ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5435/2024

Ședința publică din data de 21 noiembrie 2024

Asupra cererii de revizuire de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin încheierea de ședință din 14.07.2021, pronunțată în dosarul nr. x/2019, Tribunalul Prahova – secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a dispus următoarele:

- a respins, ca neîntemeiată, excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor A. S.A. și B. S.R.L.;

- a admis excepția inadmisibilității capetelor de cerere privind: eliberarea autorizațiilor de construire doar după realizarea investițiilor aferente dezvoltării infrastructurii zonale; reexaminarea PUZ pe baza expertizelor tehnice de specialitate; modificarea PUZ, astfel încât drepturile de proprietate ale reclamantei să nu fie afectate în nici un mod; elaborarea, avizarea, aprobarea documentațiilor viitoare pe baza calculelor tehnice și comunicarea acestora în timp real reclamantei;

- a admis excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâților: Arhitectul Șef al Municipiului București, Direcția Generală de Urbanism și Amenajarea Teritoriului din cadrul Primăriei Municipiului București, Direcția de Asistență Tehnică și Juridică din cadrul Primăriei Municipiului București, Direcția Juridic din cadrul Primăriei Municipiului București, Direcția Transporturi din cadrul Primăriei Municipiului București, Direcția de Mediu din cadrul Primăriei Municipiului București, Direcția Generală de Dezvoltare Urbană din cadrul Primăriei Municipiului București, Direcția Generală Juridic din cadrul Primăriei Sectorul 5, Serviciul Urbanism și Autorizații de Construire din cadrul Primăriei Sector 5, Arhitectul Șef al Sectorului 5;

- a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților: Municipiul București, Sectorul 5 București și Primăria Sectorul 5 prin Primar General.

Prin sentința nr. 453/07.06.2023, pronunțată în dosarul nr. x/2019, Tribunalul Prahova – secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a dispus următoarele:

- a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Primarului General al Municipiului București și a respins acțiunea formulată de reclamanta C. S.R.L., în contradictoriu cu intervenienta forțată în poziție de reclamantă Compania Națională de Căi Ferate CFR S.A. în contradictoriu cu pârâtul Primarul General al Municipiului București, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă;

- a luat act de renunțarea reclamantei la judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe reclamantele: C. S.R.L., în contradictoriu cu intervenienta forțată în poziție de reclamantă Compania Națională de Căi Ferate CFR S.A., și în contradictoriu cu pârâții: Consiliul General al Municipiului București, Primarul Sectorul 5, A. și B. S.R.L..

II. Hotărârea ce face obiectul cererii de revizuire

Prin decizia nr. 1128 din 4 decembrie 2023 a Curții de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal, pronunțate în dosarul nr. x/2019, s-au respins, ca neîntemeiate, excepțiile nulității recursului și lipsei de interes în promovarea recursului invocate de intimați.

Totodată, s-a admis recursul declarat de recurenții-pârâți Municipiul București prin Primar General și Primarul General al Municipiului București împotriva încheierii din 14.07.2021 și sentinței civile nr. 453 din 07.06.2023 pronunțate de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimații-pârâți A. S.A., Consiliul General al Municipiului București și Primarul Sectorului 5.

S-a casat încheierea și sentința recurată și s-a trimis cauza spre rejudecare primei instanțe.

III. Cererea de revizuire

Împotriva deciziei nr. 1128 din data de 4 decembrie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești – secția de contencios administrativ și fiscal, a formulat cerere de revizuire pârâta A. S.A., în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 7 și 8 C. proc. civ., înregistrată pe rolul Curții de Apel Ploiești – secția de contencios administrativ și fiscal, sub dosar nr. x/2024.

Prin decizia nr. 443 din 10 mai 2024 a Curții de Apel Ploiești – secția de contencios administrativ și fiscal s-a respins cererea de revizuire formulată de pârâta A. S.A. împotriva deciziei nr. 1128 din data de 4 decembrie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești – secția de contencios administrativ și fiscal, în contradictoriu cu pârâții Municipiul București prin Primar General și Primarul General al Municipiului București, B. S.R.L., Consiliul General al Municipiului București și Primarul Sectorului 5 și reclamanții C. S.R.L. și Compania Națională de Căi Ferate "CFR" S.A., întemeiată pe motivul prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ., ca inadmisibilă.

Prin aceeași decizie s-a admis excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Ploiești, pentru motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. și s-a declinat competența în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În susținerea acestui motiv de revizuire a arătat, în esență, că decizia Curții de Apel Ploiești nesocotește autoritatea de lucru judecat a jurisprudenței obligatorii pronunțate de instanța supremă, respectiv a deciziei nr. 12/2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, prin care s-a statuat că unitatea administrativ-teritorială, prin autoritatea sa executivă, respectiv primarul, nu are dreptul de a ataca în fața instanței de contencios administrativ hotărârile adoptate de autoritatea sa deliberativă, respectiv consiliul local sau, după caz, Consiliul General al Municipiului București.

Prin urmare, revizuenta a susținut că, în litigiile de contencios administrativ, calitatea procesuală pasivă aparține exclusiv autorității publice care a emis actul administrativ contestat de reclamant, iar nu altei autorități care se imaginează vătămată într-un drept sau interes legitim pe care nu reușește să îl definească. O dovadă în acest sens reprezentând-o inclusiv faptul că aceeași noțiune este utilizată în cuprinsul art. 13 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, în ceea ce privește procedura în fața instanței de contencios administrativ.

Chiar dacă, conform art. 96 alin. (1) din Codul administrativ, municipiile sunt "persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu", revizuenta a subliniat că acestea nu sunt și autorități publice în sensul Constituției și al Legii contenciosului administrativ, întrucât art. 121-123 din legea fundamentală prevăd că autoritățile administrației publice locale sunt consiliile locale și primarii aleși, consiliile județene și prefecții.

De asemenea, chiar dacă art. 109 alin. (1) din Codul administrativ prevede că reprezentarea în justiție a unităților administrativ-teritoriale se asigură de către primar sau de către președintele consiliului județean, în opinia revizuentei, textul legal nu se referă la calitatea procesuală pasivă a autorității deliberative, astfel încât dreptul de a reprezenta în justiție o unitate administrativ-teritorială nu trebuie confundat cu calitatea procesuală pasivă pe care o are emitentul actului administrativ a cărui anulare se cere, după cum s-a decis în mod constant în jurisprudență.

Tocmai pentru aceste motive, în jurisprudență recentă a Tribunalului București, într-o cauză în care fusese solicitată anularea P.U.Z. Coordonator al Sectorului 2, adoptat prin H.C.G.M.B. nr. 339/2020, instanța a respins cererea formulată în contradictoriu cu pârâții Municipiul București prin Primar și Primarul General al Municipiului București ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă, cu motivarea că "cei doi pârâți nu au calitatea de emitenți ai actului contestat, iar în situația H.C.G.MB. nr. 339/2020 autoritățile publice trebuie să țină cont de soluția instanței, indiferent dacă au sau nu calitatea de pârâți în prezentul dosar". Soluția a rămas definitivă prin nerecurare.

Prin urmare, revizuenta a apreciat că instanța de fond a statuat în mod legal că Municipiul și Primarul nu au calitate procesuală pasivă în cauză, față de lipsa calității de emitenți ai actului administrativ contestat, astfel încât a apreciat că, în fapt, Curtea de Apel Ploiești a pronunțat o soluție nelegală admițând recursul, impunându-se admiterea cererii de revizuire.

IV. Apărările formulate în cauză

Intimata S.C. C. S.R.L. a formulat întâmpinare și concluzii scrise prin care a arătat că achiesează la cererea de revizuire formulată în cauză.

Intimații Municipiul București prin Primar General și Primarul General al Municipiului București au formulat întâmpinare, prin care au invocat excepția inadmisibilității cererii de revizuire arătând că motivul de revizuire reglementat de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. se referă la contradictorialitatea unor hotărâri pronunțate în procedura contencioasă, nu la hotărâri obligatorii pronunțate de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Intimatul Consiliul General al Municipiului București a formulat întâmpinare prin care a solicitat admiterea cererii de revizuire.

V. Considerentele Înaltei Curți asupra cererii de revizuire

Examinând cererea de revizuire prin prisma dispozițiilor art. 513 alin. (3) C. proc. civ., conform cărora, în cadrul acestei căi de atac, dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază, Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri care evocă sau nu fondul, poate fi cerută dacă "există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".

De asemenea, conform art. 431 alin. (1) din C. proc. civ. "nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeași calitate, în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect", iar conform alin. (2) al aceluiași articol, "oricare dintre părți poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă".

Din coroborarea dispozițiilor legale anterior menționate rezultă că, pentru admisibilitatea căii extraordinare de atac a revizuirii, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții: existența unor hotărâri definitive potrivnice, chiar dacă prin ele nu s-a rezolvat fondul cauzei (având în vedere prevederile art. 509 alin. (2) din C. proc. civ.); hotărârile să fie pronunțate în aceeași pricină, deci să existe identitate de părți, de cauză și de obiect (elementele caracteristice lucrului judecat, conform art. 431 alin. (1) din C. proc. civ.); hotărârile să fie pronunțate în dosare diferite; în al doilea proces să nu se fi invocat excepția autorității lucrului judecat, ori dacă a fost invocată să nu se fi discutat; să se ceară anularea celei de a doua hotărâri, care s-a pronunțat cu încălcarea autorității de lucru judecat.

Așadar, existența triplei identități de părți, obiect și cauză, este condiția fundamentală, întrucât finalitatea revizuirii este aceea de a remedia erorile determinate de nesocotirea principiului autorității lucrului judecat.

În cauza de față, revizuenta A. S.A. a solicitat revizuirea Deciziei nr. 1128 din 4 decembrie 2023 a Curții de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal, pronunțată în dosarul nr. x/2019, motivat de faptul că aceasta nesocotește autoritatea de lucru judecat a jurisprudenței obligatorii pronunțate de instanța supremă, respectiv a deciziei nr. 12/2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, prin care s-a statuat că unitatea administrativ-teritorială, prin autoritatea sa executivă, respectiv primarul, nu are dreptul de a ataca în fața instanței de contencios administrativ hotărârile adoptate de autoritatea sa deliberativă, respectiv consiliul local sau, după caz, Consiliul General al Municipiului București.

Cu referire la aceste aspecte, Înalta Curte de Casație și Justiție arată că între excepția autorității de lucru judecat și puterea de lucru judecat există o distincție clară. Astfel, condiția de aplicare a autorității de lucru judecat presupune identitatea de acțiuni (părți, obiect și cauză juridică) ce oprește repetarea judecății, iar puterea, prezumția de lucru judecat, impune consecvența în judecată, astfel că ceea ce s-a constatat și statuat printr-o hotărâre nu trebuie să fie contrazis printr-o altă hotărâre.

Dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., invocate de revizuentă, conferă părților dreptul de a uza de calea extraordinară de atac a revizuirii doar în situația în care există hotărâri definitive potrivnice (pronunțate în aceeași pricină, dar în dosare distincte, între aceleași persoane, având aceeași calitate), date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri și care fac imposibilă punerea în executare concomitentă, premisă ce nu se verifică în speța de față întrucât decizia nr. 12/2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept este o hotărâre pronunțată într-un mecanism de unificare a practicii judiciare și nu o hotărâre pronunțată între părți.

Prin urmare, nu pot fi reținute argumentele revizuentei care propune lărgirea înțelesului sintagmei "hotărâri potrivnice" din cuprinsul art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. și care consideră, în mod eronat, că efectul pozitiv al unei hotărâri nu se referă numai la o hotărâre pronunțată într-un caz individual, ci poate viza și Decizia nr. 12/2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Având în vedere considerentele expuse, Înalta Curte constată că nu este incidentă ipoteza reglementată de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. pentru anularea hotărârii care face obiectul revizuirii, nefiind îndeplinită condiția existenței triplei identități de părți, obiect și cauză cerută de lege ca o condiție obligatorie pentru admisibilitatea cererii de revizuire.

VI. Temeiul de drept al soluției adoptate în revizuire

Pentru considerentele expuse, în baza dispozițiilor art. 513 din C. proc. civ., raportat la art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea de revizuire formulată A. S.A., ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de A. S.A. împotriva Deciziei nr. 1128 din 4 decembrie 2023 a Curții de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal, pronunțată în dosarul nr. x/2019, ca inadmisibilă.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare la Completul de 5 Judecători; recursul se va depune la Înalta Curte de Casație și Justiție – secția contencios administrativ și fiscal.

Pronunțată astăzi, 21 noiembrie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.