ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 664/2023

Ședința publică din data de 8 februarie 2023

Asupra conflictului negativ de competență;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele;

Prin sentința civilă nr. 182 din data de 24.06.2022 Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I. și J. în contradictoriu cu pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea, Parchetul de pe lângă Tribunalul Satu Mare, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj, Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj, Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța, Parchetul de pe Lângă Tribunalul Alba și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, în favoarea Curții de Apel București, secția contencios administrativ si Fiscal.

Investită prin declinare, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 1820 din 21.10.2022, a admis excepția necompetenței teritoriale invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Cluj, secția a III-a, contencios administrativ și fiscal, a constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat din oficiu judecarea cauzei până la soluționarea acestuia și a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului.

Înalta Curte constată că, în cauză, competența de soluționare a litigiului aparține Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, pentru următoarele considerente:

Din actele și lucrările dosarului rezultă că, prin cerera formulată, reclamanții au solicitat obligarea pârâtului Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție să emită ordine de stabilire a drepturilor salariale individuale ale reclamanților conform sentinței civile nr. 1460/21.12.2020 pronunțate de Tribunalul Suceava în dosarul nr. x/2020 definitivă prin decizia civilă nr. 541/2021 pronunțată de Curtea de Apel Suceava și deciziei civile nr. 1425/2021 din data de 25.10.2021 pronunțate de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x/2020.

Se constată că reclamanții au invocat în susținerea pretențiilor formulate existența unui refuz nejustificat al Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție de soluționare a cererilor lor prin care au solicitat punerea în executarea a hotărârilor judecătorești a căror beneficiari sunt.

Astfel fiind, prin acțiune nu s-a contestat vreun act administrativ unilateral de stabilire a drepturilor salariale sau vreo hotărâre dată în soluționarea contestațiilor salariale, pentru modalitatea de stabilire a drepturilor salariale, spre a fi atrasă în cauză competența instanței prevăzută de art. 7 alin. (2) din Cap. VIII al Anexei V – Familia ocupațională de funcții bugetare "Justiție" și Curtea Constituțională – la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

Totodată, Înalta Curte constată că prin acțiune se arată expres că se solicită cenzurarea refuzului nejustificat de emitere a unor acte administrative de recunoașterea a drepturilor salariale suplimentare.

Legiuitorul a prevăzut competența materială și teritorială exclusivă a Curții de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal, doar în cazul litigiilor având ca obiect plângerile formulate de personalul vizat împotriva hotărârilor prin care se soluționează contestația împotriva actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale. Art. 7 din Capitolul VIII al Anexei V la Legea-cadru nr. 153/2017 instituie o competență materială de excepție (derogatorie de la cea de drept comun în materie salarială, reglementată de art. 208 din Legea nr. 62/2011 coroborat cu art. 1 alin. (2), art. 278 alin. (2) și art. 266 din Codul muncii și de la cea de drept comun în materia contenciosului administrativ, reglementată de art. 10 din Legea nr. 554/2004), care este de strictă interpretare și nu poate fi extinsă prin analogie.

În speță, reclamanții nu au formulat o astfel de plângere și nu au produs argumente legate de procedura contestației împotriva actelor administrative ale ordonatorului de credite.

Prin urmare, dispozițiile speciale ale art. 7, Capitolul VIII din Anexa V la Legea nr. 153/2017 nu sunt incidente în cauză, ele neputând fi extinse prin analogie la orice litigii având ca obiect drepturi salariale ale magistraților.

Cum în cauză partea reclamantă contestă un act administrativ asimilat, refuzul nejustificat al Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție de a emite ordine de stabilire a drepturilor salariale individuale, conform hotărârilor judecătorești obținute de reclamanți, reținând și că Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este o autoritate publică centrală, în temeiul art. 10 alin. (1) și (3) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte apreciază că prezentul litigiu este de competența Curții de Apel Cluj, secția contencios administrativ și fiscal.

În consecință, având în vedere considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I. și J. în contradictoriu cu pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea, Parchetul de pe lângă Tribunalul Satu Mare, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj, Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj, Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța, Parchetul de pe Lângă Tribunalul Alba și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, în favoarea Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 8 februarie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.