezentat un raționament critic față de considerentele sentinței recurate, ci s-a limitat la a afirma generic că mânia proletară cu care instanța de fond a înfierat postul de televiziune este atât de evidentă încât o bucură faptul că, potrivit dispozițiilor legale în vigoare, instanța de judecată nu poate mări cuantumul sancțiunii aplicate de către C.N.A.

Or, o asemenea neregularitate a cererii de recurs este sancționată de lege cu nulitatea căii de atac formulate.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 486 alin. (3) și art. 489 alin. (2) C. proc. civ., urmează a constata nulitatea recursului declarat de recurenta-reclamantă A. S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 2373 din 12 decembrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal.

Admite excepția nulității, invocată prin întâmpinare.

Constată nul pentru nemotivare recursul declarat de recurenta - reclamantă A. S.R.L. - în insolvență împotriva sentinței civile nr. 2373 din 12 decembrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 27 septembrie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2024-04-10
0,98
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2072/2024
Ședința publică din data de 10 aprilie 2024 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 01.11.2
ÎCCJ 2024-04-25
0,98
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2487/2024
Ședința publică din data de 25 aprilie 2024 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înregi
ÎCCJ 2024-03-14
0,98
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1521/2024
Ședința publică din data de 14 martie 2024 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înregis
ÎCCJ 2023-05-17
0,98
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2645/2023
Ședința publică din data de 17 mai 2023 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Cererea de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată formulată la data de 01.10. reclamanta A. S.
ÎCCJ 2024-09-13
0,98
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3836/2024
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Circumstanțele cauzei. Cererea de chemare în judecată. Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București la 29.11.2021, reclamanta A S.R.L. a so
Sursă