ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5936/2024

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată la 9 decembrie 2024 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție – secția contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2024, contestatorul A., președinte interimar al B.-Filiala Dolj, a formulat contestație împotriva Deciziilor nr. 308D și nr. 314D din data de 04 decembrie 2024, ambele pronunțate de Biroul Electoral Central pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din anul 2024, solicitând anularea alegerilor parlamentare din data de 1 decembrie 2024. Prin Deciziile menționate au fost respinse, ca inadmisibile, cererile de anulare a alegerilor pentru Senat si Camera Deputaților formulate de C., candidată la Camera Deputaților din partea partidului "B." și, respectiv, de D., candidată la Senat din partea partidului "B.". Motivarea contestației este structurată în 12 chestiuni punctuale care privesc, în esență, următoarele: 1. Intenția de vot a alegătorilor a fost manipulată prin mijloace de inginerie socială, cu ajutorul mijloacelor mass-media și a rețelelor sociale, astfel cum rezultă din analiza Serviciului de Informații, prezentată Consiliului de Apărare al Țării și cuprinsă în Nota x/04.12.2024, de exemplu edificator fiind cazul E. care, deși nu aveau notorietate, a beneficiat de o expunere masivă la TV.

Există erori în procesele-verbale ale alegerilor pentru Camera Deputaților la circumscripția 17 Dolj, inadvertențele între numărul total al voturilor exprimate, numărul voturilor nule, al celor valabile și numărul total de alegători prezenți la urne regăsindu-se în toate procesele-verbal ale tuturor circumscripțiilor din țară.

Rezultatele alegerilor pentru Camera Deputaților din circumscripția Dolj sunt eronate și în privința B., exemplificând cu date din procesul-verbal, pe care îl redă în extenso.

În diaspora, deși același partid "B." avea candidați pe domnul F. și doamna G., în procesul-verbal nu apare numărul de voturi.

Tot în diaspora, poziția pe buletinul de vot pentru candidatul F. trebuia să fie 14 iar, în fapt, a apărut la poziția 13.

Lipsesc pagini din procesele-verbale de la secțiile de vot.

Procesele-verbale de la secțiile de votare din țară și din diaspora prezintă inadvertențe în ceea ce privește numărul de voturi valabil exprimate, voturilor nule și a celor albe.

Sunt efectuate corecturi cu pixul pe procesele-verbale de la secții ori sunt spații necompletate pentru anumiți competitori.

Buletinele de vot nu au corespuns din punct de vedere calitativ reglementărilor tehnice pentru tipărirea acestora referitor la calitatea și grosimea hârtiei, imprimarea ștampilei și pe verso-ul paginii putând fi interpretat ca vot nul.

A solicitat renumărarea voturilor pentru a se vedea aceste nereguli menționate anterior.

Completarea proceselor-verbale s-a realizat într-un mod necorespunzător cu completări, corecturi și ștersături.

A avut loc fraudarea procesului de votare în secțiile de votare întrucât, cu ocazia procesului de numărare și centralizare a voturilor, a avut loc evacuarea din secțiile de vot a observatorilor independenți, la încheierea procesului de votare. În final, afirmă că B. a obținut mai multe voturi la nivel național decât cele menționate în procesele-verbale, că a transmis contestație pentru declararea neconstituționalității partidelor H. și POT, în temeiul art. 39 alin. (1) și (3) din Legea nr. 47/1992 coroborate cu art. 40 alin. (2) din Constituția României. În drept, s-au invocat prevederile art. 12 alin. (3) și (4) Legea nr. 208/2015. 2. Apărările formulate în cauză Intimatul Biroul Electoral Central nu a formulat întâmpinare față de contestația formulată. II. Soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție Examinând cu prioritate, în condițiile art. 248 C. proc. civ., excepția lipsei calității procesuale active, invocată din oficiu, Înalta Curte constată următoarele: Din perspectiva art. 36 C. proc. civ., potrivit căruia, calitatea procesuală activă presupune existența unei identități între persoana care este titularul dreptului sau interesului legitim ce face obiectul raportului juridic dedus judecății și reclamant, pentru a stabili cine este subiectul activ în raportul juridic din prezenta speță, instanța de control judiciar are în vedere dispozițiile art. 12 alin. (3) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, cu modificările și completările ulterioare, și constată că A., președinte interimar al B.-Filiala Dolj nu este titularul dreptului procesual exercitat. Astfel, art. 12 alin. (3) din Legea nr. 208/2015 prevede că: "Cererea de anulare a alegerilor dintr-o secție de votare sau circumscripție electorală pentru fraudă electorală se poate face numai de către competitorii electorali care au participat la alegeri în circumscripția electorală respectivă. Cererea se depune la Biroul Electoral Central în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii votării, sub sancțiunea decăderii. …. Soluționarea cererii de anulare a alegerilor de către Biroul Electoral Central se face în cel mult 3 zile de la data înregistrării acesteia. Decizia Biroului Electoral Central poate fi atacată în termen de 24 de ore de la data aducerii la cunoștință publică la Înalta Curte de Casație și Justiție, care soluționează în termen de cel mult 3 zile de la data sesizării. …." În rațiunea acestei dispoziții, titularul dreptului/interesului de a contesta decizia BEC la Înalta Curte de Casație și Justiție este persoana care a formulat cererea de anulare pentru fraudă electorală la Biroul Electoral Central, aceasta fiind expresia principiului interesului legitim, în baza căruia doar persoanele care au un interes direct, personal și legitim în legătură cu actul contestat pot iniția contestația. Acest lucru asigură faptul că doar cei afectați în mod direct de actul atacat au dreptul de a contesta legalitatea acestuia. În această materie, legiuitorul a prevăzut parcurgerea în mod obligatoriu a două etape. În prima etapă se analizează și se soluționează cererea de anulare a alegerilor pentru fraudă electorală de către Biroul Electoral Central iar, ulterior, într-o altă etapă, decizia emisă de BEC este contestată la Înalta Curte de Casație și Justiție. Acest mecanism legal se referă la existența unei proceduri administrative prealabile obligatorii și se exprimă prin faptul că doar persoanele care au urmat această procedură prealabilă pot ulterior să conteste decizia în instanță. În cauză, prin deciziile BEC contestate s-au respins, ca inadmisibile, cererile de anulare a alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților formulate de D. (în decizia nr. 314 D/04.12.2024) și, respectiv, C. (în decizia nr. 308/04.12.2024), reținându-se că petenții nu fac dovada împuternicirii lor pentru formularea unei cereri de anulare a alegerilor parlamentare în numele unui competitor electoral, conform art. 52 alin. (8) din Legea nr. 208/2015. Totodată s-a reținut că B. este reprezentată de președintele partidului, domnul I., conform art. 32 pct. 1 Statut. Așadar, Biroul Electoral Central a considerat că persoanele fizice care au acționat nu sunt reprezentații competitorului electoral, singurul căruia legea îi conferă calitate procesuală în formularea unei cereri de anulare a alegerilor pentru fraudă electorală. În această situație, persoanele îndreptățite a contesta deciziile BEC sunt doar persoanele fizice lezate, al căror demers legal nu a fost primit - D. și C.. Domnul A. nu a formulat o cerere de anulare a alegerilor la Biroul Electoral Central, nu a urmat procedura legală prevăzută de art. 12 alin. (3) Legea nr. 208/2015 și nu este lezat în drepturile/interesele sale de soluțiile acestor decizii, care privesc exclusiv dreptul de a acționa a altor persoane fizice. În concluzie, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că domnul A. nu își justifică în cauză calitatea procesuală activă, motiv pentru care, în temeiul art. 12 alin. (3) Legea nr. 208/2015 coroborat cu art. 36 C. proc. civ., se va admite excepția invocată din oficiu și se va respinge contestația ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală.