ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5864/2024

Ședința publică din data de 09 decembrie 2024

Asupra cererii de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2024, contestatorul A. a solicitat în contradictoriu cu intimații Biroul Electoral Central și Autoritatea Electorală Permanentă:

- anularea deciziei nr. 352D din data de 7 decembrie 2024 a Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din anul 2024, respectiv suspendarea executării deciziei nr. 340D din 7 decembrie 2024 și a actelor subsecvente;

- repunerea în termenul legal de formulare a cererii de anulare a alegerilor parlamentare,

- anularea alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2024 și restituirea sumelor cheltuite în timpul campaniei electorale,

- suspendarea atribuirii mandatelor până la publicarea informațiilor desecretizate privind eventualele activități ilegale, similare cu cele desfășurate pentru alegerea Președintelui României, care au fost desfășurate de competitorii electorali angrenați în competiția electorală pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, în baza solicitărilor transmise către CSAT și în caz de viciere a campaniei electorale, anularea proceselor-verbale de atribuire a mandatelor transmise de birourile electorale de circumscripție către Biroul Electoral Central.

Prin decizia nr. 5863 din data de 9 decembrie 2024 pronunțată în dosarul nr. x/2024 Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale în privința capetelor de cerere referitoare la suspendarea Deciziei BEC nr. 340 D din 7 decembrie 2024 a Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din anul 2024 și a actelor subsecvente, a dispus formarea unui dosar separat (dosarul nr. x/2024), în vederea declinării competenței de soluționare a acestora către instanța competentă, fiind pronunțată și o soluție asupra celorlalte excepții invocate în cauză și capete de cerere formulate de contestator.

Potrivit dispozițiilor art. 14 alin. (1) teza I din Legea nr. 554/2004, "în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile prevederilor art. 7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare sau în termen de maximum 30 de zile de la luarea la cunoștință a conținutului actului care nu mai poate fi revocat, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond."

Suspendarea executării actului administrativ constituie, așadar, o măsură excepțională prin care instanța de judecată înlătură caracterul executoriu din oficiu al actului administrativ, care nu presupune analiza în fond a legalității actului administrativ a cărui executare se solicită a fi suspendată, fiind suficientă o analiză sumară a actului, în aparență, fără prejudecarea fondului, prin raportare la motivele de fapt și de drept invocate de reclamant, în baza unui probatoriu minimal.

Cererea de suspendare a executării se introduce la instanța competentă să se pronunțe asupra fondului dreptului, conform legii, opțiunea reclamantului de a învesti o anumită instanță nefiind determinantă în stabilirea competenței legale.

În prezenta cauză contestatorul A. solicită suspendarea executării deciziei nr. 340D din 7 decembrie 2024 a Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din anul 2024 și a actelor subsecvente.

Potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) lit. a), alin. (5) și (6) din Legea nr. 208/2015, indicate drept temei juridic al deciziei nr. 340D din 7 decembrie 2024:

"(1) Biroul Electoral Central are următoarele atribuții principale:

a) urmărește aplicarea unitară a dispozițiilor legale privitoare la alegeri și asigură interpretarea unitară a prevederilor acestora; (...)

(5) În exercitarea atribuțiilor ce îi revin potrivit prevederilor prezentei legi, Biroul Electoral Central adoptă decizii și hotărâri. Hotărârile Biroului Electoral Central se dau pentru interpretarea unitară a legii și sunt general obligatorii. Deciziile Biroului Electoral Central se dau în aplicarea prevederilor prezentei legi, precum și în soluționarea întâmpinărilor și contestațiilor pe care este competent să le soluționeze. Deciziile Biroului Electoral Central sunt obligatorii pentru toate autoritățile, instituțiile publice, birourile electorale, precum și pentru toate organismele cu atribuții în materie electorală, de la data aducerii la cunoștință în ședință publică. Deciziile se aduc la cunoștință în ședință publică și prin orice mijloc de publicitate, iar hotărârile se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(6) Biroul Electoral Central își încetează activitatea în termen de 48 de ore de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului alegerilor, potrivit prevederilor prezentei legi."

În stabilirea instanței competente să soluționeze cauza, se constată că, în materia electorală de față (scrutinul pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților), Înalta Curte de Casație și Justiție judecă, în primă și ultimă instanță, doar contestațiile prevăzute de art. 12 alin. (3), art. 19 alin. (2), art. 57 alin. (4) și (5) din Legea nr. 208/2015, respectiv contestațiile formulate împotriva deciziilor prin care Biroul Electoral Central soluționează cereri de anulare a alegerilor dintr-o secție de votare sau circumscripție electorală pentru fraudă electorală, contestațiile formulate împotriva modului de constituire ori completare a Biroului Electoral Central, ori împotriva deciziilor de admitere/respingere a acordurilor de constituire/desființare a alianțelor electorale.

În ceea ce privește dispozițiile legii generale, Înalta Curte are în vedere prevederile art. 23 alin. (1), alin. (2) și alin. (3) și art. 25 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 privind organizarea judiciară, potrivit cărora:

"Art. 23 - (1) secția I civilă, secția a II-a civilă și secția de contencios administrativ și fiscal ale Înaltei Curți de Casație și Justiție judecă recursurile împotriva hotărârilor pronunțate de curțile de apel și a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege, precum și recursurile declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătorești, de orice natură, care nu pot fi atacate pe nicio altă cale, iar cursul judecății a fost întrerupt în fața curților de apel. (2) Hotărârea de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate, pronunțată de ultima instanță, este supusă căii de atac a recursului. (3) secția I civilă, secția a II-a civilă și secția de contencios administrativ și fiscal ale Înaltei Curți de Casație și Justiție judecă printr-un complet diferit al acestora recursul formulat împotriva hotărârilor pronunțate de aceste secții, prin care a fost respinsă cererea de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate. (...)

Art. 25 - Secțiile Înaltei Curți de Casație și Justiție, în raport cu competența fiecăreia, soluționează: a) cererile de strămutare, pentru motivele prevăzute în codurile de procedură; b) conflictele de competență, în cazurile prevăzute de lege; c) orice alte cereri prevăzute de lege.

Aceste prevederi se coroborează cu dispozițiile art. 97 C. proc. civ., potrivit cărora: "Înalta Curte de Casație și Justiție judecă: 1. recursurile declarate împotriva hotărârilor curților de apel, precum și a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege; 2. recursurile în interesul legii; 3. cererile în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept; 4. orice alte cereri date prin lege în competența sa."

În materia contenciosului administrativ, vor fi avute în vedere prevederile art. 10 alin. (1) și (3) din Legea nr. 554/2004, care statuează în sensul că: "Art. 10 - (1) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel. (...) (3) Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului."

Din normele legale anterior menționate, se va constata așadar că niciuna nu stabilește competența Înaltei Curți de Casație și Justiție de a soluționa, în primă instanță, acțiunile în contencios administrativ îndreptate împotriva deciziei de încetare a activității Biroului Electoral Central și a actelor subsecvente.

Totodată, în ceea ce privește natura juridică a hotărârilor organismelor electorale, în considerentele Deciziei nr. 16 din 18 septembrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 924 din 24 noiembrie 2017, s-a reținut că birourile electorale sunt organisme administrativ-electorale cu prerogative temporare de putere publică, iar actele lor sunt acte administrative sau administrativ-jurisdicționale, care aparțin materiei contenciosului electoral (paragraful 58), remarcându-se existența a trei categorii de acte determinate de competențele legale. Astfel, birourile electorale: soluționează conflictele apărute în perioada electorală (atribuții de contencios electoral - acte administrativ-jurisdicționale); hotărăsc în legătură cu unele operațiuni electorale (acte administrative); emit acte de legiferare și interpretare unitară a dispozițiilor electorale cu obligativitate pentru toate celelalte structuri electorale (atribuții care intră doar în competența Biroului Electoral Central) (paragraful 57).

Prin urmare, cererea formulată în prezenta cauză este supusă cadrului procedural special prevăzut de Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, fiind incidente dispozițiile art. 10 alin. (1) din acest act normativ, care prevăd că litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel. Cum în cauză se contestă o decizie emisă de o autoritate publică centrală (Biroul Electoral Central pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din anul 2024), competența de soluționare a cauzei aparține curții de apel.

În ceea ce privește instanța competentă teritorial, având în vedere dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, competența de soluționare a cauzei revine Curții de Apel București, în a cărei circumscripție teritorială se află sediul contestatorului.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 130 alin. (2), art. 131 alin. (1), art. 132 alin. (3) Cod procedură civilă, art. 10 alin. (3) teza I și art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va declina competența de soluționare a cererii având ca obiect suspendarea executării deciziei nr. 340 D din 7 decembrie 2024 a Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din anul 2024 și a actelor subsecvente, în favoarea Curții de Apel București - Contestații Electorale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Declină competența de soluționare a cererii formulate de contestatorul A. în contradictoriu cu intimații Biroul Electoral Central și Autoritatea Electorală Permanentă, având ca obiect suspendarea executării deciziei nr. 340 D din 7 decembrie 2024 a Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din anul 2024 și a actelor subsecvente, în favoarea Curții de Apel București - Contestații Electorale.

Fără cale de atac.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, astăzi, 09 decembrie 2024.