ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4781/2024

Ședința publică din data de 24 octombrie 2024

Asupra cererii de chemare în judecată de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, la data de 26 iunie 2024, sub nr. x/2024, urmare a declinării, prin încheierea nr. 761/28.05.2024 pronunțată de Tribunalul Constanța – secția contencios administrativ și fiscal, prin care s-a admis excepția necompetenței materiale a tribunalului, contestatoarea A., în contradictoriu cu intimații/pârâții Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecția Judiciară, Casa Județeană de Pensii Constanța, a formulat contestație împotriva Hotărârii nr. 2048 din 24 iulie 2023 a Consiliului Superior al Magistraturii – secția pentru judecători, solicitând:

- anularea Hotărârii nr. 2048 din 24.07.2023 pronunțată de Consiliul Superior al Magistraturii privind cazul d-nei judecător B.;

- anularea reintegrării ca Președinte al sectiei a II- a Civile a Tribunalului Constanța a d-nei judecător B.;

- obligarea Inspectiei Judiciare la analizarea bunei reputații față de d-na judecător B.;

- recalcularea pensiei oferite d-nei judecător B. de către Casa Județeană de Pensii Constanța, în urma anulării Hotărârii nr. 2048 din 24.07.2023 pronunțată de Consiliul Superior al Magistraturii;

- cu cheltuieli de judecata pe cale separată.

În motivarea contestației, contestatoarea a susținut că, în opinia sa, este nelegală si netemeinică soluția pronunțată de Consiliul Superior al Magistraturii întrucât este inoportun si nefiresc a avea loc repunerea în situația anterioară a d-nei judecător B., întrucât aceasta nu mai îndeplinește condițiile de fond pentru exercitarea profesiei de judecător și mai ales de Președinte al secției a II-a Civile a Tribunalului Constanța.

Astfel, Consiliul Superior al Magistraturii nu a reținut dispozițiile legale privind faptul că încetarea procesului penal nu absolvă de vina persoana pusă sub acuzarea realizării unor fapte penale, mai ales că situația de fapt și împrejurările prin care au avut loc faptele descrie în cadrul rechizitoriului de punere în mișcare a procesului penal împotriva d-nei judecător B. nu o fac demnă pe aceasta față de funcția de judecător, cu atât mai puțin de Președinte al unei Secții de instanță.

Puterea în stat este reprezentată de existenta unei hotărâri judecătorești definitive, prescripția executării pedepsei d-nei judecător B. neînsemnând în fond faptul că aceasta nu se face vinovată de săvârșirea faptelor pentru care a fost trimisă în judecată. Ba chiar Decizia 237/2023 a Înaltei Curți prevede în mod clar faptul că încetează procesul penal ca urmare a intervenției prescripției, nu și faptul ca d-na judecător B. nu se face vinovată de ceea ce a realizat în anii trecuți, ce au dus la punerea în mișcare a urmăririi penale și a judecării acesteia.

Pentru aceste considerente, definitivă în cauză rămâne sentința penală 225/2020 pronunțată de Curtea de Apel București, doar că aceasta nu poate fi pusă în executare din pricina intervenirii prescripției răspunderii penale, prin urmare d-na judecător B. nu își ispășește pedeapsa, aceasta fiind oarecum "suspendată definitiv" de o hotărâre ce reliefează tergiversarea unui proces penal pana la intervenirea unei prescripții. In motivarea hotărârii sale, Consiliul Superior al Magistraturii prezinta faptul ca atat timp cat legea nu se refera la desfășurarea faptică și concretă a faptelor pentru care d-na judecător B. a fost judecată, C.S.M. apreciază că poate să repună în funcție si în situația anterioara un magistrat care nu se mai face demn pentru ocuparea functiei. Ba mai mult, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat, Consiliul Superior al Magistraturii repune în funcția de Președinte al secției a II - a Civile a Tribunalului Constanța, repune în situația anterioară privind vechimea d-nei judecător, deși aceasta a fost suspendată din activitate și nu există o hotărâre judecătorească care sa îi recunoască vechimea pe perioada suspendării, prevederile Codului muncii fiind clare privind suspendarea raporturilor de muncă (a contractului de muncă), iar, totodată, pentru ca pentru d-na judecător se bucura pe deplin de intervenția prescripției, C.S.M. apreciază oportun să înceteze delegarea d-nei judecător C. pentru funcția de Președinte al sectiei a II -a Civilă a Tribunalului Constanța, tocmai pentru a își reocupa scaunul un inculpat ce nu își execută mandatul de executare a pedepsei pentru motivele arătate mai sus.

A mai susținut că, într-un mod legal și pentru asigurarea continuării probelor si acordarea posibilității exprimării unui punct de vedere, Consiliul Superior al Magistraturii ar fi trebuit să ceară un punct de vedere independent Inspecției Judiciare, pentru a vedea exact și buna reputație, condiție imperativă prevazută de legislația în vigoare pentru ocuparea unei funcții de judecător.

A învederat că un caz asemănător, fapte diferite, însă speța repunerii în funcție fiind aceeași, este cazul d-nei judecător D., judecător al Curții de Apel București.

De asemenea, a susținut că Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor nu definește noțiunea de "bună reputație", făcând trimitere la dispozițiile art. 14 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 303/2004, care au format obiectul unei excepții de neconstituționalitate. Prin decizia nr. 2 din 11 ianuarie 2012, Curtea Constituțională a statuat că, "în cazul magistraților, buna reputație constituie o condiție a încrederii publice în justiție și eficiența acesteia, fără de care nu poate fi concepută calitatea justiției și deplina aplicare a dispozițiilor constituționale care reglementează înfăptuirea sa. Astfel fiind, instituirea condiției bunei reputații, atât în ceea ce privește accederea în profesie, ca și pe toată durata activității de magistrat, este în concordanță cu exigențele impuse de prevederile art. 124 din Constituție, precum și de cele ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Chiar dacă legiuitorul se referă în mod expres la îndeplinirea condiției de bună reputație doar la admiterea în magistratură, totuși, în cazul judecătorilor și procurorilor în funcție, în art. 76 din Legea nr. 317/2004 și art. 62-66 din Regulamentul privind normele de efectuare a lucrărilor de inspecție (denumit în continuare Regulament), a fost reglementată o procedură extrem de detaliată pentru verificarea sesizărilor referitoare la buna reputație, pe care o vom prezenta în continuare. Astfel, conform art. 63 din Regulament, procedura verificărilor referitoare la buna reputație a judecătorilor și procurorilor în funcție este o procedură administrativă, nepublică și necontradictorie.

Or, buna reputație este o condiție obligatorie la înscrierea pentru admiterea în magistratură. Buna reputație ține mai mult de morală decât de eventuale condamnări penale sau sancțiuni administrative. Respectarea regulilor morale este mai atent monitorizată de opinia publică în cazul magistraților. Cei care își doresc să acceadă la funcția de judecător și/sau procuror trebuie să se gândească nu numai la beneficiile unei astfel de profesii ci și la muncă foarte multă, privațiuni, stres și renunțări. Dacă normele de procedură, incompatibilitățile, drepturile și obligațiile participanților la procese sunt reglementate de legi, normele de conduită morală (nu doar ale magistraților, ci și ale altor categorii profesionale - avocați, medici, profesori etc.) sunt distinct prevăzute în coduri deontologice. Rolul unui cod deontologic este de a forma conduite, de a înfățișa ce înseamnă respect și onoare într-o profesie. Un astfel de cod se adresează conștiinței fiecăruia și fiecare persoană trebuie să consimtă liber la respectarea acestor reguli de conduită morală. Codurile deontologice sunt concepute în prezent ca adevărate instrumente de reglementare. Acestea trebuie să constituie și veritabile instrumente de reflecție pentru categoriile de profesioniști sau a celor care doresc să ajungă într-o anumită elită profesională.

2.1 Intimatul/pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii a formulat întâmpinare, prin care a invocat: excepția necompetenței materiale a Tribunalului Constanța; excepția de tardivitate a capătului de cerere privind anularea Hotărârii nr. 2048/2023; termenul de contestare fiind de 15 zile de la publicarea hotărârii, pentru terti, potrivit art. 29 alin. (6) din Legea nr. 305/2022; excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei; excepția lipsei de interes în promovarea contestației.

Pe fond, a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată, în esență, susținând că se face confuzie între prescripția răspunderii penale și prescripția executării pedepsei.

2.2 Intimata/pârâta Inspecția Judiciară a formulat întâmpinare, prin care a invocat: excepția necompetenței materiale a Tribunalului Constanța; excepția inadmisibilității capătului de cerere ce privește obligarea Inspecției Judiciare la analizarea bunei reputații a dnei judecător B.; excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Inspecția Judiciară.

2.3 Intimata/pârâta Casa Județeană de Pensii Constanța a formulat întâmpinare, prin care a invocat: excepția lipsei calității sale procesuale pasive; excepția prematurității capătului de cerere privind recalcularea pensiei, în condițiile în care aceste drepturi de pensie au fost stabilite și prin raportare la Hotărârea nr. 2048/24.07.2023 a Consiliului Superior al Magistraturii, a cărei anulare se solicită în prezenta cauză.

Contestația a fost înregistrată inițial pe rolul Tribunalului Constanța, secția contencios administrativ și fiscal, care, prin încheierea nr. 761/28.05.2024, a admis excepția necompetenței materiale a tribunalului și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, pe rolul acestei din urmă instanțe înregistrându-se la data de 26.06.2024, sub dosar nr. x/2024.

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de chemare în judecată și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 194 - 200 coroborat cu art. 201 alin. (1) și (2) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 201 alin. (3) - (6) C. proc. civ., prin rezoluția completului învestit cu soluționarea cauzei, s-a fixat termen de judecată la data de 24 octombrie 2024.

II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție asupra contestației

Examinând cu prioritate, în temeiul dispozițiilor art. 248 C. proc. civ., excepțiile invocate de intimații/pârâți, respectiv excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Casei Județene de Pensii Constanța și excepția tardivității invocată de intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte constată următoarele:

Prin Hotărârea nr. 2048 din 24 iulie 2023, Consiliul Superior al Magistraturii – secția pentru Judecători a dispus următoarele:

Punerea în executare a deciziei penale nr. ... după cum urmează:

- Constatarea încetării suspendării din funcția de judecător a doamnei judecător B., începând cu data rămânerii definitive a hotărârii referitoare la aceasta, respectiv 21.07.2023;

- Constatarea încetării suspendării din funcția de președinte al secției a II-a civilă a Tribunalului Constanța, începând cu data 25.07.2023;

- Repunerea în situația anterioară în privința vechimii în funcția de judecător pentru perioada cuprinsă între data suspendării din funcție a acesteia (29.11.2014) si până la data repunerii efective în funcția de judecător, respectiv 21.07.2023;

- Repunerea în funcția de conducere de președinte al secției a Il-a civilă a Tribunalului Constanța începând cu data de 25.07.2023 pentru restul de mandat neexercitat de 1 an, 4 luni și 26 de zile;

- Încetarea, începând cu data de 25.07.2023, a delegării în functia de președinte al sectiei a II-a Civilă a Tribunalului Constanța a doamnei judecător C., ca urmare a revenirii titularului;

- Înaintarea măsurilor dispuse către Înalta Curte de Casație si Justiție în vederea stabilirii și acordării drepturilor bănești cuvenite.

Împotriva acestei hotărâri, contestatoarea A., în contradictoriu cu intimații/pârâții Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecția Judiciară, Casa Județeană de Pensii Constanța, a formulat contestațir, solicitând:

- anularea Hotărârii nr. 2048 din 24.07.2023 pronunțată de Consiliul Superior al Magistraturii privind cazul d-nei judecător B.;

- anularea reintegrării ca Președinte al sectiei a II - a Civile a Tribunalului Constanța a d-nei judecător B.;

- obligarea Inspectiei Judiciare la analizarea bunei reputații față de dna judecător B.;

- recalcularea pensiei oferite d-nei judecător B., de către Casa Județeană de Pensii Constanța, în urma anulării Hotărârii nr. 2048 din 24.07.2023 pronunțată de Consiliul Superior al Magistraturii;

- cu cheltuieli de judecată pe cale separată.

Înalta Curte constată că intimata Casa Județeană de Pensii Constanța justifică calitate procesuală pasivă în cauză, urmând să respingă excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de aceasta.

Astfel, Înalta Curte amintește că potrivit dispozițiilor art. 29 din C. proc. civ. "Acțiunea civilă este ansamblul mijloacelor procesuale prevăzute de lege pentru protecția dreptului subiectiv pretins de către una dintre părți sau a unei alte situații juridice, precum și pentru asigurarea apărării părților în proces."

Printre condițiile de exercitare a acțiunii civile, enumerate de art. 32 C. proc. civ., se numără și calitatea procesuală, care, potrivit art. 36 C. proc. civ., rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului litigios. În practica judiciară, s-a statuat că reclamantul este titularul dreptului sau interesului încălcat sau lezat, iar pârâtul este, de regulă, numai persoana despre care se afirmă că a încălcat dreptul sau interesul reclamantului.

Sarcina justificării calității procesuale atât active, cât și pasive, aparține reclamantului, care, în cadrul cererii de chemare în judecată, va trebui să expună împrejurările de fapt sau de drept din care rezultă îndreptățirea sa de a-l acționa în judecată pe pârât.

Condiția calității procesuale decurge din scopul procesului civil, acela de rezolvare a situațiilor conflictuale ce apar în viața socială și din necesitatea unei optime administrări a justiției, ce presupune desfășurarea procedurii cu participarea persoanelor îndreptățite să fie părți în procesul civil, reprezentând o cerință care trebuie să fie întrunită în orice proces civil, indiferent de obiectul acestuia.

Calitatea procesuală pasivă reprezintă o condiție de exercitare a acțiunii civile și este dată de identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății, reprezentând una din condițiile pe care trebuie să le îndeplinească persoana împotriva căruia este formulată cererea de chemare în judecată pentru legala formulare și exercitare a acțiunii civile, ce presupune existența unei identități între persoana chemată în judecată și persoana debitoare din raportul juridic dedus judecății.

Are calitate procesuală pasivă în procesul civil acel subiect de drept împotriva căruia reclamantul tinde a-și valorifica pretenția dedusă judecății, adică subiectul pasiv din raportul juridic de drept materia afirmat de către reclamant.

În cauză, Înalta Curte constată că intimata/pârâtă Casa Județeană de Pensii Constanța justifică calitate procesuală pasivă în cauză, având în vedere că asociația contestatoare a formulat, în contradictoriu cu aceasta, capătul de cerere subsidiar privind recalcularea pensiei oferite d-nei judecător B., de către Casa Județeană de Pensii Constanța, în urma anulării Hotărârii nr. 2048 din 24.07.2023 pronunțată de Consiliul Superior al Magistraturii, intimata având competența legală de calculare/recalculare a pensiei d-nei judecător.

Înalta Curte urmează să admită excepția tardivității contestației invocată de intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, pentru considerentele în continuare expuse.

Se constată că petitul principal al cererii de chemare în judecată îl reprezintă anularea Hotărârii nr. 2048 din 24.07.2023 pronunțată de Consiliul Superior al Magistraturii, celelalte capete de cerere fiind subsidiare acestuia.

Înalta Curte reține că potrivit art. 29 din Legea nr. 305/2022:

"(5) Hotărârile cu caracter individual ale plenului și secțiilor privind cariera și drepturile judecătorilor și procurorilor se redactează în cel mult 20 de zile de la adoptare, se comunică de îndată și se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 10 zile de la redactare.

(6) Hotărârile prevăzute la alin. (5) pot fi atacate cu contestație de orice persoană interesată, în termen de 15 zile de la comunicare sau de la publicare, la secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție. (…)"

Totodată, conform art. 181 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește, iar conform alin. (2) al aceluiași articol, când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează.

Înalta Curte constată că Hotărârea nr. 2048 din 24.07.2023 pronunțată de Consiliul Superior al Magistraturii a fost publicată la data de 17 august 2023, iar contestația a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța, secția de contencios administrativ și fiscal la data de 14 februarie 2024, conform rezoluției aflată la dosarul Tribunalului, respectiv a ștampilei Tribunalului Constanța, secția de contencios administrativ și fiscal privind data primirii acțiunii, aflată la fila x din același dosar.

În aceste condiții, având în vedere că în cauză se solicită anularea unei hotărâri privind cariera unui judecător, care se comunică destinatarului actului, iar nu terțelor persoane, iar solicitarea de anulare a acesteia ce formează obiectul prezentului dosar este formulată de un terț, în raport de data publicării hotărârii - 17 august 2023 - și de dispozițiile legale antereferite, formularea contestației la data de 14 februarie 2024, a fost făcută cu depășirea termenului de 15 zile prevăzut de art. 29 alin. (6) din Legea nr. 305/2022.

Pentru considerentele expuse, în baza art. 18 din Legea nr. 554/2004, art. 36 C. proc. civ. și art. 29 alin. (5)-(6) din Legea nr. 305/2022, Înalta Curte va respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Casei Județene de Pensii Constanța; va admite excepția tardivității invocată de intimatul Consiliul Superior al Magistraturii și va respinge contestația, ca tardiv formulată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Casei Județene de Pensii Constanța.

Admite excepția tardivității invocată de intimatul Consiliul Superior al Magistraturii.

Respinge contestația formulată de A. împotriva Hotărârii nr. 2048 din 24 iulie 2023 pronunțată de Consiliul Superior al Magistraturii – secția pentru judecători, în contradictoriu cu pârâții Casa Județeană de Pensii Constanța, Inspecția Judiciară și Consiliul Superior al Magistraturii, ca tardiv formulată.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 24 octombrie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.