ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2645/2023

Cererea de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată formulată la data de 01.10. reclamanta A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Național al Audiovizualului a formulat plângere împotriva Deciziei nr. 243/09.09.2021, privind sancționarea cu amendă în cuantum de 5.000 RON pentru încălcarea prevederilor art. 66 din Decizia nr. 220/2011, prin care solicită: • în principal, anularea Deciziei nr. 243/09.09.2021, în conformitate cu art. 31 din O.G. nr. 2/2001; • în subsidiar, modificarea sancțiunii dispuse, în sensul înlocuirii amenzii în cuantum de 5.000 RON, fiind disproporționată în raport cu fapta reținută, cu sancțiunea transmiterii unei somații de intrare în legalitate.

Soluția instanței de fond Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 506 din 15 martie 2022, a respins acțiunea formulată de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Național al Audiovizualului, ca nefondată.

Calea de atac exercitată Împotriva hotărârii instanței de fond, reclamanta A. S.R.L. a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. În motivare arată că a fost sancționată în cadrul Deciziei nr. 243/2021 cu amendă în valoare de 15.000 RON, pentru conținutul emisiunii "B." difuzată în data de 15.06.2021. Postul de televiziune C. a difuzat în perioada de timp amintită, emisiunea de dezbatere "B.", moderată de D., iar în cadrul emisiunii s-au făcut mai multe referiri la diferite persoane publice. Analizând raportul de monitorizare și vizionând selecții din timpul emisiunii "B.", membrii Consiliului au constatat că radiodifuzorul nu ar fi respectat prevederile art. 3 alin. (2) din Legea audiovizualului, potrivit cărora toți furnizorii de servicii media audiovizuale au obligația să asigure informarea obiectivă a publicului prin prezentarea corectă a faptelor și evenimentelor și să favorizeze libera formare a opiniilor. Astfel, membrii Consiliului au constatat că subiectele aduse în atenția publicului ar fi fost prezentate doar prin prisma punctelor de vedere exprimate de moderator și de invitați, care împărtășeau, în fapt, o opinie comună (anume că unele dintre persoanele despre care s-a discutat, în speță sunt implicate în afaceri nelegale), situație de natură să afecteze imparțialitatea informării și posibilitatea publicului de a-și forma în mod liber propria opinie, dar și de a crea o imagine denaturată asupra activității acestora. Menționează că toate aceste persoane au fost contactate, însă nu au dat curs invitației de a participa la emisiune și de a-și spune punctul de vedere. Dreptul de informare al publicului nu a fost încălcat, întrucât informațiile sunt reale și documentate prin intermediul unui număr variat de pagini de știri. În cadrul emisiunii s-a încercat contactarea părților vizate. Aceștia au avut posibilitatea obiectivă de a participa la emisiune, însă au refuzat să intre în direct din cauza imposibilității de a contrazice afirmațiile. În ceea ce privește emisiunea "Culisele statului paralel", Consiliul National al Audiovizualului semnalează faptul că radiodifuzorul are obligația de a informa în mod corect publicul în legătură cu problemele de interes public, iar acest lucru trebuie făcut fără a se aduce atingere dreptului la informare corectă a publicului telespectator. În acest context, învederează faptul că părțile ce se declară vizate și afectate de afirmațiile făcute, pe parcursul emisiunilor postului de televiziune C., aveau posibilitatea să intervină oricând să dea lămuririle necesare, motiv pentru care, nu se poate reține faptul că Ie-a fost îngrădit dreptul la apărare și prezentare a unui punct de vedere, drepturi pe care le-au avut, dar nu au înțeles să uzeze de ele. În mod greșit instanța de fond a reținut faptul că obligațiile moderatorului cu privire la cele de mai sus au fost îndeplinite în mod parțial și neconvingător. Pe parcursul acestor emisiuni s-a încercat o informare obiectivă a publicului, fără să se aducă atingere drepturilor altor persoane sau autorități, astfel cum a reținut în mod eronat Consiliul Național al Audiovizualului. Prin încălcarea dreptului la exprimare al jurnaliștilor și al posturilor TV, cetățenii sunt privați de o corectă informare, aspect în totală antiteză atât cu dispozițiile de la nivel național, cât și cu cele de la nivel comunitar. Sancționarea postului de televiziune C. prin deținătorul acestuia - societatea A. S.R.L.- este o măsură neîntemeiată, în condițiile în care principalul obiectiv urmărit a fost acela de a prezenta publicului informații obiective prin care să explice o acțiune de interes general. Se impune reindividualizarea amenzii în sensul sancționării cu transmiterea unei somații de intrare în legalitate potrivit art. 90 alin. (3) din Legea nr. 504/2002. Aplicarea prioritară a jurisprudenței CEDO și analiza prezumției de nevinovăție. Față de toate aceste motive, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și, în temeiul prevederilor art. 496 din C. proc. civ., casarea sentinței recurate, iar în temeiul prevederilor art. 497 trimiterea cauzei spre rejudecare către instanța a cărei sentință a fost casată, respectiv Curtea de Apel București.

Apărările formulate în cauză Intimatul Consiliul Național al Audiovizualului a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Soluția instanței de recurs Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentă, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatului, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat. Pentru a ajunge la această soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate. Din actele și lucrările dosarului rezultă că prin Decizia nr. 243/09.09.2021, recurenta-reclamantă a fost sancționată cu amendă în cuantum de 5.000 RON pentru încălcarea prevederilor art. 66 din Decizia nr. 220/2011 privind Codul de reglementare a conținutului audiovizual, cu modificările și completările ulterioare (Codul audiovizualului), potrivit cărora în programele de știri și dezbateri informarea în probleme de interes public, de natură politică, economică, socială sau culturală, trebuie asigurate imparțialitatea și echilibrul și să fie favorizată libera formare a opiniilor, prin prezentarea principalelor puncte de vedere aflate în opoziție, în perioada în care problemele sunt în dezbatere publică. În sarcina recurentei-reclamante s-a reținut faptul că, postul de televiziune C., ce-i aparține, a difuzat, în data de 15.06.2021, emisiunea de dezbatere B. cu încălcarea prevederilor invocate, întrucât, subiectul de interes public discutat cu privire la un proiect de lege inițiat de doi deputați E. a fost lipsit de imparțialitatea și echilibrul punctelor de vedere, afectând astfel libera formare a opiniilor publicului. Astfel, Consiliul a constatat că, raportat la modul în care recurenta-reclamantă a înțeles să sintetizeze opiniile și informațiile prezentate în emisiune sub formă de titluri, precum și la intervențiile și atitudinea moderatorului lipsite de neutralitatea necesară dezbaterii unui astfel de subiect, privind inițiativa legislativă a reprezentanților E., în emisiune a fost prezentat, în fapt, un singur punct de vedere, o singură perspectivă, lipsind punctul de vedere aflat în opoziție, care să favorizeze libera formare a opiniilor. Or, potrivit dispozițiilor art. 66 din Codul audiovizualului, în programele de știri și dezbateri, informarea în probleme de interes public, de natură politică, economică, socială sau culturală, trebuie făcută cu asigurarea imparțialității și echilibrului și favorizarea liberei formări a opiniilor, prin prezentarea principalelor puncte de vedere aflate în opoziție, în perioada în care problemele sunt în dezbatere publică. Având în vedere aceste aspecte și ținând cont de criteriile legale de individualizare ale sancțiunii prevăzute la art. 90 alin. (4) din Legea audiovizualului, recurenta-reclamantă fiind sancționată în ultimul an cu 5 somații publice și 2 amenzi pentru încălcarea acelorași prevederi legale privind asigurarea informării corecte, membrii Consiliului au propus sancționarea acesteia cu amendă în cuantum de 5.000 de RON. Înalta Curte constată că, în esență, recurenta motivează faptul că prin afirmațiile aduse în cadrul emisiunii de către invitați nu s-a încercat inducerea în eroare a publicului, sau prezentarea unei situații necorespunzătoare adevărului, aceștia prezentându-și propriile opinii, fără ca modelatorul emisiunii să poarte o culpă cu privire la susținerile invitaților, care și-au exprimat punctul de vedere strict pe baza propriilor percepții, ce sunt cunoscute de mai mult timp în mediul public. În drept, potrivit dispozițiilor art. 3 alin. (2) și (3) din Legea nr. 504/2002 a audiovizualului:"(2)Toți furnizorii de servicii media audiovizuale au obligația să asigure informarea obiectivă a publicului prin prezentarea corectă a faptelor și evenimentelor și să favorizeze libera formare a opiniilor.(3)Răspunderea pentru conținutul serviciilor de programe difuzate, inclusiv al comunicărilor comerciale audiovizuale, revine, în condițiile legii, furnizorului de servicii media audiovizuale. (...), precum și dispozițiile art. 18 din Legea 554/2004. Înalta Curte apreciază, contrar dispozițiilor recurentei, că sentința de fond este temeinică și legală având în vedere că judecătorul fondului a interpretat și aplicat în mod corect prevederile legale incidente, constatând că raportat la modul în care radiodifuzorul a înțeles să sintetizeze opiniile și informațiile prezentate în emisiune a fost prezentat, în fapt, un singur punct de vedere, o singură perspectivă, lipsind punct de vedere aflat în opoziție, care să favorizeze libera formare a opiniilor. De asemenea, în raport de susținerile recurentei-reclamante, instanța de fond a constatat, ținând cont de aspectele redate în cuprinsul deciziei de sancționare contestate că, "... la baza emiterii deciziei de sancționare s-a aflat un raport de monitorizare al serviciului de specialitate din cadrul instituției, document prezentat și analizat în ședința publică de către membrii CNA și care constituie "actul ce a stat la baza emiterii deciziei de sancționare" . În esență, judecătorul fondului a interpretat și aplicat în mod judicios norma reținută în actul atacat, circumscrisă abaterii săvârșite de recurenta-reclamantă. Recurenta-reclamantă nu a dat posibilitatea efectivă a celor vizați de conținutul emisiunii să își exprime punctul de vedere. Mai mult, așa cum rezultă din considerentele sentinței atacate, judecătorul fondului în mod corect a aplicat și interpretat prevederile legale incidente, apreciind că radiodifuzorul răspunde pentru conținutul programelor difuzate, în conformitate cu dispozițiile art. 3 alin. (3) din Legea audiovizualului, conform cărora răspunderea pentru conținutul serviciilor de programe difuzate, inclusiv ale comunicărilor comerciale audiovizuale, revine, în condițiile legii, furnizorului de servicii media audiovizuale. Totodată, instanța de fond a reținut în mod corect că în cuprinsul Deciziei contestate sunt indicate cu claritate faptele reținute în sarcina reclamantului precum și argumentele care au fundamentat concluzia că acestea constituie o încălcare a prevederilor art. 66 din Decizia nr. 220/2011. În consecință, judecătorul fondului a reținut în mod corect că "sancțiunea aplicată este temeinică și legală, fiind acordat minimul amenzii prevăzut de lege, în condițiile în care reclamanta a mai fost sancționată pe parcursul ultimului an, conform deciziei contestate, cu 5 somații publice și 2 amenzi în valoare totală de 30.000 de RON pentru încălcarea prevederilor din domeniul audiovizual referitoare la informarea corectă a publicului". Astfel fiind, Înalta Curte constată că susținerile și criticile formulate de recurentă sunt neîntemeiate și nu pot fi primite, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și legală.

Temeiul legal al soluției instanței de recurs Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.