Decizia nr. 5609/2024 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — contestație

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, la data de 17 iunie 2024, sub nr. x/2024, contestatoarea A., candidată pentru Consiliul Local Ocna Șugatag la alegerile din 9 iunie 2024, a formulat, în contradictoriu cu Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 20 Maramureș, contestație împotriva Hotărârii nr. 364 din data de 13 iunie 2024 emisă de Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 20 Maramureș, solicitând anularea hotărârii contestate și, pe cale de consecință, să se dispună renumărarea voturilor declarate nule pe procesele-verbale încheiate cu ocazia numărării voturilor pentru candidații înscriși pentru Consiliul local, în circumscripția electorală nr. 50 din Ocna Șugatag.

Prin încheierea nr. 3504 din 20 iunie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție – secția de contencios administrativ și fiscal a trimis contestația formulată de A. împotriva Hotărârii nr. 364 din data de 13 iunie 2024 emisă de Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 20 Maramureș, în vederea competentei soluționări, la Biroul Electoral Central.

Ulterior, contestația a fost restituită instanței supreme, neputând fi înmânată Biroului Electoral Central, întrucât și-a încetat activitatea.

La termenul de judecată fixat în ședința publică de la 28 noiembrie 2024, Înalta Curte a luat act că dovada de înmânare a citației comunicată Biroului Electoral de circumscripție județeană nr. 26 Maramureș a fost restituită cu mențiunea "birou închis", motiv pentru care, din oficiu, a invocat excepția lipsei capacității procesuale de folosință a birourilor electorale, în raport de dizolvarea acestora ca urmare a încheierii alegerilor locale și europarlamentare pentru care au fost constituite.

Învestită cu soluționarea contestației de față, Înalta Curte constată că excepția lipsei capacității procesuale de folosință a intimatului este o excepție de fond (ce vizează încălcarea unei condiții de exercițiu a acțiunii civile), absolută (se încalcă norme de ordine publică) și peremptorie (admiterea sa conduce la împiedicarea soluționării fondului cererii), care poate fi ridicată de oricare dintre părți, de procuror sau de instanță din oficiu, în tot cursul procesului, iar potrivit art. 56 alin. (3) teza I C. proc. civ., lipsa capacității procesuale de folosință poate fi invocată în orice stare a procesului. Rezultă, astfel, că lipsa capacității procesuale de folosință poate să fie invocată atât în primă instanță, cât și în recurs. Conform art. 56 alin. (1) C. proc. civ. poate fi parte în judecată orice persoană care are folosința drepturilor civile iar potrivit alin. (3) al aceluiași articol, lipsa capacității procesuale de folosință poate fi invocată în orice stare a procesului actele de procedură îndeplinite de cel care nu are capacitate de folosință sunt lovite de nulitate absolută. Totodată, pentru a fi parte în proces, potrivit dispozițiilor art. 56 C. proc. civ., este necesară existența folosinței drepturilor civile, respectiv a capacității de folosință. În mod corelativ, Înalta Curte reține și norme legale cu caracter general, respectiv, art. 32 alin. (1) lit. a) C. proc. civ., potrivit cărora, "Orice cerere poate fi formulată și susținută numai dacă autorul acesteia: a) are capacitate procesuală, în condițiile legii", dar și art. 40 alin. (1) același Cod, în conformitate cu care "Cererile făcute de o persoană care nu are capacitate procesuală sunt nule sau, după caz, anulabile. De asemenea, în cazul lipsei calității procesuale sau a interesului, instanța va respinge cererea ori apărarea formulată ca fiind făcută de o persoană sau împotriva unei persoane fără calitate ori ca lipsită de interes, după caz". Așadar, capacitatea procesuală de folosință este acea condiție de exercițiu a acțiunii civile constând în aptitudinea unei persoane de a avea drepturi și obligații procesuale civile, astfel cum prevede art. 34 din C. civ. Analizând mai întâi, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția lipsei capacității procesuale de folosință a intimatului, invocată din oficiu, Înalta Curte apreciază că aceasta este întemeiată, raportat la prevederile art. 40 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, în conformitate cu care, "Biroul Electoral Central își încetează activitatea după publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului alegerilor, potrivit prevederilor prezentei legi." Deopotrivă, articolul 19 din Regulamentul din 20 martie 2024 de organizare și funcționare a birourilor electorale constituite la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 și pentru alegerile pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024 aprobat prin Hotărârea nr. 1 din 20 martie 2024 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 252 din 25 martie 2024 prevede că " Biroul Electoral Central își încetează activitatea în termen de 3 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului alegerilor, potrivit prevederilor legale". Totodată, Înalta Curte are în vedere și Decizia nr. 117 D emisă de Biroul Electoral Central în data de 10 iulie 2024, respectiv dispozițiile art. 1 și art. 2 din cuprinsul acesteia, ce prevăd că: - art. 1 – Biroul Electoral Central pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European și pentru alegerea autorităților administrației publice locale din anul 2024, denumit în continuare Biroul, își încetează activitatea în termen de 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatelor finale ale alegerilor pentru primari, consiliile locale, consiliile județene, președinții consiliilor județene, Consiliul General al Municipiului București și primarul general al Municipiului București din datele de 09 iunie 2024, 23 iunie 2024 și 7 iulie 2024. - art. 2 Biroul asigură relația cu publicul și înregistrează solicitările, întâmpinările și contestațiile recepționate cel mai târziu până la data de 10.07.2024, ora 17:00, pe care le soluționează până la momentul încetării activității." Potrivit art. 7 alin. (1) din Legea nr. 208/2015, pentru organizarea procesului electoral funcționează în mod permanent Autoritatea Electorală Permanentă, care emite hotărâri, decizii și instrucțiuni. Din ansamblul acestor dispoziții Înalta Curte reține că Biroul Electoral Central constituit la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 și pentru alegerile pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024 a fost un organism electoral ce a funcționat în mod temporar și s-a format exclusiv pentru organizarea respectivelor alegeri. Reținând împrejurarea că rezultatul final al alegerilor pentru Parlamentul European și al alegerilor locale din anul 2024 a fost publicat în Monitorul Oficial al României nr. 661 din 10 iulie 2024, rezultă că pârâtul Biroul Electoral Central constituit la alegerile anterior menționate și-a încetat activitatea în termen de 3 zile după această dată, respectiv la data de 13 iulie 2024, astfel că Înalta Curte constată că intimatul nu mai deține capacitate procesuală de folosință, respectivul birou electoral nemaifiind în ființă. Conform prevederile art. 28 alin. (2) C. civ. orice persoană are capacitate de folosință și, cu excepția cazurilor prevăzute de lege, capacitate de exercițiu. Capacitatea procesuală de folosință nu este altceva decât un aspect al capacității civile, o reflectare pe plan procesual a capacității de folosință. Din aceste prevederi legale rezultă că o persoană fizică sau juridică poate deveni parte în judecată în calitate de reclamant, pârât, intervenient, dar pentru aceasta, legea pretinde condiția capacității procesuale de folosință, pe care ca regulă o au toate persoanele sub rezerva ca acestea să existe în ființă. Cum în speță, Biroul Electoral Central constituit exclusiv la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 și pentru alegerile pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024, a încetat să mai existe, în prezent intimatul Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 26 Maramureș nu mai deține capacitate procesuală de folosință. Așadar, având în vedere că una dintre condițiile de exercitare ale acțiunii, prevăzute de art. 32 alin. (1) C. proc. civ., nu este îndeplinită, Înalta Curte constată că se impune admiterea excepției lipsei capacității procesuale de folosință a intimatului Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 26 Maramureș. Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) teza finală coroborat cu art. 56 alin. (3) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință și va respinge contestația promovată de contestatoarea A. în contradictoriu cu intimatul Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 26 Maramureș, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosință.