ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5747/2024

Ședința publică din data de 5 decembrie 2024

Asupra contestației de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 5 decembrie 2024 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție – secția de contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2024, contestatoarea A. prin reprezentant convențional B., în contradictoriu cu intimatul Biroul Electoral Central, a formulat contestație împotriva Deciziei nr. 319D din 4 decembrie 2024, solicitând desființarea acestui act și anularea voturilor exprimate pentru C. în circumscripția electorală nr. 35 Suceava, cu consecința anulării proceselor-verbale conținând rezultatul voturilor din Circumscripția Electorală nr. 35 Suceava, printre care și voturile obținute de C., precum și sesizarea Parchetului General pentru efectuarea cercetărilor pentru săvârșirea infracțiunilor de fraudă electorală și cele prevăzute de art. 385 și următoarele C. pen.

În motivarea contestației, a învederat că a formulat cerere pentru anularea alegerilor pentru neîndeplinirea condițiilor prevăzute de lege de către unii competitori electorali de a participa la scrutinul electoral privind alegerile parlamentare din anul 2024, în raport de faptul că prevederile Legii nr. 208/2015 nu asigură un cadru electoral care să respecte principiile constituționale referitoare la caracterul universal, egal, direct, secret și liber exprimat al votului, având în vedere și atribuțiile statuate la art. 12 alin. (1) din Legea nr. 208/2015.

Mai afirmă contestatoarea că A. se încadrează în dispozițiile art. 12 alin. (3) din Legea nr. 208/2015, a participat la nivel național la alegerile parlamentare care include și Circumscripția Electorală Județeană Nr. 35 Suceava, nu a fost implicață în producerea fraudei electorale, astfel că cererea îndeplinește condițiile de admisibilitate.

Deși cererea introductivă înregistrată la Biroul Electoral Central, arată contestatorul, a fost temeinic motivată, obiectul și limitele acestei cereri fiind arătate pe larg în cuprins, cu indicarea dovezilor pe care se întemeiază, Biroul Electoral Central a ignorat aspectele de nelegalitate învederate, procedând la pronunțarea unei decizii nelegale care încalcă, pe de-o parte ordinea publică și pe de altă parte, nu numai obligațiile statuate de art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 208/2015, dar și garanțiile constituționale prevăzute la art. 1 alin. (3) din Constituția României republicată, precum și art. 3B raportat la art. 8C din Tratatul de la Lisabona

Totodată, mai arată contestatoarea, o altă critică o reprezintă neprezentarea dovezilor de reprezentant al societății de avocați pentru A., irelevantă însă în contextul identității de drepturi pe care le are atât societatea de avocatură, cât și A., cu privire la dreptul de a alege și de a fi ales, raportat la art. 32 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., coroborat cu art. 16 din Pactul Internațional cu privire la drepturile civile și politice, ratificat de România la data de 31.10.1974 și publicat în "Buletinul Oficial al României", partea l, nr. 146 din 20 noiembrie 1974.

Subliniază contestatorul că C. este o organizație a cetățenilor aparținând minorității naționale macedonene, apărută după recensământul din anul în 2002, care reprezintă 1.089 cetățeni români care s-au declarat de etnie macedoneană, majoritatea acestora provenind in Județul Dolj, numărul crescând la fiecare ciclu de recensământ în mod nejustificat, această organizație fiind una dintre cele trei organizații care au generat fenomenul ethno business prezent la nivelul Camerei Deputaților.

În acest mod, precizează A., un segment de populație care nu făcea parte din structura etnică a României, a beneficiat, pe lângă dreptul de reprezentare în Parlamentul României, și de finanțare de la bugetul de stat al organizației în reprezentarea minorității etnice respective.

Se mai arată în cerere că C. a primit prin bugetul Secretariatului General al Guvernului în anul 2024 suma de 6.556.550 RON, fiind înregistrată cu același nume, dar cu două numere de înregistrare diferite în Registrul ONG de la Ministerul Justiției (nr. 2709/A/2003 și nr. 270/PJ/2002), astfel încât nu e clar care anume dintre cele două persoane juridice cu aceeași denumire a primit finanțare și a participat la scrutinul electoral obținând un număr de 13.801 voturi la nivel național, reprezentând 0,15% din numărul total de voturi exprimate de către cetățenii cu drept de vot atât din țară cât și din străinătate, iar la nivelul Circumscripției Electorale Județene Nr. 35 Suceava au obținut un număr de 500 de voturi

Prin urmare, conchide contestatorul, acest rezultat nu reflectă realitatea, întrucât în județul Suceava nu sunt înregistrate persoane aparținând minorității naționale macedonene, astfel că se impune verificarea amănunțită a buletinelor de vot conținând exprimarea votului pentru acest competitor electoral de către 500 de alegători, sens în care solicită invalidarea proceselor-verbale conținând rezultatul votului pentru C. și sesizarea Parchetului General pentru efectuarea cercetărilor pentru săvârșirea infracțiunilor de fraudă electorală și cele prevăzute de art. 385 și următoarele C. pen.

De asemenea, se mai susține în cerere, cu referire la constituirea Biroului Electoral de Circumscripție Județeană cu "reprezentantul" D., potrivit Adresei Nr. 3b-19/85/10.06.2022 a Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale, a fost dizolvat "cu unanimitatea voturilor celor prezenti" prin excluderea din cadrul acestui organism parlamentar al reprezentantului A.. printre care și votul deputatului organizației C..

În aceste condiții, trebuiau organizate la nivel național alegeri parlamentare pentru acea minoritate națională în completarea Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale care se constituie după alegerile parlamentare și prin efectul legii, potrivit art. 13 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților și art. 62 alin. (2) din Constituția României, republicată, în caz contrar, Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale fiind dizolvat, neputând să mai acționeze "în numele organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale membre ale acestuia" în perioada electorală.

Învederează contestatorul că Biroul Electoral Central nu s-a pronunțat sub aspectul încălcării principiilor aplicării în timp a legilor (atât civile cât și penale), întrucât Camera Deputaților și Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale se formează în urma alegerilor parlamentare.

Consecința, susține contestatorul, este imposibilitatea legală de a desemna într-un organism electoral, un reprezentant al unui for pentru care se organizează același scrutin electoral, drept urmare, această modalitate de compunere a Biroului Electoral Central potrivit Legii nr. 208/2015 este nelegală și neconstituțională, normele juridice succedându-se în timp, nefiind imuabile.

În final, se menționează în cerere, Biroul Electoral Central a considerat nerelevante faptele descrise care au condus la încălcarea drepturilor unui întreg grup etnic și adoptarea de către alți deputați a deciziilor referitoare la acesta, ceea ce nu poate fi primit, drepturile câștigate fiind individuale și inalienabile.

Pentru argumentele expuse, solicită anularea Deciziei nr. 319/04.12.2024 a Biroului Electoral Central, renumărarea voturilor și după caz, invalidarea acestora cu consecința anulării proceselor-verbale conținând rezultatul voturilor din Circumscripția Electorală Nr. 35 Suceava printre care și voturile obținute de C. și sesizarea Parchetului General pentru efectuarea cercetărilor pentru săvârșirea infracțiunilor de fraudă electorală și cele prevăzute de art. 385 și următoarele C. pen.

Intimatul Biroul Electoral Central nu a depus întâmpinare față de contestația formulată de A.

Intimatul Biroul Electoral Central a depus Decizia nr. 319D din 4 decembrie 2024 .

II. Soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție

Înalta Curte constată că, prin Decizia nr. 319D/04.12.2024, Biroul Electoral Central a respins cererea privind renumărarea buletinelor de vot în Circumscripția Electorală Județeană Nr. 35 Suceava pentru C. și anularea alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2024 formulată de A..

În motivarea deciziei se arată că, potrivit dispozițiilor coroborate ale art. 12 alin. (3) și art. 12 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 208/2015, numai competitorii electorali expres și limitativ menționați de legiuitor au calitatea de a solicita anularea alegerilor, astfel încât aceste cereri nu pot fi formulate de persoane care nu au participat în calitate de competitori la scrutinul pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din anul 2024. Or, în cauză nu a fost îndeplinită conditia referitoare la calitatea celui care formulează cererea, contestatoarea nedepunând acte doveditoare din care să reiasă că acționează în numele A..

Totodată, condițiile prevăzute de legiuitor pentru a se dispune anularea alegerilor trebuie îndeplinite în mod cumulativ, astfel încât neîntrunirea uneia sau a alteia dintre aceste condiții împiedică soluționarea favorabilă a cererii formulate pe temeiul art. 12 alin. (3) din Legea nr. 208/2015, cu modificările și completările ulterioare.

De asemenea, atât frauda electorală invocată, cât și efectul prevăzut de lege, constând în anularea alegerilor dintr-o secție de votare sau circumscripție electorală, trebuie să rezulte indubitabil din probele depuse odată cu cererea de anulare a alegerilor, condiție neîndeplinită de contestatoare care avea sarcina de a dovedi săvârșirea unor fapte de încălcare a legii care au avut loc înaintea, în timpul sau după încheierea votării ori în timpul numărării voturilor și încheierii proceselor-verbale și care au ca rezultat denaturarea voinței alegătorilor și crearea de avantaje concretizate prin mandate în plus pentru un competitor electoral, astfel încât să poată fi considerate fraude electorale în sensul definit de cadrul normativ incident.

În plus, Biroul Electoral Central constată că nici celelalte critici aduse de petent referitoare la modul de constituire și componența Biroului Electoral de Circumscripție Județeană cu reprezentantul D. care, astfel cum reiese din conținutul adresei nr. 3b19/85/10.06.2022 a Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale, a fost dizolvat "cu unanimitatea voturilor celor prezenți" prin excluderea din cadrul acestui organism parlamentar al reprezentantului A., printre care și votul deputatului organizației C., nu pot fi reținute ca fiind relevante pentru soluționarea cererii de renumărare a buletinelor de vot în Circumscripția Electorală Județeană nr. 35 Suceava pentru C. și anularea alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2024.

Analizând contestația formulată, prin prisma motivelor invocate și a temeiului de drept indicat, precum și din perspectiva obiectului și a normelor legale incidente, Înalta Curte constată că cererea este neîntemeiată, urmând a fi respinsă, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

În conformitate cu dispozițiile art. 12 alin. (3) din Legea nr. 208/2015, "Cererea de anulare a alegerilor dintr-o secție de votare sau circumscripție electorală pentru fraudă electorală se poate face numai de către competitorii electorali care au participat la alegeri în circumscripția electorală respectivă. Cererea se depune la Biroul Electoral Central în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii votării, sub sancțiunea decăderii. Cererea trebuie temeinic motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază. Lipsa probelor atrage respingerea cererii. Cererea poate fi admisă numai dacă cel care a sesizat nu este implicat în producerea fraudei și numai dacă se stabilește că aceasta a fost de natură să modifice atribuirea mandatelor. Soluționarea cererii de anulare a alegerilor de către Biroul Electoral Central se face în cel mult 3 zile de la data înregistrării acesteia (...)".

În temeiul art. 12 alin. (1) din același act normativ, Biroul Electoral Central "anulează alegerile dintr-o secție de votare sau circumscripție electorală în cazul în care constată că votarea sau stabilirea rezultatului alegerilor a avut loc prin fraudă electorală", această sintagmă fiind definită la alin. (4) ca fiind "orice faptă incriminată de lege care are loc înaintea, în timpul sau după încheierea votării ori în timpul numărării voturilor și încheierii proceselor-verbale și care are ca rezultat denaturarea voinței alegătorilor și crearea de avantaje concretizate prin mandate în plus pentru un competitor electoral."

În contextul legislativ incident, motivarea unei contestații formulate în acest sens nu se poate rezuma la simple afirmații sau raționamente, neînsoțite de vreo probă concludentă, pertinentă și utilă cauzei, or susținerile contestatoarei nu sunt apte să conducă la concluzia că s-ar impune anularea alegerilor în Circumscripția Electorală Județeană Nr. 35 Suceava.

În sensul legii, chiar dacă s-ar considera că prin fraudă electorală se înțelege "orice faptă" care are loc înaintea, în timpul sau după încheierea votării, ori în timpul numărării voturilor și încheierii proceselor-verbale, aceasta, pentru a deveni o fraudă electorală care să conducă la anularea alegerilor, trebuie să aibă ca rezultat denaturarea voinței alegătorilor și crearea de avantaje concretizate prin mandate în plus pentru un competitor electoral.

Or, în speță, nu s-a demonstrat nici denaturarea voinței alegătorilor și, cu atât mai mult, nici crearea de avantaje altui competitor.

Nu s-a demonstrat că voturile pentru C. ar fi fost obținute prin exercitarea nelegală a dreptului de vot al alegătorilor, iar prin aceată faptă competitorul electoral ar fi primit mandate în plus. De asemenea, în raport de caracterul universal, egal, direct, secret și liber exprimat al votului, nu există interdicția prevăzută de lege ca un alegător care nu ar aparține unei minorități naționale să nu poată vota o organizație a respectivei minorități, exercitarea dreptului de vot în aceste condiții neputând fi asimilată unei fraude electorale.

Pe baza realității motivelor de fraudă electorală se dispune anularea alegerilor, dispozițiile legale neputând să fie interpretate în sensul solicitat de contestator.

În aceeași notă se înscriu și argumentele privind excluderea reprezentantului A. din Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale, care, în opinia contestatoarei, ar conduce la obligativitatea organizării la nivel național a alegerilor parlamentare pentru acea comunitate națională în completarea Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale care se constituie după alegerile parlamentare și prin efectul legii (art. 13 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților și art. 62 alin. (2) din Constituția României, republicată), iar în caz contrar, Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale a fost dizolvat, neputând să mai acționeze în "numele organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale membre ale acestuia" în perioada electorală.

Din această perspectivă, aspectele învederate și utilizate în motivarea cererii de anulare a alegerilor sunt nefondate și nu pot fi reținute ca fiind relevante în susținerea și dovedirea obiectului cererii de anulare.

Înalta Curte constată că, referitor la capătul de cerere întemeiat pe dispozițiile art. 12 lit. i) din Legea nr. 208/2015, contestatoarea nu a făcut dovada că ar fi fost comise erori sau neconcordanțe înregistrate cu privire la voturile exprimate și la datele înregistrate în procesele-verbale, iar în ceea ce privește solicitarea efectuată potrivit prevederilor art. 12 lit. h) din Legea nr. 208/2015, referitoare la frauda electorală, contestatoarea nu a precizat modalitatea concretă a fraudei electorale care, potrivit reglementării aplicabile, reprezintă o faptă incriminată de lege.

Totodată, Înalta Curte reține, cu privire la solicitarea de anulare a alegerilor, raportată la dispozițiile art. 12 alin. (1) lit. i) și h), alin. (3) și alin. (4) din Legea nr. 208/2015, că aceasta este neîntemeiată, petentul, neavând calitatea prevăzută de lege, iar argumentele nu sunt probate în mod corespunzător pentru a avea ca finalitate anularea alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2024 pentru fraudă electorală în Circumscripția Electorală Județeană nr. 35 Suceava.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația formulată de contestatoarea A. prin reprezentant convențional B.. împotriva deciziei Biroului Electoral Central nr. 319D din 4 decembrie 2024, ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 5 decembrie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.