ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5565/2024

Ședința publică din data de 27 noiembrie 2024

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată la data de 27.03.2024 pe rolul Curții de Apel Iași – secția contencios administrativ și fiscal, reclamanta A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul General pentru Imigrări, Direcția Migrație - Serviciul pentru Imigrări Iași, anularea Deciziei nr. x/SLIS din 04.03.2024 și obligarea pârâtei la soluționarea în mod favorabil a cererii de acordare aviz de muncă pentru cetățeanul străin B., cu consecința emiterii avizului de muncă pentru acesta.

De asemenea, a solicitat obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentința nr. 157 din 22 mai 2024, Curtea de Apel Iași – secția contencios administrativ și fiscal a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul General pentru Imigrări, Direcția Migrație - Serviciul pentru Imigrări Iași;

A anulat Decizia nr. x/SI.IS din 04.03.2024, emisă de Serviciul pentru Imigrări Iași;

A obligat pârâtul la soluționarea, în condițiile legii, a cererii de acordare a avizului de muncă pentru cetățeanul străin B., precum și la emiterea avizului de muncă pentru acesta;

A obligat pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 500 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva sentinței nr. 157 din 22 mai 2024, pronunțate de Curtea de Apel Iași – secția contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs recurentului-pârât M.A.I.-Inspectoratul General pentru Imigrări - Direcția Migrație-Serviciul pentru Imigrări Iași, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și rejudecarea litigiului în fond, în sensul respingerii acțiunii.

Prezintă situația de fapt din cauză și citează dispozițiile art. 4 alin. (1) și (2) din O.G. nr. 25/2014, precizând că nu este îndeplinită condiția de la art. 7 alin. (2) lit. a) din O.G. nr. 25/2014.

Mai arată că adeverința ANOFM în baza căreia a fost realizată selecția este expirată, iar selecția este ilegală, întrucât procesul-verbal de selecție a fost întocmit anterior publicării locurilor de muncă vacante, iar la data depunerii cererii, angajatorul nu a prezentat adeverința ANOFM București nr. 1248/31.01.2024 și nici un alt document care atestă efectuarea unei noi selecții.

De asemenea, arată că refuzul cererii nr. x din data de 02.02.2024, privind eliberarea avizului de angajare în muncă pe numele cetățenei filipineze B. a fost luat cu respectarea prevederilor legale.

Intimata-reclamantă A. S.R.L. a formulat întâmpinare, prin care invocă excepția nulității recursului, în baza art. 490 C. proc. civ., având în vedere că cererea de recurs nu a fost depusă la instanța a cărei hotărâre se atacă, astfel cum se prevede în mod expres în dispozitivul hotărârii recurate.

Totodată, invocă excepția nulității recursului și din perspectiva dispozițiilor art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., având în vedere că recursul nu este motivat.

Astfel, arată că nu a fost întemeiată cererea de recurs pe niciunul dintre motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., iar pe de altă parte, arată că au fost formulate critici de netemeinicie, și nu de nelegalitate, motiv pentru care solicită să se constate nulitatea recursului astfel formulat.

Pe fond, solicită respingerea recursului ca nefondat.

De asemenea, solicită obligarea recurentului-pârât la plata cheltuielilor de judecată.

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin rezoluția din data de 3 octombrie 2024, s-a fixat termen de judecată pentru soluționarea cererii de recurs la data de 27 noiembrie 2024, în ședință publică, cu citarea părților.

Analizând cu prioritate excepțiile nulității recursului pentru nerespectarea dispozițiilor art. 490 alin. (1) C. proc. civ. și pentru nemotivarea căii de atac, Înalta Curte constată și reține cele de mai jos.

6.1. În ceea ce privește excepția nulității recursului pentru nerespectarea dispozițiilor art. 490 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată că este neîntemeiată.

Astfel, potrivit acestui text de lege: "(1) Recursul și, dacă este cazul, motivele de casare se depun la instanța a cărei hotărâre se atacă, sub sancțiunea nulității."

În cauză, însă, se constată că cererea de recurs a fost depusă în mod corect la instanța a cărei hotărâre s-a atacat, respectiv la Curtea de Apel Iași, astfel cum reiese din ștampila aplicată pe cererea de recurs de la dosar și conform plicului de corespondență de la dosar recurs, adresat Curții de Apel Iași.

Prin urmare, cererea de recurs a fost înregistrată cu respectarea dispozițiilor art. 490 alin. (1) C. proc. civ., la instanța a cărei hotărâre s-a atacat, astfel că această excepție urmează a fi respinsă, ca neîntemeiată.

6.2. Referitor la excepția de nemotivare a recursului formulat de către recurentul-pârât M.A.I.-Inspectoratul General pentru Imigrări - Direcția Migrație-Serviciul pentru Imigrări Iași, invocată de intimata-reclamantă A. S.R.L. prin întâmpinare, Înalta Curte constată că este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ.:

"(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni:

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".

Articolul 487 alin. (1) din C. proc. civ., prevede că: "Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs."

Conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ.: "Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3)", iar potrivit art. 489 alin. (2) din C. proc. civ.: "Aceeași sancțiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488."

Examinând cererea de recurs formulată de către recurentul-pârât M.A.I.-Inspectoratul General pentru Imigrări - Direcția Migrație-Serviciul pentru Imigrări Iași, sun un prim aspect, Înalta Curte constată că acesta nu a indicat motivele de casare pe care se întemeiază cererea sa de recurs.

De altfel, din examinarea cererii de recurs, Înalta Curte constată că recurentul nu a invocat niciun argument care să poată fi circumscris motivelor de casare prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., ci a prezentat starea de fapt din speță și nemulțumirea sa față de admiterea acțiunii de către instanța de fond.

De asemenea, a citat o serie de articole din O.G. nr. 25/2014, fără a arăta legătura pe care aceste texte de lege o au în raport cu hotărârea recurată și fără a arăta în concret motivele pentru care apreciază că soluția instanței de fond de admitere a acțiunii este greșită.

Astfel, Înalta Curte constată că recurentul nu a formulat nicio critică concretă la adresa celor reținute de către instanța de fond prin hotărârea recurată.

În acest sens, Înalta Curte constată că potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ.: "Recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înțelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind verificarea aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres și limitativ de dispozițiile art. 488 C. proc. civ.

Recursul nu reprezintă o cale devolutivă de atac, instanța de recurs fiind învestită cu analiza conformității hotărârii recurate în raport cu dispozițiile legale incidente, prin prisma motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Or, în speță, recurentul nu a arătat niciun motiv care să poată face obiectul căii de atac a recursului în lipsa unor critici concrete aduse legalității hotărârii recurate, care să poată fi încadrate în motivele de casare prevăzute de lege.

Prin urmare, Înalta Curte constată că prezenta cerere de recurs nu îndeplinește cerințele de formă prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., întrucât nu conține motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și, în consecință, reține că recursul nu este motivat.

Or, această neregularitate a cererii de recurs este sancționată cu nulitatea.

Astfel fiind, întrucât recurentul-pârât nu s-a conformat exigențelor cerute de lege și nu a formulat critici care să poată fi analizate în calea de atac a recursului, Înalta Curte va admite excepția nemotivării și va anula recursul de față, ca nemotivat.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ. și raportat la art. 490 alin. (1) C. proc. civ., va respinge excepția nulității recursului, întemeiată pe dispozițiile art. 490 alin. (1) C. proc. civ., ca neîntemeiată.

De asemenea, în temeiul prevederilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ. și raportat la art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția nemotivării recursului și va anula recursul declarat de recurentul-pârât M.A.I.-Inspectoratul General pentru Imigrări - Direcția Migrație-Serviciul pentru Imigrări Iași împotriva sentinței nr. 157 din 22 mai 2024, pronunțate de Curtea de Apel Iași – secția contencios administrativ și fiscal, ca nemotivat.

În temeiul dispozițiilor art. 453 C. proc. civ., Înalta Curte va obliga recurentul-pârât M.A.I.-Inspectoratul General pentru Imigrări - Direcția Migrație-Serviciul pentru Imigrări Iași, ca parte care a pierdut procesul, la plata către intimata-reclamantă A. S.R.L. a sumei de 3570 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariul de avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția nulității recursului, întemeiată pe dispozițiile art. 490 alin. (1) C. proc. civ., ca neîntemeiată,

Admite excepția nemotivării recursului.

Anulează recursul declarat de recurentul-pârât M.A.I.-Inspectoratul General pentru Imigrări - Direcția Migrație-Serviciul pentru Imigrări Iași împotriva sentinței nr. 157 din 22 mai 2024, pronunțate de Curtea de Apel Iași – secția contencios administrativ și fiscal, ca nemotivat.

Obligă recurentul-pârât M.A.I.-Inspectoratul General pentru Imigrări - Direcția Migrație-Serviciul pentru Imigrări Iași la plata către intimata-reclamantă A. S.R.L. a sumei de 3570 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariul de avocat.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 27 noiembrie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.