ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 03.12.2024

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2772/2024

HOTĂRÂRE
03.12.2024
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2772/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)

Ședința publică din data de 03 decembrie 2024

Deliberând, asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a X-a de contencios administrativ și fiscal și achiziții publice la data de 11.11.2024 sub nr. x/2024, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Biroul Electoral Central și Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 26 Maramureș, a solicitat anularea deciziei nr. 200D/30.10.2024 a Birolului Electoral Central, de soluționare a contestației formulate împotriva procesului-verbal nr. x/30.10.2024 încheiat de Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 26 Maramureș, a cărui anulare se solicită, pe cale de consecință.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 19 alin. (2) din Legea nr. 208/2015, art. 20 din Legea nr. 554/2004.

Prin sentința civilă nr. 35 din 05 noiembrie 2024, Curtea de Apel București - Contestații electorale, a admis excepția necompetenței materiale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Maramureș, reținând incidența prevederilor art. 10 alin. (1) și (3) din Legea nr. 554/2004 și a art. 2 alin. (1) lit. b) din aceeași lege și, constatând că determinant pentru stabilirea competenței este actul principal, act administrativ, care produce efecte juridice prin el însuși, de sine stătător, în cauză acesta fiind procesul-verbal nr. x din 30.10.2024 emis de Biroul Electoral de Circumscripție Județeană 26 Maramureș, al cărui sediu se află în circumscripția teritorială a Tribunalului Maramureș.

Prin sentința civilă nr. 1217 din 21 noiembrie 2024, Tribunalul Maramureș, secția I civilă a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cererii de recurs în favoarea Curții de Apel București, a constatat ivit conflictul negativ de competență și, suspendând din oficiu judecata cauzei, a trimis dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului negativ de competență.

În motivare a reținut, în ceea ce privește competența materială că în cauză, că actul contestat este reprezentat de decizia nr. 200D/30.10.2024 emisă de Biroul Electoral Central, astfel că, în funcție de criteriul rangului autorității emitente a actului contestat, competența materială aparține Curții de Apel București. Cu privire la competența teritorială, a reținut, pe de o parte, că potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (3) teza I din Legea nr. 554/2004, reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său, astfel că este competentă instanța de la domiciliul reclamantei, situat în municipiul București. Pe de altă parte, a reținut că obiectul contestației reclamantei este reprezentat de anularea deciziei nr. 200D/30.10.2024 emisă de Biroul Electoral Central, astfel că, dacă s-ar fi determinat competența teritorială în funcție de sediul pârâtului, ar fi trebuit să se țină cont de faptul că reclamantul a ales să investească instanțele judecătorești din București, iar nu pe cele din Maramureș.

Înalta Curte, analizând conflictul negativ de competență cu care a fost legal sesizată în condițiile art. 136 alin. (2) coroborat cu art. 135 C. proc. civ., reține că, în cauză, competența de soluționare a cererii revine Curții de Apel București - Contestații electorale, din cadrul secției a X-a de contencios administrativ și fiscal și achiziții publice.

Se constată că prezentul conflict de competență a intervenit între Tribunalul Maramureș, secția I civilă și Curtea de Apel București, secția a X-a de contencios administrativ și fiscal și achiziții publice - complet Contestații electorale.

Cu privire la natura juridică a litigiului, pe de o parte, Curtea de Apel București, secția a X-a de contencios administrativ și fiscal și achiziții publice, a avut în vedere, la pronunțarea hotărârii de declinare a competenței, dispozițiile art. 10 alin. (1) și (3) teza a II-a din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, reținând că actele atacate ale birourilor electorale sunt acte cu caracter jurisdicțional ale organelor administrative.

Pe de altă parte, la pronunțarea soluției de declinare a competenței, Tribunalul Maramureș, secția I civilă a reținut incidența art. 10 alin. (3) teza I din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, precizând în motivarea sa că în cauză, actul contestat este reprezentat de decizia nr. 200D/30.10.2024 emisă de Biroul Electoral Central, astfel că, în funcție de criteriul rangului autorității emitente a actului contestat, competența materială aparține Curții de Apel București.

Prin urmare, s-a considerat că s-a atacat un act care are natura juridică de act administrativ jurisdicțional, susceptibil a fi atacat în condițiile Legii nr. 554/2004

Astfel, chestiunea în discuție vizează competența de soluționare, în primă instanță, a unei cauze în materia contenciosului administrativ, având ca obiect o decizie emisă de Biroul Electoral Central referitoare la constituirea/completarea biroului electoral organizat la nivelul unei unități administrativ teritoriale, iar ambele instanțe aflate în conflict s-au pronunțat ca atare în cauză, nefiind în discuție o eventuală natură civilă a litigiului.

De altfel, Înalta Curte reține că hotărârile birourilor electorale sunt pronunțate în cadrul jurisdicțiilor specifice activității electorale, și ele nu exclud accesul liber la justiție. Aceste hotărâri, fiind acte cu caracter jurisdicțional ale organelor administrative, pot fi atacate în justiție de către cei interesați, în condițiile Legii contenciosului administrativ, conform deciziei Curții Constituționale nr. 325/2004.

În acest sens, prin Decizia nr. 16 din 18 septembrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea recursului în interesul legii, s-a reținut că birourile electorale sunt organisme administrativ-electorale cu prerogative temporare de putere publică, iar actele lor sunt acte administrative sau administrativ-jurisdicționale, care aparțin materiei contenciosului electoral (paragraful 58), remarcându-se existența a trei categorii de acte determinate de competențele legale. Astfel, birourile electorale: soluționează conflictele apărute în perioada electorală (atribuții de contencios electoral - acte administrativ-jurisdicționale); hotărăsc în legătură cu unele operațiuni electorale (acte administrative); emit acte de legiferare și interpretare unitară a dispozițiilor electorale cu obligativitate pentru toate celelalte structuri electorale (atribuții care intră doar în competența Biroului Electoral Central) (paragraful 57).

În aceleași considerente se arată că, atunci când legea organică stabilește o procedură specială de cenzură a actelor administrative se aplică această procedură, iar ori de câte ori în legile electorale nu se prevede o procedură specială de contestare a actelor emise de structurile electorale, în jurisprudență s-a recunoscut dreptul de acces la justiție potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, ca jurisdicție cu caracter general în materia actelor administrative (paragraful 68).

În cauză, contestația formulată împotriva procesului-verbal nr. x/30.10.2024 încheiat de Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 26 Maramureș a fost soluționată de Biroul Electoral Central prin decizia 200D/30.10.2024 în baza dispozițiilor art. 19 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, motiv pentru care obiectul contestației judiciare este reprezentat de decizia emisă de Biroul Electoral Central.

Prin urmare, competența de soluționare se stabilește în funcție de criteriul rangului autorității emitente a actului contestat, reținând că, în speță, Biroul Electoral Central a emis decizia nr. 200D/30.10.2024 ce face obiectul prezentei contestații.

În raport cu dispozițiile legale anterior menționate, care cuprind norme de competență de ordine publică, de obiectul cererii de chemare în judecată, precum și în raport cu calitatea intimatului Biroului Electoral Central competența aparține secției de contencios administrativ și fiscal a curții de apel în a cărui rază teritorială se află sediul contestatoarei, conform art. 10 alin. (1) și (3) din Legea nr. 554/2004, modificată.

Astfel fiind, Înalta Curte constată că, din punct de vedere formal, contestația formulată în cauza de față este supusă cadrului procedural special prevăzut de Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, instanța competentă din punct de vedere material fiind, potrivit art. 10 alin. (1) din lege, curtea de apel, secția de contencios administrativ și fiscal, ca instanță competentă în privința litigiilor având ca obiect acte administrative emise de autoritățile publice centrale, în speță fiind incident criteriul rangului autorității emitente a actului administrativ contestat, iar din punct de vedere teritorial, conform art. 10 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ, având în vedere sediul contestatorului din municipiul București, competența de soluționare a cauzei aparține Curții de Apel București.

În contextul în care s-ar fi avut în vedere dispozițiile art. 10 alin. (3) ultima teză din Legea contenciosului administrativ competența de soluționare ar fi revenit tot Curții de Apel București, având în vedere că, potrivit deciziei contestate, sediul Biroului Electoral Central pentru alegerile pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2024 este situat în București.

Prin urmare, Înalta Curte constată că instanța competentă din punct de vedere material și teritorial să soluționeze prezenta cauză, este Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., va stabili competența în soluționarea cauzei în favoarea Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal.

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București - secție de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 03 decembrie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2024-11-22
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5456/2024
Ședința publică din data de 22 noiembrie 2024 Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I.1. Circumstanțele cauzei Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Bucureș
ÎCCJ 2024-11-20
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2595/2024
Ședința publică din data de 20 noiembrie 2024 Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată: 1. Obiectul cauzei Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a X-a de contencios administrativ și fiscal
ÎCCJ 2024-11-28
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5625/2024
Ședința publică din data de 28 noiembrie 2024 Asupra conflictului negativ de competență de față, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Obiectul cererii deduse judecății Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Ap
ÎCCJ 2024-12-04
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5695/2024
Ședința publică din data de 4 decembrie 2024 Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Obiectul acțiunii și hotărârea primei instanțe sesizate Prin acțiunea înregistrată
ÎCCJ 2024-11-26
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5491/2024
Ședința publică din data de 26 noiembrie 2024 Asupra conflictului negativ de competență de față, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Obiectul cererii deduse judecății Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Ap
Sursă